Prospect MEDOCEF 1 g
Producator: Medochemie Ltd, p.o box 51409,
Clasa ATC: cefalosporine şi substanţe înrudite.codul ATC: J01DD12.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7931/2006/01-02 Anexa 2
7932/2006/01-02
Rezumatul Caracteristicilor Produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
MEDOCEF 1 g
MEDOCEF 2 g
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
MEDOCEF 1 g
Un flacon conţine cefoperazonă sub formă de cefoperazonă sodică 1g.
MEDOCEF 2 g
Un flacon conţine cefoperazonă sub formă de cefoperazonă sodică 2g.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere cristalină de culoare albă până la slab galbenă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Cefoperazona este o cefalosporină de generaţia a 3-a, care este activă împotriva unei game largi de
microorganisme gram pozitive şi gram negative.
Cefoperazona este indicată în tratamentul următoarelor infecţii cauzate de bacterii susceptibile:
Infecţii ale tractului respirator (superior şi inferior)
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi şi plăgilor infectate
Infecţii ale tractului biliar
Infecţii ale tractului urinar (superior şi inferior)
Gonoree şi alte infecţii ale tractului genital
Infecţii ginecologice
Infecţii intra-abdominale, peritonite
Septicemia (în acest caz poate fi administrată în asociere cu alte antimicrobiene)
Pacienţii febrili cu cancer şi/sau neutropenie (în acest caz se poate administra în asociere cu
antibioticele beta-lactamice)
Profilaxia infecţiilor postoperatorii la pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale abdominale şi
biliare
4.2 Doze şi mod de administrare
Cefoperazona este administrată prin injecţii intramusculare sau intravenoase, sau prin perfuzie
intravenoasă lentă.
Administrarea intramusculară: Sunt recomandate două etape în procesul de diluţie. Loviţi uşor la baza
flaconului pentru a se desprinde pulberea care poate fi asezată din timpul depozitării. Adăugaţi
cantitatea respectivă de apă distilată (vezi tabelul) şi agitaţi energic prin mişcări de sus şi în jos până
când tot Medocef-ul 1 g este complet dizolvat. Apoi adăugaţi cantitatea cerută de lidocaină 2% (vezi
tabelul) şi agitaţi.
Conc. Etapa 1 Etapa 2 Volumul total Concentraţia
flaconului Volumul Volumul de obţinut finală de
soluţiei sterile lidocaina 2% Cefoperazona
1 gram 2.8ml 1.0ml 4.0ml 250mg/ml
2 gram 5.4ml 1.8ml 8.0ml 250mg/ml
Administrarea intravenoasă: Pentru a prepara diluţia iniţială pentru administrarea intravenoasă,
adăugaţi 5 ml per gram de cefoperazona din una din următoarele soluţii: 5% dextroza injectabilă, 5%
dextroza si 0.9% sau 2% clorură de sodiu injectabilă, 10% dextroza injectabilă, 0.9% clorură de sodiu
injectabilă, apă sterilă pentru injecţii (nu se utilizează ca vehicol pentru perfuzia intravenoasă). Soluţia
reconstituită trebuie retrasă pentru viitoarele diluţii şi administrată folosind unul din vehicolele
menţionate mai sus pentru perfuzia intravenoasă.
Pentru perfuzia intravenoasă intermitentă, soluţia reconstituită trebuie diluată în 20 ml – 40 ml soluţie
per gram şi administrată pe o perioadă de 15 – 30 minute.
Pentru perfuzia intravenoasă continuă, soluţia reconstituită trebuie diluată până la o concentraţie finală
de 2 mg – 25 mg/ml .
Instrucţiuni de dozare:
Administrarea la adulţi
La adulţi doza uzuală de cefoperazonă este de 2 – 4 g pe zi, administrată fracţionat în doze egale la
intervale de 12 ore. În infecţiile severe doza poate fi crescută până la 8 g pe zi, administrată fracţionat
în doze egale la intervale de 12 ore. S-au raportat administrări, fără complicaţii, a 12 – 16 g pe zi,
fracţionat în doze egale la intervale de 8 ore. Tratamentul poate fi instituit înainte ca rezultatele testelor
de sensibilitate să fie disponibile.
Copii:
Nou-născuţi: 50 mg cefoperazonă//kg la 12 ore şi zi, administrată fracţionat la intervale de 8-12 ore
Sugari: 25 –50 mg cefoperazonă//kg şi zi, administrată fracţionat la intervale de 6-12 ore
Copii: 25 –100 mg cefoperazonă//kg şi zi, administrată fracţionat la intervale de 12 ore
Doza maximă este de 400 mg/kg/zi, dar să nu se depăsească 6g/zi.
