Prospect DIAZEPAM-RICHTER 10 mg comprimate
Producator: Gedeon Richter România S.A.
Clasa ATC: anxiolitice, derivaţi de benzodiazepine, codul ATC: N05BA01
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9037/2016/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
DIAZEPAM-RICHTER 10 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine diazepam 10 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 144 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate rotunde, de culoare albă, cu diametrul de 8 mm, având pe una din feţe o linie mediană cu
rol de divizare. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Anxietate, sevraj alcoolic, tratament profilactic şi curativ în delirium tremens.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Doza recomandată este de 5-15 mg diazepam pe zi.
În cazul manifestărilor funcţionale şi somatice care însoţesc anxietatea, dozele recomandate sunt de 5-
20 mg diazepam (½-2 comprimate Diazepam-Richter 10 mg) pe zi, fracţionat în 2-3 prize, 2/3 din
doză seara la culcare şi 1/3 în timpul zilei.
În psihiatrie, pot fi necesare doze de 20-40 mg diazepam (2-4 comprimate Diazepam-Richter 10 mg)
pe zi.
Copii cu vârsta peste 6 ani
Doza recomandată este de 0,5 mg diazepam/kg şi zi şi se administrează doar în cazuri excepţionale;
tratamentul se începe cu doze mici, în 3-4 prize zilnice; în cazul dozelor mici trebuie utilizate forme
farmaceutice adecvate; la nevoie, doza poate fi crescută treptat în funcţie de răspunsul terapeutic.
Vârstnici, insuficienţă renală
Se recomandă scăderea dozei; poate fi eficace jumătate din doza uzuală.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil, fără a depăşi 8-12 săptămâni, inclusiv
perioada de reducere treptată a dozelor. Întreruperea tratamentului cu benzodiazepine se face
progresiv, cu reducerea treptată a dozelor, pe parcursul mai multor săptămâni (vezi pct. 4.4).
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, alte benzodiazepine sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1;
- Insuficienţă respiratorie gravă;
- Sindrom de apnee în timpul somnului;
- Insuficienţă hepatică severă (risc de apariţie a encefalopatiei);
- Miastenia gravis.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Folosirea repetată şi îndelungată a benzodiazepinelor poate determina dezvoltarea toleranţei şi
dependenţei. Dependenţa este favorizată de tratamentul îndelungat şi dozele mari, asocierea cu alte
medicamente psihotrope, anxiolitice sau hipnotice, existenţa unei dependenţe medicamentoase sau
non-medicamentoase în antecedente, inclusiv alcoolismul. La întreruperea bruscă a tratamentului,
după 1-3 săptămâni pot să apară fenomene de întrerupere: insomnie, cefalee, anxietate, agitaţie,
mialgii, fasciculaţii musculare, tremor, transpiraţii, diaree, iritabilitate şi, în cazurile severe, episoade
de confuzie, delir şi alte manifestări psihotice, convulsii. Pacientul trebuie avertizat despre acest risc.
Pentru evitarea dependenţei se recomandă ca durata tratamentului să nu depăşească 8-12 săptămâni.
Sunt de preferat administrarea intermitentă şi folosirea dozelor mici. În cazul întreruperii
tratamentului, dozele trebuie reduse progresiv (pe durata de la câteva zile la câteva săptămâni). Se
recomandă prudenţă crescută în caz de antecedente de alcoolism sau de alte dependenţe
medicamentoase sau non-medicamentoase. Utilizarea băuturilor alcoolice în cursul tratamentului cu
benzodiazepine trebuie evitată.
După administrarea de lungă durată sunt posibile fenomene de rebound, manifestate prin exacerbarea
anxietăţii.
În primele ore de la administrare este posibilă apariţia unei amnezii anterograde, care determină
dificultăţi în procesele de învăţare şi memorare.
La anumiţi pacienţi, pot să apară reacţii paradoxale: agitaţie, agresivitate marcată, automatism
amnezic, agravarea insomniei, coşmaruri, agitaţie, nervozitate, iritabilitate, episoade colerice, idei
delirante, halucinaţii, sindrom oniroid, sindrom psihotic, comportament inadecvat, alte tulburări de
comportament; acestea impun întreruperea tratamentului cu benzodiazepine.
Benzodiazepinele nu trebuie utilizate în monoterapie pentru combaterea tulburărilor psihotice şi
depresive, pe care le pot masca, fără să le rezolve şi deoarece pot favoriza acte suicidare.
La pacienţii cu insuficienţă respiratorie trebuie luat în considerare efectul deprimant respirator al
benzodiazepinelor.
La copii, diazepamul se foloseşte numai în cazuri excepţionale. Durata tratamentului trebuie să fie
scurtă şi raportul risc/beneficiu trebuie evaluat cu atenţie.
La vârstnici, pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică este necesară scăderea dozelor.
Medicamentul conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit
de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate
În cursul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitate băuturile alcoolice şi medicamentele care
conţin alcool etilic, deoarece există risc de sedare excesivă prin adiţia efectului deprimant central şi
prin mecanism farmacocinetic (alcoolul etilic creşte absorbţia şi întârzie metabolizarea diazepamului).
Asocieri care necesită prudenţă
- clozapină: creşte riscul de colaps cu stop respirator şi/sau cardiac;
- cimetidină, omeprazol: posibilitate de sedare excesivă (micşorează metabolizarea
diazepamului);
- rifampicină şi alte medicamente inductoare enzimatice: posibilitatea micşorării eficacităţii
diazepamului (cresc metabolizarea acestuia);
- fenitoină: variaţii imprevizibile ale cineticii fenitoinei, eventual risc toxic crescut.
Asocieri de care trebuie să se ţină seama
- alte deprimante ale sistemului nervos central (SNC)-antidepresive sedative, antihistaminice
sedative, baclofen, barbiturice, alte anxiolitice, neuroleptice, clonidină, talidomidă: creşterea
efectului deprimant central;
- analgezice şi antitusive opioide şi barbiturice: asocierea cu benzodiazepinele creşte riscul
deprimării respiratorii;
- alte benzodiazepine anxiolitice sau hipnotice: asocierea cu diazepam creşte riscul
farmacodependenţei;
- buspironă;
- cisapridă: creştere tranzitorie a efectului sedativ al benzodiazepinelor (absorbţie mai rapidă a
acestora).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Diazepamul, ca şi alte benzodiazepine, traversează bariera placentară. Studiile efectuate la animale au
evidenţiat efecte teratogene.
Există date clinice privind malformaţiile (neconfirmate prin studii epidemiologice). Dozele mari
administrate în timpul trimestrului III de sarcină pot fi cauză de hipotonie musculară şi detresă
respiratorie la nou-născut. Nou-născuţii mamelor cărora li se administrează benzodiazepine pot
prezenta, după câteva zile sau săptămâni, sindrom de întrerupere.
Administrarea diazepam în timpul sarcinii, îndeosebi în primul trimestru, trebuie evitată. Folosirea în
ultimul trimestru de sarcină se face numai la indicaţia strictă a medicului, după evaluarea raportului
beneficiu matern/risc fetal, evitând dozele mari.
Alăptarea
Diazepamul se excretă în laptele matern. Deoarece există riscul efectelor sedative (letargie, hipotonie
musculară) la sugar, se recomandă evitarea alăptării în cursul tratamentului cu benzodiazepine.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Datorită sedării şi scăderii reactivităţii reflexe, administrarea diazepamului este contraindicată la
conducătorii de vehicule sau la cei care folosesc utilaje complexe.
Asocierea cu alte medicamente sedative sau băuturi alcoolice creşte considerabil riscul de accidente.
4.8 Reacţii adverse
Severitatea efectelor adverse este în funcţie de doza administrată şi de reactivitatea individuală.
Pot apărea: astenie, scăderea vigilenţei, somnolenţă, senzaţie ebrioasă, necoordonare motorie, ataxie,
hipotonie musculară, amnezie anterogradă. La vârstnici şi copii pot apărea reacţii paradoxale
(iritabilitate, agresivitate, agitaţie, tulburări de comportament). Tratamentul prelungit sau
administrarea în doze mari poate determina dezvoltarea toleranţei şi dependenţei fizice şi psihice, iar la
oprirea tratamentului poate apare sindromul de întrerupere. Simptomele sindromului de întrerupere
constau în anxietate, agitaţie, tulburări de somn, iritabilitate, cefalee, tremor, mialgii, transpiraţii,
diaree, stări confuzive, delir, alte manifestări psihotice, convulsii.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Principalul semn de supradozaj este somnul profund evoluând până la comă, în funcţie de cantitatea
ingerată. În caz de supradozaj uşor pot să apară confuzie şi letargie, în cele severe-ataxie, hipotonie
musculară, hipotensiune arterială, deprimare respiratorie. Excepţional, evoluţia este letală.
Prognosticul este favorabil, mai ales în absenţa asocierii cu alte psihotrope.
În caz de supradozaj după ingestie orală, în prima oră se provoacă vărsături sau, dacă pacientul şi-a
pierdut conştienţa, spălătură gastrică (cu protecţia căilor aeriene). În continuare, se administrează
cărbune activat, pentru a reduce absorbţia medicamentului. Tratamentul constă în susţinerea funcţiilor
vitale (respiratorie şi cardiovasculară) într-o secţie de terapie intensivă. Antidotul specific este
flumazenilul, antagonist competitiv al benzodiazepinelor. La pacienţii cu dependenţă la
benzodiazepine, flumazenilul poate favoriza convulsiile.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: anxiolitice, derivaţi de benzodiazepine, codul ATC: N05BA01
Diazepamul este folosit ca anxiolitic şi sedativ. În plus are proprietăţi miorelaxante şi
anticonvulsivante.
Efectele anxiolitic, sedativ, hipnotic, miorelaxant, amnezic şi anticonvulsivant implică mecanismele
GABA-ergice din sistemul nervos central.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Diazepamul se absoarbe rapid din intestin.
Distribuţie
Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mare (98%). Are un volum de distribuţie de 1-2 l/kg,
traversează bariera hematoencefalică şi placenta, se excretă în laptele matern.
Timpul de înjumătăţire plasmatică este cuprins între 32 şi 47 de ore.
Metabolizare
Diazepamul este metabolizat în ficat, metabolitul principal (demetildiazepam) este activ biologic şi are
un timp de înjumătăţire de aproximativ 90 de ore. Al doilea metabolit activ este oxazepamul (rezultat
prin hidroxilarea demetildiazepamului) şi este, de asemenea, activ biologic.
Eliminare
Eliminarea se face urinar, după glucuronoconjugare.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Amidon de porumb
Amidon de cartof
Talc
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25 ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter România S.A.
Str. Cuza Vodă Nr. 99-105, 540306 Târgu-Mureş, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
9037/2016/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Iunie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .