Prospect Ferglurom 50 mg/ml picături orale, soluţie
Producator:
Clasa ATC: antianemice, preparate cu fer, fer trivalent, fer pentru administrare orală,
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 11075/2018/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Ferglurom 50 mg/ml picături orale, soluţie
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Un ml picături orale, soluţie conţine fer (III) 50 mg sub formă de complex de hidroxid de fer (III) –
polimaltoză.
Excipienţi cu efect cunoscut: zahăr 200 mg, para-hidroxibenzoat de metil sodic 2,06 mg, para-
hidroxibenzoat de propil sodic 0,224 mg pentru un ml picături orale, soluţie.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături orale, soluţie
Lichid limpede, siropos, de culoare galben-brun, cu miros de caramel şi gust dulce-aromat.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Tratamentul carenţei latente de fer .
Tratamentul anemiei feriprive (carenţa de fer manifestă).
Profilaxia carenţei de fer în timpul sarcinii.
Diagnosticul şi severitatea carenţei de fer trebuie confirmate prin examene hematologice adecvate.
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Dozele administrate precum şi durata tratamentului depind de severitatea deficitului de fer.
Tratamentul îşi propune să aducă la valori normale concentraţia de hemoglobină şi să refacă depozitele
de fer.
Doza zilnică recomandată de fer este în medie de 100 mg, dar în formele severe se pot administra 150-
200 mg fer elemental.
Cantitatea totală de fer pe care ar trebui să o primească un bolnav cu anemie feriprivă se calculează
ţinând cont că pentru fiecare gram de hemoglobină lipsă sunt necesare 150 mg de fer, la care se mai
adaugă 400 mg – 1 g pentru refacerea depozitelor.
1 mililitru Ferglurom 50 mg/ml corespunde la 20 picături orale, soluţie.’
1 picătură conţine 2,5 mg Fe (III).
Carenţa manifestă de Carenţa latentă de fer Profilaxie
fer
Copii 25-50 mg/zi 15-25 mg/zi 5-10 mg/zi
până la 1 an (10-20 picături/zi) (6-10 picături/zi) (2-4 picături/zi)
Copii între 1 -12 ani 50-100 mg/zi 25-50 mg/zi 10-15 mg/zi
(20-40 picături/zi) (10-20 picături/zi) (4-6 picături/zi)
Adolescenţi, adulţi, 100-300 mg/zi 50-100 mg/zi 10-15 mg/zi
mame care alăptează (40-120 picături/zi) (20-40 picături/zi) (4-6 picături/zi)
Femei gravide 200-300 mg/zi 100 mg/zi 50-100 mg/zi
(80-120 picături/zi) (40 picături/zi) (20-40 picături/zi)
Prematuri zilnic 2,5-5 mg/kg
(1-2 picături/kg)
La administrarea de doze terapeutice de fer, simptomele clinice ale deficitului (astenia şi dispneea) se
ameliorează în câteva zile. Criza reticulocitară apare în 5-10 zile de la începerea tratamentului.
Concentraţia hemoglobinei creşte după aproximativ 2-4 săptămâni, normalizându-se în aproximativ 2
luni.
Tratamentul trebuie continuat pe o perioadă de 4 până la 6 luni, în scopul refacerii depozitelor de fer,
sub controlul feritinei serice.
Mod de administrare
Se administrează oral.
Doza zilnică poate fi divizată în mai multe prize sau poate fi administrată o singură dată.
Pentru o absorbţie maximă, preparatele orale de fer trebuie administrate între mese (cu 2 ore înainte
sau cu 1 oră după masă). Administrarea se poate face însă și în timpul mesei sau imediat după masă
pentru a reduce la minimum reacţiile adverse gastro-intestinale, când acestea sunt supărătoare. În
acelaşi scop, se poate începe tratamentul fie cu doze mai mici și mai frecvente, fie cu doze care se
cresc treptat.
Picăturile orale, soluţie se pot dizolva într-un pahar cu apă sau cu suc şi administra prin intermediul
unui pai, pentru a evita colorarea dinţilor.
4.3 Contraindicații
-Hipersensibilitate cunoscută la complexul de hidroxid de fer sau la oricare dintre excipienţi enumerați
la pct. 6.1.
-Supraîncărcarea cu fer (de exemplu hemocromatoză, hemosideroză).
-Tulburări în utilizarea ferului (anemia sideroacrestică, talasemia, anemia saturnină, porfiria cutanată).
-Anemia care nu este determinată de carenţa de fer (de exemplu anemia hemolitică, anemia
megaloblastică, tulburări de eritropoieză, hipoplazie medulară).
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Anemia feriprivă se tratează întotdeauna sub control medical.
În cazul în care nu se observă o creştere a hemoglobinei de aproximativ 2-3 g/dl în 3 săptămâni se
recomandă revizuirea tratamentului.
În cazul anemiei datorată unei infecţii sau unei afecţiuni maligne, ferul substituit este stocat în sistemul
reticulo-endotelial, din care este mobilizat şi utilizat numai după tratarea afecţiunii primare.
Nu se recomandă utilizarea preparatelor de fer la pacienţii care primesc transfuzii repetate de sânge. Se
recomandă precauţie la pacienţii care au primit transfuzii repetate de sânge, deoarece un aport de fer
concomitent cu un aport de eritrocite poate determina supraîncărcarea cu fer.
Înainte de începerea tratamentului cu fer este important să se excludă orice altă cauză de anemie
(precum eroziuni gastrice, carcinom colonic, etc.).
Este necesară precauţie la pacienţii cu tulburări ale absorbţiei sau stocării ferului, precum afecţiuni
gastro-intestinale (de exemplu, boli inflamatoare intestinale, stricturi intestinale, diverticuli).
Deoarece anemia determinată de un deficit combinat de fer şi vitamină B12 sau acid folic poate fi o
anemie microcitară, la pacienţii cu anemie microcitară care este rezistentă la tratamentul cu fer se va
investiga un deficit de vitamină B12 sau acid folic.
Deoarece conţine zahăr, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de
malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Para-hidroxibenzoaţii din compoziţia medicamentului, pot provoca reacţii alergice (chiar întârziate).
Copii și adolescenți
Pacienţii trebuie avertizaţi că ingestia accidentală a preparatelor care conţin fer poate conduce la
intoxicaţie care poate fi fatală la copiii sub 6 ani, de aceea medicamentul nu se va lăsa la îndemâna
copiilor.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Deoarece ferul este legat sub forma unui complex, este puţin probabil să apară interacţiuni ionice cu
componentele din alimente (fitină, oxalaţi, tanin, alginat de sodiu, colină, vitamina A, vitamina D3,
vitamina E).
Administrarea se poate face în timpul sau imediat după masă.
Administrarea concomitentă a tetraciclinelor şi a ferului determină scăderea biodisponibilităţii
acestora.
Antiacidele care conţin aluminiu pot scădea de asemenea absorbţia ferului.
Absorbţia ferului mai poate fi scăzută de medicamente care conţin bicarbonaţi, carbonaţi, oxalaţi,
fosfaţi, săruri de zinc.
Administrarea concomitentă a medicamentelor care conţin fer cu chinolone (ciprofloxacină,
norfloxacină sau ofloxacină), va scădea absorbţia acestora, prin urmare şi concentraţia plasmatică şi
urinară a chinolonelor. De asemenea administrarea de fer reduce absorbţia bisfosfonaţilor, levodopei,
metildopei, micofenolatului mofetil şi scade eficacitatea levotiroxinei.
Vitamina C creşte absorbţia ferului la nivelul tractului gastro-intestinal.
Administrarea concomitentă a ferului cu cloramfenicol poate determina scăderea absorbţiei ferului.
Administrarea orală a medicamentelor care conţin fer concomitent cu penicilamina poate creşte
toxicitatea renală a penicilaminei.
Preparatele de fer nu se administrează concomitent cu dimercaprol deoarece se pot forma complexe
toxice.
Testul haemocult (selectiv pentru hemoglobină) pentru detectarea hemoragiilor oculte nu este
influenţat, de aceea tratamentul cu fer nu trebuie întrerupt în cazul în care este necesară efectuarea
acestui test.
Ferul polimaltozat cu administrare injectabilă nu poate fi administrat concomitent cu preparatele orale
de fer deoarece absorbţia orală a ferului este redusă. Din acest motiv, un tratament oral cu fer poate fi
început numai după cel puţin o săptămână de la ultima injecţie.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Studiile controlate efectuate la gravide, după primul trimestru de sarcină, nu au arătat niciun efect
nociv la mamă sau la nou-născut.
Alăptarea
Laptele matern conţine fer legat sub formă de lactoferină. Nu se ştie ce cantitate de fer trece din
complexul de hidroxid de fer (III)- polimaltoză în laptele matern, dar este puţin probabil să provoace
efecte nocive la copilul alăptat.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Ferglurom 50 mg/ml, nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacții adverse
În cadrul clasificării pe aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
frecvenţei de apariţie (număr de pacienţi care pot prezenta reacţia adversă), folosindu-se următoarele
categorii de frecvenţă: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai pu.in frecvente (≥
1/1000 şi <1>
nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare: reacţii alergice, urticarie, astm bronşic.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente: cefalee.
Tulburări gastrointestinale
Frecvente: greaţă, constipaţie, închiderea la culoare (până la negru) a materiilor fecale (fără
semnificaţie terapeutică).
Mai puţin frecvente: dureri abdominale, dispepsie, epigastralgii, vărsături, diaree, colorarea reversibilă
a dinţilor.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Foarte rare: prurit, exantem cutanat, reacţii cutanate localizate.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Rare: colorarea urinei.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: [email protected].
4.9 Supradozaj
Simptome
Doza acută letală de fer elemental se estimează a fi 180-300 mg/kg.
Toxicitatea acută datorată ferului rezultă din combinarea efectului coroziv asupra mucoasei gastro-
intestinale cu efectele metabolice şi hemodinamice determinate de prezenţa ferului elemental în
cantitate excesivă.
Dozare serică fer Severitate
< 3 mg/l (55 micromol/l) Toxicitate uşoară
3-5 mg/l (55-90 micromol/l) Toxicitate moderată
> 5 mg/l (90 micromol/l) Toxicitate severă
Intoxicaţia acută cu fer evoluează în 4 faze.
Poate debuta în 10-60 minute de la ingestie sau poate întârzia până la câteva ore.
În prima fază (la 6-8 ore de la ingestie) poate apare iritaţie gastro-intestinală manifestată prin
epigastralgii, greaţă, vărsături, diaree, hematemeză sau melenă, asociate cu somnolenţă, paloare,
cianoză, oboseală, până la comă. Eroziunea locală de la nivelul stomacului şi a intestinului subţire
duce la creşterea absorbţiei ferului.
Următoarea fază, de aparentă refacere (dacă nu a survenit moartea în prima fază), poate dura până la
24 ore de la ingestie.
În cursul celei de a treia faze (între 4 şi 48 ore de la ingestie) pot apare anomalii SNC, acidoză
metabolică, insuficienţă hepato-renală, diateză hemoragică, afectare cardiovasculară, comă şi exitus.
Complicaţiile tardive ale intoxicaţiei cu fer (faza a patra) pot apărea la 2 până la 6 săptămâni de la
ingestie şi constau în ocluzie intestinală, stenoză pilorică, ciroză hepatică, ulceraţii gastrice severe.
Tratament
Tratamentul intoxicaţiei acute: dacă ingestia depăşeşte 10 mg/kg fer elemental, în primele 4 ore
stomacul trebuie evacuat imediat prin inducerea vărsăturii folosind sirop de ipeca sau prin lavaj
gastric. Dacă pacientul a avut mai multe episoade de vărsătură şi mai ales dacă a prezentat vărsătură cu
sânge nu se va folosi siropul de ipeca. Lavajul gastric se va face cu soluţie 1-5 % bicarbonat de sodiu
sau cu apă călduţă. Desferoxamina mesilat este utilizată ca metodă complementară lavajului gastric
pentru a chela excesul de fer elemental de la nivel gastro-intestinal.
Când a fost ingerată o doză potenţial letală de fer elemental (180-300 mg/kg) sau când pacienţii au
simptome severe ale intoxicaţiei cu fer, cum ar fi comă sau şoc, se iniţiază terapia chelatoare cu
desferoxamină mesilat, împreună cu tratamentul de susţinere: menţinerea permeabilităţii căilor
respiratorii, corectarea acidozei, controlul simptomelor şocului şi a deshidratării prin administrare
delichide i.v. sau sânge, oxigen, vasopresoare.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antianemice, preparate cu fer, fer trivalent, fer pentru administrare orală,
codul ATC: B03AB05
Ferul este un constituent esenţial al organismului fiind necesar pentru formarea hemoglobinei şi pentru
susţinerea proceselor oxidative de la nivelul ţesuturilor. Deficitul de fer duce la eritropoeză ineficientă
având drept consecinţă anemia.