Vârstnici: dozele similare adultilor.
Alte recomandări:
Gonoree: Doza recomandată pentru uretrita gonococică necomplicată este de 1 g intramuscular în
doză unică.
Profilaxia chirurgicală: 1g – 2 g i.m./ i.v. pre-operator şi 8 ore post-operator până la 4 zile.
Cancerul febril/ pacienţii neutropenici: Cefoperazona 6 g – 12 g pe zi în doze fracţionate în combinaţie
cu mezlocilina până la 16 g pe zi sau piperacilina 300 mg/kg/zi sau tobramicina 1.5 mg/kg/zi. Se
continuă tratamentul până când infecţia este eradicată sau pacientul devine afebril cel puţin 48 de ore.
Insuficienţa renală: Nu este necesară ajustarea dozelor. Întrucât cefoperazona este puţin dializată se
recomandă ca dozarea să se facă după ce dializa este completă.
Insuficienţa hepatică: În cazul unei disfuncţii hepatice se observă o creştere a timpului de injumătăţire
de 2 – 4 ori.
Este necesară reducerea dozei la pacienţii cu disfuncţii hepatice. La pacienţii cu insuficienţă hepatică
şi renală, probabilitatea să fie necesară reducerea dozei este crescută. Doza nu trebuie să depăsească
1g-2 g/zi, numai dacă nivelurile serice sunt atent monitorizate.
Pacienţii cu imunosupresie: La pacienţii cu o capacitate scăzută de apărare este de dorit să se menţină
nivelele serice de cefoperazona peste concentraţia minimă inhibitorie (MIC). Au fost raportate
atingerea unor astfel de concentraţii prin administrarea a 1 g de 4 ori pe zi intravenos sau 8 g/zi în
perfuzie intravenoasă continuă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefalosporine.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipersensibilitate
Înainte de a se institui tratamentul cu cefoperazonă trebuie făcută cu atenţie anamneza pacientului
pentru a descoperi reacţii anterioare de hipersensibilizare la cefalosporine sau peniciline.Este indicată
administrarea cu prudenţă la pacienţii cu antecedente de reacţii anafilactice la penicilină.
Precauţia este cerută în timpul administrării concomitente a cefalosporinelor cu alte aminoglicozide
sau diuretice, o asemenea combinaţie poate afecta funcţia renală.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică, reducerea dozei poate fi necesară mai ales dacă este însoţită de
afecţiune renală.
Medocef poate fi utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente boli gastro-intestinale, în special
colite, aşa cum antibioticele cefalosporine au fost asociate cu dezvoltarea colitei pseudomembranoase.
Ingestia de alcool până la 72 de ore de la administrarea de cefoperazona a fost asociată cu reacţia de
tip disulfiram, caracterizată prin febră, dureri de cap, transpiraţie şi tahicardie. Pacienţii trebuie
atenţionaţi să evite alcoolul în timpul tratamentului şi 3 zile după terminarea lui. Trebuie evitate şi
medicamentele care conţin ca şi excipient etanolul.
La administrarea cefoperazonei au fost raportate cazuri grave de hemoragie, inclusiv decese. Printre
persoanele expuse riscului se numără pacienții cu un regim alimentar necorespunzător, stări de
malabsorbție și pacienții cu un regim prelungit de alimentație pe cale intravenoasă. Acești pacienți
trebuie monitorizați în vederea depistării semnelor de hemoragie, trombocitopenie și
hipoprotrombinemie. Administrarea cefoperazonei trebuie întreruptă dacă se depistează hemoragie
persistentă și nu se identifică explicații alternative.
Utilizarea Medocef în icterul fiziologic al nou-născuţilor poate determina creşterea riscului de apariţie
a encefalopatiei bilirubinice.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamente:
Antibiotice aminoglicozide: Administrarea concomitentă poate determina efecte nefrotoxice aditive.
Utilizarea acestor agenţi trebuie evitată la pacienţii care prezintă boli renale, iar dacă este absolut
necesară, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru nefrotoxicitate.
Anticoagulante: Administrarea concomitentă de cumarină şi derivaţi de indadionă, heparină sau agenţi
trombolitici pot creşte riscul de sângerare. O astfel de terapie trebuie să fie atent monitorizată.
Diuretice: Combinaţia cefalosporinelor cu diureticele poate determina nefrotoxicitate. Combinaţia
trebuie evitată la pacienţii cu boli renale.
Produse aimentare:
Etanol (Alcool): Ingestia concomitentă de alcool sau până la 72 ore după terapie, poate determina o
reacţie de tip disulfiram. Pacienţii trebuie să evite alcoolul, medicamentele care conţin alcool,
incluzând şi alte produse parenterale care utilizează alcool ca conservant în timpul terapiei cu
cefoperazona şi 75 de ore după terminarea ei.
Testele de laborator:
Testul direct antiglobulin: În timpul terapiei cu cefoperazona poate aparea un rezultat pozitiv al
testului Coombs.
Analiza glucozei: Poate apărea o reacţie fals pozitivă glucozuriela testul cu reactiv Benedict sau
Fehling.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu există o evidenţă a siguranţei la femeile gravide dar produsul a fost utilizat multi ani fără a se
descoperi vreun semn de afectare a fertilităţii sau efect teratogen.. Utilizarea în sarcină dacă este
absolut necesară este preferată pentru beneficiul mamei în defavoarea riscului pentru fetus.
La om, numai o cantitate mică de cefoperazonă se excretă în laptele matern. Deşi cefoperazona trece
în procent foarte mic în laptele matern, se va administra cu prudenţă mamelor care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu se cunosc efecte asupra capacităţii de a conduce şi de a utiliza maşini.
4.8 Reacţii adverse
Reactiile adverse sunt în general trecătoare, infrecvente şi usoare; cefoperazona este bine tolerată.
Sistemul Nervos Central: cefoperazona poate determina scăderea semnificativăa albuminei şi dacă este
utilizată în icterul fiziologic al nou-născuţilor poate determina creşterea riscului encefalopatiei
bilirubinice.
Gastrointestinale: Au fost raportate cazuri de diaree la 3.8% din pacienţi. Utlizarea cefalosporinelor a
fost asociată rar cu colita pseudomembranoasă.
Hematologice: S-au raportat cazuri de neutropenie reversibilă şi eozinofilie tranzitorie. Rar au fost
raportate hipoprotrombinemie şi deficienţa de vitamina K. Precauţii speciale sunt cerute la pacienţii cu
aport nutriţional deficitar, malabsorbţie sau abuz de alcool. Dacă există riscul de sângerare trebuie
administrată vitamina K 10 mg/săptămână.
Hepatice: Au fost raportate creşteri uşoare, tranzitorii ale enzimelor hepatice.
Hipersensibilitate: Rash, urticarie şi rar anafilaxie la fel ca toate cefalosporinele.
Renale: Teoretic, insuficienţa renală se poate agrava în timpul administrării concomitente cu
aminoglicozide sau diuretice.
Altele: Durere şi iritaţie la locul injectării. Similar altor antibiotice cu spectru larg, este posibilă
creşterea excesivă a organismelor non-susceptibile, incluzând Candida sp. Dacă apare o supra-infecţie,
trebuie instituit un tratament corespunzător.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu există o experienţă suficientă privind supradozarea cefoperazonei. În general supradozarea
cefalosporinelor poate determina convulsii, afectări renale şi prelungirea timpului de protrombină.
Tratamentul este simptomatic cu menţinerea funcţiilor vitale, a balanţei electrolitice şi a fluidelor.
Timpul de protrombină sau INR trebuie monitorizat şi trebuie administrată vitamina K.
Dacă apar crize convulsive trebuie administrate medicamente anti-convulsivante.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: cefalosporine şi substanţe înrudite.codul ATC: J01DD12.
Cefoperazona este o cefalosporină de generaţia a-3-a cu spectru larg, cu o acţiune bactericidă care se
datorează procesului de inhibiţiei a sintezei peretelui celular.
Cefoperazona este activă in vitro faţă de o varietate mare de microorganisme semnificative clinic şi
este rezistentă la acţiunea de degradare indusă de multe beta-lactamaze. Microorganismele sensibile
includ:
Microorganisme gram-pozitiv:
Staphylococcus aureus, (excepţie tulpinile meticilin rezistente),
Staphylococcus epidermidis
Streptococcus pneumoniae (fost Diplococcus pneumoniae)
Streptococcus pyogenes (streptococi beta-hemolitici grup A)
streptococi beta-hemolitici
Microorganisme gram-negativ:
Haemophilus influenzae
Neisseria gonorrhoeae,
Neisseria meningitidis,
Specii de Enterobacterii (Escherichia coli, Proteus mirabilis, Proteus vulgaris, Salmonella, Shigella,
Klebsiella, Enterobacter, Yersinia)
Pseudomonas aeruginosa şi alte specii de Pseudomonas
Activitatea in-vitro anti-Pseudomonas a cefoperazonei este comparabilă cu a piperacilinei şi
mezlocilinei şi se pare superior cu a moxalactamei, cefotaxim-ului şi ceftriaxonei.
Cefoperazona este activă împotriva microorganismelor anaerobe cum ar fi Streptococcus faecalis şi
Bacteroides fragilis.
Cefalosporinele şi aminoglicozidele în combinaţie au arătat ca şi în multe cazuri o activitate sinergică.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea intramusculară a 1 g sau 2 g de cefoperazonă concentraţia maximă serică este de
57 respectiv 97 g/ml apărând la o oră, respectiv la două ore.
După administrarea intravenoasă, concentraţia maximă serică apare în 15 minute:- 153 g/ml după 1
g; 252 g/ml după 2 g; 340 g/ml după 3 g şi 506 g/ml după 4 g.
Legarea de proteinele totale este de 82 – 93%.
Cefoperazona este distribuită pe o mare suprafaţă după administrarea i.v sau i.m. Nivelurile de
cefoperazona peste concentraţia minimă inhibitorie pentru majoritatea agenţilor patogeni poate fi
găsită în bilă, spută, oase, CSF, ţesut pulmonar, urină, muşchi şi lichidul de ascită.
Cefoperazona nu este metabolizată şi este excretată iniţial în bilă unde a fost raportată o concentraţie
de până la 6000 g/ml la 2 ore după o doză de 2 g intravenos.
Cantităţi neînsemnate de medicament sunt excretate prin rinichi.(14 – 36%).
Timpul mediu de injumătăţire (t ) al cefoperazonei este de 1.6 – 2.4 ore; se poate prelungi la 4.3 – 11
1/2
ore în prezenţa obstrucţiei biliare; la nou-născuţi este de 6.9 ore iar la copii cu o vârstă cuprinsă între 2
luni şi 11 ani este de 2.2 ore.
Cefoperazona este dializată. Este excretată în cantităti mici în laptele matern.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu a fost studiat poteţialul cancerigen al cefoperazonei la animale. Testele de toxicitate la animale au
o durată de maxim 6 luni. Potenţialul mutagenic nu a fost demonstrat prin studii in vivo sau in vitro.
La o doză zilnică de 500 mg – 1000 mg/kg administrată subcutanat la şobolani pe durata gestaţiei nu a
apărut nici o dovadă de afectarea a fertilităţii şi teratogenezei. Aceste doze sunt de 10 – 20 ori mai mari
decât doza umană. Administrarea subcutanată a 1000 mg/kg/zi (aproximativ de 16 ori media dozei
umane) la şobolanii prepuberi a avut ca rezultat o reducere a greutăţii testiculelor, oprirea
spermatogenezei, reducerea populaţiei celulelor germinale şi vacuolizarea citoplasmei celulelor
Sertoli. Severitatea leziunilor a fost dependentă de doză în intervalul de doza cuprins între 100 mg –
1000 mg/kg/zi. Acest efect nu a fost observat la şobolanii adulţi. Histologic, leziunile au fost
reversibile la toate nivelurile. Aceste studii nu au evaluat dezvoltarea în continuare a funcţiei de
reproducere la şobolani. Nu se cunoaşte relaţia acestor descoperiri cu răspunsul uman.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nu conţine excipienţi.
6.2 Incompatibilităţi
Cefoperazona este incompatibilă din punct de vedere fizic cu: aminoglicozide, amifostine, filgrastim,
labetalol, meperidina, nicardipina, ondansetron, perphenazine, pethidine, promethazine, sargramostin,
vinorelbine.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
A fost demonstrată stabilitatea fizico-chimică după reconstituire, pe perioada 24 ore păstrare la 25ºC şi
5 zile păstrare la frigider (2ºC-8ºC).
Din punct de vedere microbiologic, produsul trebuie utilizat imediat.
Dacă nu se utilizează imediat, timpul şi condiţiile de păstrare premergătoare utilizării intră în
responsabilitatea utilizatorului şi în mod normal acestea nu vor depăşi 24 ore la 2ºC-8ºC, dacă
reconstituirea s-a făcut în condiţii aseptice controlate şi validate.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacoane de sticlă incolore de tip III, având o capacitate de 20 ml, etanşeizate cu un dop de cauciuc şi
un capac extern de aluminiu. Fiecare flacon conţine 1g sau 2 g de cefoperazona ca cefoperazonă
sodică. Sunt disponibile cutii de carton conţinând 1, 10, 25, 50 sau 100 flacoane.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Reconstituirea şi administrarea conţinutului trebuie făcută în condiţii aseptice corespunzătoare.
Faconul de Medocef 1g este pentru o singură administrare, orice soluţie nefolosită trebuie aruncată.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Medochemie Ltd, p.o box 51409,
Limassol, CY-3505, Cipru
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7931/2006/01-02
7932/2006/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare/Reînnoirea autorizaţiei, Decembrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017