Prospect Oxacilina Arena 500 mg capsule
Producator: Arena Group S.A.,
Clasa ATC: antibiotice beta-lactamice, peniciline rezistente la beta-lactamaze, codul
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 12165/2019/01-02 Anexa 2
Rezumatul Caracteristicilor Produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Oxacilina Arena 500 mg capsule
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
O capsulă conţine oxacilină 500 mg sub formă de oxacilină sodică monohidrat 550 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de n-propil şi amarant (E
123).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule
Capsule nr. 0, cu corp de culoare roşu opac şi capac de culoare gri opac, care conţin pulbere granulată
albă sau aproape albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Infecţii provocate de stafilococi şi streptococi sensibili la oxacilină:
- infecţii ale aparatului respirator;
- infecţii otorinolaringologice: abcese dentare, otite externe;
- infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi: dermatite, furunculoze, antrax, flegmoane, limfadenite,
mastite, plăgi şi arsuri infectate;
- infecţii ale oaselor şi ale articulaţiilor: osteomielite, artrite purulente;
- infecţii ale tractului urogenital: sunt rareori datorate stafilococilor penicilinazo-secretori-
pielonefrite, pielocistite, endometrite;
- alte infecţii: enterocolite cu stafilococ;
- endocardite sau septicemii stafilococice, în continuarea tratamentului parenteral.
4.2 Doze şi mod de administrare
Durata tratamentului depinde de tipul şi gravitatea infecţiei şi de răspunsul clinic al bolnavului la
medicaţie.
Acesta trebuie continuat cel puţin 48 de ore de la dispariţia febrei şi a simptomelor bolii.
În infecţiile stafilococice severe, tratamentul va dura minimum 14 zile.
În cazul endocarditei şi al osteomielitei, durata terapiei cu oxacilină poate fi şi mai lungă.
Doze
Adulţi Copii cu greutatea < 40 Kg şi cu vârsta mai mare de 6 ani
Infecţii uşoare Infecţii severe Infecţii uşoare Infecţii severe
500 mg la 6 h 1 g la 6 h în
50 mg/kg şi zi, 100 mg/kg şi zi la 4-6 h în
Doza maximă continuarea
fracţionat în prize continuarea tratamentului
recomandată: tratamentului
egale la fiecare 6 h parenteral
6 g pe zi parenteral
Forma farmaceutică de capsule nu se recomandă copiilor cu vârsta mai mică de 6 ani.
La pacienţii cu insuficienţă renală severă nu este necesară reducerea dozelor.
Se administrează preferabil cu o jumătate de oră înainte de masă, cu puţină apă.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la oxacilină, la alte antibiotice beta-lactamice (peniciline sau cefalosporine)
sau la oricare dintre excipienţi.
- Copii cu vârsta sub 6 ani, datorită formei farmaceutice.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Penicilinele antistafilococice nu se administrează la persoanele cu hipersensibilitate la peniciline.
Se impune prudenţă la bolnavii cu antecedente de astm bronşic sau diateză alergică. Apariţia oricărei
manifestări alergice impune întreruperea tratamentului. Cu toate că reacţiile alergice grave la oxacilină
sunt foarte rare, înaintea începerii tratamentului este necesară efectuarea unei anamneze atente.
Trebuie luat în considerare riscul alergiei încrucişate cu cefalosporinele.
Se evită administrarea orală la bolnavii cu infecţii severe sau cu tulburări gastro-intestinale.
Poate să apară o suprainfecţie cu microorganisme rezistente, caz în care se întrerupe administrarea
oxacilinei.
În cazurile grave în care se suspectează o infecţie cu stafilococi secretori de penicilinază, tratamentul
cu oxacilină se începe înainte de a obţine rezultatul examenului microbiologic.
Se vor supraveghea funcţiile: renală, hepatică şi hematopoietică în cursul unei terapii îndelungate cu
oxacilină. Se vor urmări numărul de hematii, leucocite, valorile ureei şi al creatininei serice; dozele
vor fi adaptate în funcţie de evoluţia acestor valori. Se vor urmări periodic şi valorile concentraţiilor
serice ale transaminazelor, pentru a depista o posibilă apariţie a unor anomalii ale funcţiei hepatice.
Excipienţii p-hidroxibenzoat de metil şi p-hidroxibenzoat de n-propil pot provoca reacţii alergice
(chiar întârziate). De asemenea, amarant (E 123) poate provoca reacţii alergice.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Există relaţii de antagonism ale oxacilinei cu rifampicina şi chinina.
Oxacilina poate micşora eficacitatea contraceptivelor orale (prin influenţarea florei intestinale).
Probenecidul şi mezocilina inhibă eliminarea renală a oxacilinei.
Acidul acetilsalicilic şi sulfonamidele deplasează oxacilina de pe proteinele plasmatice.
Se va evita administrarea concomitentă cu antibiotice bacteriostatice (de exemplu, tetraciclină,
cloramfenicol, eritromicină, sulfonamide), acestea putând să antagonizeze efectul bactericid al
penicilinelor.
Administrarea oxacilinei concomitent cu metrotrexatul scade clearance-ul metrotrexatului, rezultând
creşterea toxicităţii acestuia.
Utilizarea concomitentă cu oxacilina a paracetamolului, amiodaronei, daunorubicinei, estrogenilor,
sărurilor de aur, metildopa, contraceptivelor orale combinate şi a acidului valproic creşte riscul de
toxicitate hepatică.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Deşi studiile efectuate la multe specii de animale nu au evidenţiat efecte teratogene sau fetotoxice,
oxacilina trebuie utilizată cu precauţie la gravide.
Deoarece oxacilina se excretă în laptele matern, în timpul administrării medicamentului trebuie luată în
considerare eventualitatea întreruperii alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Medicamentul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile alergice la peniciline apar la 0,7-10% din bolnavi. Sensibilizarea rezultă de obicei printr-un
tratament anterior, dar anumiţi pacienţi prezintă fenomene alergice la primul contact cu o penicilină.
Au fost observate două tipuri de reacţii alergice: imediate şi întârziate.
Reacţiile imediate survin de obicei la 20 de minute de la administrare şi se manifestă în funcţie de
severitate prin urticarie şi prurit până la edem angioneurotic, laringospasm, bronhospasm, hipotensiune
arterială, colaps vascular şi exitus. Asemenea reacţii anafilactice sunt foarte rare.
Un alt tip de reacţie imediată poate să apară în intervalul 20 de minute-48 de ore de la administrare şi
se manifestă prin urticarie, prurit, febră, mai rar pot să apară edem, spasm laringian şi hipotensiune
arterială.
Reacţiile întârziate la peniciline apar după 48 de ore de la ingestie, uneori chiar după 2-4 săptămâni de
la debutul tratamentului.
Simptomele sunt cele caracteristice unui sindrom de tip boala serului, cum sunt urticarie, mialgii,
febră, artralgii, dureri abdominale, erupţii cutanate.
Pot să apară şi simptomele unei tulburări gastro-intestinale: greaţă, vărsături, diaree, stomatită.
La nivelul sistemului nervos central pot surveni reacţii neurotoxice similare celor observate în
decursul unui tratament cu penicilină G (tulburări ale conştienţei, mişcări anormale, crize convulsive),
mai ales la pacienţii cu insuficienţă renală.
S-a semnalat apariţia nefritei interstiţiale la utilizarea izoxazolilpenicilinelor. Aceasta se poate
manifesta prin erupţie cutanată tranzitorie, febră, eozinofilie, hematurie, insuficienţă renală.
Aceste reacţii sunt reversibile, dispărând după întreruperea tratamentului.
Se va ţine cont de posibilitatea unei colite pseudomembranoase la apariţia diareei în urma
tratamentului cu oxacilină. Izoxazolilpenicilinele pot să modifice flora normală a colonului, favorizând
astfel proliferarea germenilor din genul Clostridium. Studiile efectuate au arătat că o toxină produsă de
Clostridium difficile constituie cauza esenţială a colitei legate de utilizarea antibioticelor.
Cazurile uşoare de colită răspund la simpla oprire a tratamentului. În cazurile severe se recurge la
administrare de vancomicină pe cale orală. Administrarea antiperistalticelor este contraindicată în
aceste cazuri.
Pot să apară agranulocitoză, neutropenie, anemie, leucopenie, trombocitopenie şi depresie medulară în
general reversibile la întreruperea tratamentului.
Au fost raportate cazuri de hepatotoxicitate, manifestate prin febră, greţuri şi vărsături, asociate unor
creşteri a valorilor serice a transaminazelor (AST, ALT).
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: [email protected].
4.9 Supradozaj
Oxacilina ca şi alte peniciline este practic lipsită de toxicitate în condiţii clinice.
Dozele foarte mari pot provoca convulsii şi hemoragii. Fenomenele toxice sunt favorizate de insuficienţa
renală.
Se recomandă tratament de urgenţă simptomatic, de susţinere a funcţiilor vitale şi lavaj gastric.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antibiotice beta-lactamice, peniciline rezistente la beta-lactamaze, codul
ATC: J01CF04.
Oxacilina este o penicilină de semisinteză aparţinând grupei izoxalolilpenicilinelor.
Penicilinele aparţinând acestei grupe sunt eficace în infecţiile provocate de majoritatea stafilococilor,
fapt pentru care se mai numesc şi peniciline antistafilococice.
Datorită catenei voluminoase prezente în moleculă, oxacilina este rezistentă la acţiunea hidrolitică a
penicilinazei, beta-lactamaza secretată de stafilococii rezistenţi la penicilina G (protecţia stereochimică
împiedică enzima să atingă nucleul beta-lactamic şi să îl desfacă).
Acţiunea bactericidă faţă de stafilococul auriu este sinergică cu cea a aminoglicozidelor.
În rest, spectrul antibacterian al oxacilinei este asemănător cu al penicilinei G, dar sensibilitatea
germenilor este mai mică; CMI faţă de stafilococii penicilinazo-negativi şi faţă de streptococi
(exceptând pneumococii) sunt mai mari. Enterococul şi germenii gram-negativ sunt puţin sensibili.
Specii patogene CMI (µg/ml)
Streptococcus pyogenes (penicilinazo-negativ) 0,35
Streptococcus pyogenes (penicilinazo-secretor) 0,40
Streptococcus pyogenes grup A 0,05–0,1
Streptococcus pneumoniae 0,5
Streptococcus faecalis 12,5
Rezistenţa la izoxazolilpeniciline: există o rezistenţă intrinsecă legată de o structură diferită a peretelui
celular, în cazul germenilor rezistenţi (modificarea sau absenţa unei proteine ţintă). Este cazul unor
tulpini de stafilococi şi tulpini de Streptococcus epidermidis.
Stafilococii rezistenţi la meticilină sunt rezistenţi la toate penicilinele şi cefalosporinele, la
streptomicină şi tetraciclină, dar sunt sensibili la rifampicină, vancomicină şi eritromicină.
Rezistenţa unor germeni gram-negativ (Neisseria, Enterobacteriaceae, Pseudomonas) se datorează
faptului că oxacilina nu poate traversa peretele exterior al celulei, ca şi unei afinităţi reduse pentru
proteinele membranare specifice.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Este relativ stabilă faţă de acidul clorhidric din stomac, dar absorbţia intestinală este limitată, astfel că
biodisponibilitatea sistemică, după administrare orală, este de numai 30%.
O doză unică de 500 mg administrată oral realizează o concentraţie plasmatică de 4 µg/ml după o oră.
Oxacilina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 94,2%. Efectul este de scurtă durată,
corespunzător unui timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de 30-40 de minute.
Se distribuie larg în ţesuturi şi în lichidele pleural, pericardic, peritoneal şi sinovial; realizează niveluri
corespunzătoare celor din plasmă. Concentraţiile din oase sunt suficiente pentru eradicarea
srafilococilor; concentraţiile realizate în lichidul cefalorahidian sunt însă mici. Oxacilina traversează
placenta şi se excretă în laptele matern realizând concentraţii similare cu cele plasmatice.
Eliminarea se face atât prin metabolizare (45% din doza administrată), cât şi prin eliminare renală
(30%), în principal prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară.
Oxacilina prezintă o inactivare destul de rapidă în organism; din această cauză tendinţa de acumulare
este mai scăzută la pacienţii cu insuficienţă renală faţă de celelalte izoxazolipeniciline.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Vezi pct. 4.6.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Conţinutul capsulei
Amidon de porumb
Talc
Stearat de magneziu
Capacul capsulei
Dioxid de titan (E 171)
Eritrozină (E 127)
Oxid negru de fer (E 172)
p-Hidroxibenzoat de metil
p-Hidroxibenzoat de n-propil
Gelatină
Corpul capsulei
Dioxid de titan (E 171)
Galben de chinolină (E 104)
Eritrozină (E 127)
Amarant (E 123)
p-Hidroxibenzoat de metil
p-Hidroxibenzoat de n-propil
Gelatină
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC/Al a 10 capsule
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu este cazul.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Arena Group S.A.,
Str. Ştefan Mihăileanu Nr. 31, cod 024022, Sector 2, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
12165/2019/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Iunie 2019
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2019