Miezul polinuclear de hidroxid de fer (III) este înconjurat la suprafaţă de molecule de
polimaltoză legată non-covalent formând un complex cu o masă moleculară de ~ 50 kD,
care difuzează prin membrana intestinală într-un timp de 40 ori mai mic decât molecula de
fer (II) x 6 H O.
Complexul este stabil şi nu eliberează fer ionic în condiţii fiziologice.
În miezul polinuclear ferul este legat prin legături asemănătoare cu cele fiziologice din feritină.
Datorită acestei asemănări numai ferul trivalent din acest complex este absorbit printr-un proces activ.
Datorită existenţei unui schimb competitiv pentru ligand, orice proteină fixatoare de fer din sucul
gastro-intestinal şi de pe suprafaţa epiteliului poate fixa ferul trivalent.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Absorbţie
Studiile cu izotopi radioactivi (55Fe şi 59Fe) au arătat că absorbţia ferului (măsurată în hemoglobina din
eritrocite) este invers proporţională cu doza administrată (cu cât doza este mai mare, cu atât absorbţia
este mai mică). Statistic există o corelaţie negativă între gradul carenţei de fer şi cantitatea de fer
absorbită (cu cât este mai mare deficitul de fer, cu atât este mai mare absorbţia). Cea mai bună
absorbţie a ferului are loc în duoden şi jejun.
Distribuţie şi metabolizare
Concentraţia maximă de fer se atinge după 24 ore de la administrare. Complexul macromolecular este
eliminat din sânge în sistemul reticulo-endotelial şi metabolizat în cele două componente: hidroxidul
de fer şi polimaltoza. Eliberarea lentă a ferului din complex explică buna sa tolerabilitate. Ferul circulă
legat în sânge de transferină, este depozitat în ţesuturi sub formă de feritină, încorporat în hemoglobină
în măduva osoasă şi utilizat pentru eritropoieză. Numai mici cantităţi de fer sunt eliminate.
Polimaltoza este metabolizată prin oxidare sau eliminată.
În mici cantităţi, complexul nemetabolizat poate traversa bariera placentară şi în foarte mici cantităţi
poate trece în laptele matern. În mici cantităţi, ferul traversează placenta legat de feritină sau
transferină iar în lapte poate trece legat de lactoferină.
Nu sunt disponibile date farmacocinetice referitoare la bolnavi cu anemie feriprivă.
Se ştie că încorporarea ferului depinde de gradul carenţei de fer: este crescută când concentraţia de
hemoglobină este mică şi scade odată cu normalizarea valorilor hemoglobinei. Nu poate creşte peste
capacitatea de transport a proteinelor transportoare.
Nu se cunoaşte influenţa insuficienţei renale şi hepatice asupra proprietăţilor farmacocinetice ale
complexului de hidroxid de fer (III) polimaltozat.
Eliminare
Ferul neabsorbit este excretat prin fecale. Excreţia prin exfolierea celulelor epiteliale din tractul
gastrointestinal şi ale pielii, precum şi prin transpiraţie, bilă şi urină se face în cantitate de circa 1 mg
fer/zi. La femei trebuie luate în calcul şi pierderile de fer la menstruaţie.
5.3 Date preclinice de siguranță
DL50 pentru complexul hidroxid de fer (III) – polimaltoză nu a putut fi detectat nici la doze de peste
2000 mg/kg.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Zahăr
para-Hidroxibenzoat de metil sodic
para-Hidroxibenzoat de propil sodic
Aromă caramel
Apă purificată
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
20 zile de la prima deschidere a flaconului
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Cutie cu un flacon din sticlă brună, de clasa hidrolitică III, închis cu capac cu filet și inel de siguranță,
din polietilenă, de culoare albă, prevăzut cu picurător din polietilenă; flaconul conține 30 ml picături
orale, soluţie.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerințe speciale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
S.C. Biofarm S.A.
Str. Logofătul Tautu nr. 99, sector 3, Bucureşti, România
Telefon: 021 30.10.600
Fax: 021 30.10.605
E-mail: [email protected]
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
11075/2018/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Noiembrie 2018
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noiembrie 2018
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .