Prospect Akistan 50 micrograme/ml picături oftalmice, soluţie
Producator: Pharmaselect International Beteiligungs GmbH
Clasa ATC: antiglaucomatoase şi miotice, analogi de prostaglandine, codul ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 10497/2018/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Akistan 50 micrograme/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 ml picături oculare soluţie conţine latanoprost 50 micrograme (echivalent cu 0,005 g/ 100 ml).
O picătură conţine latanoprost aproximativ 1,5 micrograme.
Excipienţi cu efect cunoscut: 1ml conține 0,2 mg clorura de benzalconiu (echivalent cu 0,02 g/ 100
ml).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie.
Soluţie limpede, incoloră.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Scăderea tensiunii intraoculare crescute la pacienţii cu glaucom cu unghi deschis şi hipertensiune
intraoculară.
Scăderea tensiunii intraoculare crescute la copii şi adolescenţi cu hipertensiune intraoculară şi glaucom
pediatric.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată pentru adulţi (incluzând persoanele vârstnice):
Doza terapeutică recomandată este de o picătură oftalmică în ochiul (ochii) afectat (afectaţi) o dată pe
zi. Efectul optim este obţinut dacă Akistan este administrat seara.
Doza de Akistan nu trebuie să depăşească o administrare pe zi, deoarece a fost demonstrat că o
administrare mai frecventă scade efectul de scădere a tensiunii intraoculare.
Dacă una dintre doze este omisă, tratamentul trebuie să continue cu următoarea doză aşa cum este în
mod normal recomandat.
Aşa cum este valabil pentru orice tip de picături oftalmice, pentru a reduce absorbţia sistemică
posibilă, este recomandat ca sacul lacrimal să fie comprimat spre cantusul medial (punctul de ocluzie)
timp de un minut. Aceasta manevră trebuie efectuată imediat după instilarea fiecărei picături.
Lentilele de contact trebuie îndepărtate înaintea instilării picăturilor oftalmice şi pot fi reinserate după
15 minute.
În cazul în care sunt utilizate mai multe decât un medicament oftalmic topic, acestea trebuie
administrate la cel puţin cinci minute distanţă unul de altul.
Copii şi adolescenţi :
Akistan poate fi utilizat la copii şi adolescenţi în aceeaşi doză ca şi la adulţi. Nu sunt disponibile date
pentru sugarii prematuri (mai puţin de 36 de săptămâni vârstă gestaţională). Datele din grupa de vârstă
de sub 1 an (4 pacienţi) sunt foarte limitate (vezi pct. 5.1).
Mod de administrare
Acest medicament este pentru administrare oftalmică.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Latanoprost poate schimba, treptat, culoarea ochilor prin creşterea cantităţii de pigment brun în iris.
Înaintea de instituirea tratamentului, pacienţii trebuie informaţi de posibilitatea unei schimbări
permanente a culorii ochilor. Tratamentul unilateral poate determina o heterocromie permanentă.
Modificarea culorii ochilor a fost observată cu precădere la pacienţii cu ochii de culoare mixtă, de
exemplu albaştri-căprui, gri-căprui, galbeni-căprui sau verzi-căprui. În studiile efectuate cu
latanoprost, debutul modificării este observat în mod obişnuit în primele 8 luni de tratament, rar în
timpul celui de-al doilea sau celui de al treilea an, şi nu a fost observat după cel de al patrulea an de
tratament. Rata de progresie a pigmentării irisului scade cu timpul şi este stabilă timp de cinci ani.
Efectul pigmentării crescute după o perioadă de 5 ani nu a fost evaluat. Într-un studiu deschis privind
siguranţa efectuat cu latanoprost pe o perioadă de 5 ani, 33% dintre pacienţi au dezvoltat o pigmentare
a irisului (vezi pct. 4.8). Schimbarea culorii irisului este uşoară în majoritatea cazurilor şi deseori
inobservabilă clinic. Incidenţa în rândul pacienţilor cu irisuri de culoare mixtă variază de la 7% la
85%, irisurile galben-căprui având cea mai mare incidenţă.
La pacienţii cu ochi albaştrii omogen, nu a fost observată nicio schimbare, iar la pacienţii cu ochi
căprui, verzi sau gri omogen, modificarea a fost observată decât foarte rar.
Modificarea culorii este determinată de conţinutul crescut de melanină în melanocitele stromale ale
irisului şi nu de creşterea numărului de melanocite. În mod tipic, pigmentarea brună din jurul pupilei
se răspândeşte concentric către periferie în ochii afectaţi, dar irisul întreg sau părţi din el pot deveni
mai maronii. După întreruperea tratamentului nu a fost observată nicio creştere suplimentară a
pigmentului brun de la nivelul irisului. Nu a fost asociată cu vreun simptom sau cu modificări
patologice în studiile clinice realizate până în prezent.
Tratamentul nu a afectat prezenţa nevilor sau efelidelor de la nivelul irisului. În studiile clinice nu s-a
constatat acumularea pigmentului în reţeaua trabeculară sau în altă regiune a camerei anterioare. Pe
baza experienţei clinice de 5 ani, nu s-a demonstrat ca pigmentarea crescută a irisului să aibă urmări
clinice negative, iar administrarea picăturilor oftalmice care conţin latanoprost poate fi continuată
chiar dacă apare pigmentarea irisului. Cu toate acestea, pacienţii trebuie monitorizaţi în mod regulat,
iar dacă situaţia clinică impune, tratamentul cu Akistan poate să fie întrerupt.
Există o experienţă limitată cu picăturile oftalmice care conţin latanoprost în glaucomul cronic cu
unghi închis, glaucomul cu unghi deschis al pacienţilor cu pseudoafakie şi în glaucomul pigmentar. Nu
există experienţă în ceea ce priveşte utilizarea picăturilor oftalmice care conţin latanoprost în
glaucomul inflamator şi neovascular, afecţiuni oculare inflamatorii, sau glaucomul congenital.
Picăturile oftalmice care conţin latanoprost nu au sau un efect minor asupra pupilei, dar nu există
experienţă în atacurile acute de glaucom cu unghi închis. Prin urmare, este recomandat ca Akistan să
fie utilizat cu prudență în aceste afecţiuni până când este obţinută o experienţă mai mare.
Există date limitate din studii asupra utilizării picăturilor oftalmice care conţin latanoprost în timpul
perioadei peri-operatorii din chirurgia cataractei. Akistan trebuie utilizat cu prudență la aceşti pacienţi.
Latanoprost trebuie utilizat cu prudență la pacienţii cu un istoric de keratită herpetică, şi trebuie evitat
în cazurile de keratită activă cu herpes simplex şi la pacienţii cu un istoric de keratită herpetică
recurentă asociată în mod specific cu utilizarea analogilor de prostaglandine.
Există raportări de apariţie a edemului macular (vezi pct. 4.8), în principal la pacienţii cu afakie, la
pacienţii pseudoafakici cu ruptură de capsulă posterioară a cristalinului sau a lentilelor camerei
anterioare, sau la pacienţii cu factori de risc cunoscuţi pentru edem macular cistoid (cum sunt
retinopatia diabetică sau ocluzia venei retiniene). Akistan trebuie utilizat cu prudență la pacienţii cu
afakie, la pacienţii pseudoafakici cu ruptură de capsulă posterioară a cristalinului sau a lentilelor
camerei anterioare sau la pacienţii cu factori de risc cunoscuţi pentru edem macular cistoid.
La pacienţii cu factori de risc predispozanţi pentru irită/uveită, Akistan trebuie utilizat cu prudență .
Există o experienţă limitată de la pacienţii cu astm, dar câteva cazuri de exacerbare a astmului şi/sau
dispneei au fost raportate în cadrul experienţei după punerea pe piaţă. Prin urmare, pacienţii astmatici
trebuie trataţi cu prudență deoarece nu există suficientă experienţă, vezi de asemenea pct. 4.8.
Decolorarea tegumentelor periorbitare a fost observată, majoritatea raportărilor fiind la pacienţi
japonezi. Experienţa de până acum arată că decolorarea tegumentelor periorbitare nu este permanentă
şi în câteva cazuri s-a remis în timpul continuării tratamentului cu picăturile oftalmice care conţin
latanoprost.
Latanoprost poate schimba treptat genele şi părul vellus la nivelul ochiului tratat şi în zona
înconjurătoare; aceste schimbări includ creşterea lungimii, grosimii, pigmentării, numărului de gene şi
fire de păr şi creşterea într-o direcţie greşită a genelor. Schimbările genelor sunt reversibile după
întreruperea tratamentului.
Akistan conţine clorură de benzalconiu, care este un conservant frecvent utilizat în medicamentele
oftalmice. A fost raportat faptul că clorura de benzalconiu poate determina keratopatii punctate şi/sau
keratopatie toxică ulcerativă, poate determina iritaţii oculare şi este cunoscut faptul că poate decolara
lentilele de contact moi. La pacienţii cu xeroftalmie sau în afecţiunile în care cornea este compromisă
este necesară o monitorizare atentă în cazul utilizării frecvente şi prelungite a Akistan. Lentilele de
contact pot absorbii clorura de benzalconiu şi acestea trebuie înlăturate înainte de aplicarea Akistan
dar pot fi reinserate după 15 minute (vezi punctul 4.2 Doze şi mod de administrare)
Copii şi adolescenţi
Datele privind eficacitatea şi siguranţa la copii cu vârsta sub 1 an (4 pacienţi) sunt foarte limitate (vezi
pct. 5.1). Nu există date disponibile la nou născuţii prematuri (vârstă gestaţională mai mică de 36
săptămâni).
La copiii cu vârsta cuprinsă între între 0 şi 3 ani care prezintă, în principal, GCP (glaucom congenital
primar), tratamentul de primă intenţie rămâne cel chirurgical (de exemplu
trabeculotomie/goniotomie).
Siguranţa tratamentului de lungă durată la copii nu a fost încă stabilită.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu sunt disponibile date definitive referitoare la interacţiunile cu alte medicamente.
După administrarea oftalmică concomitentă a două medicamente care conţin analogi prostaglandinici
au fost raportate creşteri paradoxale ale tensiunii intraoculare. Prin urmare, nu este recomandată
utilizarea a două sau mai multe prostaglandine, analogi prostaglandinici sau derivaţi de prostaglandine.
Copii şi adolescenţi
Studiile privind interacţiunile medicamentoase au fost realizate doar la adulţi.
4.6 Fertilitate, sarcină şi alăptare
Sarcină
Nu a fost stabilită siguranţa administrării acestui medicament în timpul sarcinii la om. El are efecte
farmacologice potenţial periculoase cu privire la dezvoltarea sarcinii, produsul de concepţie şi nou
născut. Prin urmare, Akistan nu trebuie administrat în timpul sarcinii.
Alăptare
Latanoprost şi metaboliţii săi pot trece în laptele matern, şi prin urmare Akistan nu trebuie utilizat la
femeile care alăptează, sau alăptarea trebuie întreruptă în cazul utilizării.
Fertilitatea
În studiile efectuate la animale nu a fost demonstrat niciun efect al latanoprost asupra fertilității
masculine și feminine (a se vedea pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Asemănător altor medicamente oftalmice, instilaţiile cu picături oftalmice pot provoca tulburarea
tranzitorie a vederii. Pacienţii nu trebuie să conducă autovehicule sau să utilizeze maşini, până când
aceasta nu se remite.
4.8 Reacţii adverse
Majoritatea reacţiilor adverse se referă la sistemul ocular. Într-un studiu deschis privind siguranţa, cu
durată de 5 ani, în care s-a administrat latanoprost, 33% dintre pacienţi au dezvoltat pigmentarea
irisului (vezi pct. 4.4). Alte reacţii adverse oculare sunt în general tranzitorii, şi apar cu ocazia
administrării dozei.
Reacţiile adverse sunt clasificate pe baza frecvenţei de apariţie după următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi <1>
1/100000, şi <1>
baza datelor disponibile).
Clasificarea Foarte Frecvente Mai puțin Rare Foarte Cu frecvență
pe aparate, frecvente (≥1/100 to frecvente (≥1/10,000 rare necunoscută
sisteme (≥1/10) <1>
și organe to <1>
datele
disponibile)
Infecţii şi keratită
infestări herpetică
Tulburări ale cefalee, ameţeli.
sistemului
nervos
Tulburări creştere a eroziuni edem al Irite/uveite chisturi la
oculare pigmentării epiteliale pleoapelor; (majoritatea nivelul irisului;
irisului; punctuate xeroftalmie raportărilor la modificările
hiperemie tranzitorii, keratită; pacienţi cu periorbitalului și
conjunctivală majoritatea vedere factori a pleoapei care
uşoară până fără înceţoşată; predispozanţi duc la
la moderată; simptome; conjunctivit concomitenţi); aprofundarea
iritaţie blefarite; ă. edem macular; sulcusului
oculară durere edem cornean pleoapelor;
(senzaţie de oculară; simptomatic şi pseudopemfigoi
arsură şi eroziuni; edem dul conjunctivei
nisip în ochi, periorbital; gene oculare +;
prurit, cu direcţie fotofobie
usturimi şi greşită a
senzaţie de creşterii, uneori
corp străin); ducând la iritaţii
modificări oculare; rânduri
ale genelor şi suplimentare de
a firelor de cili situaţi la
păr vellus din deschiderea
jurul ochilor glandelor
(creşteri ale moebius
lungimii, (distichiaza).
grosimii,
pigmentării
şi numărului
acestora)
(marea
majoritate
raportate la
populaţia
japoneză).
Tulburări angina angină palpitaţii
cardiace instabilă
Tulburări astm bronşic,
respiratorii, exacerbare a
toracice şi astmului bronşic
mediastinale şi dispnee.
Tulburări erupţie reacţii cutanate
cutanate şi ale cutanată localizate la
ţesutului tranzitorie nivelul
subcutanat pleoapelor,
înnegrire a
tegumentelor
palpebrale.
Prurit
Tulburări mialgii;
musculo- artralgii.
scheletice şi ale
ţesutului
conjunctiv
Tulburări durere în
generale şi la piept
nivelul locului
de administrare
+ raportat ocazional, probabil din cauza conservantului
Copii şi adolescenţi:
În cadrul a două studii clinice de scurtă durată ( ≤12 săptămâni) care au inclus 93 pacienţi copii și
adolescenți (25 şi 68) profilul de siguranţă a fost similar cu cel observat la adulţi, şi nu au fost
identificate reacţii adverse noi . Profilurile de siguranţă pe termen scurt la diferite subgrupe de vârstă
la copii şi adolescenţi au fost de asemenea similare (vezi pct. 5.1). Reacţiile adverse observate mult
mai frecvent la copii şi adolescenţi faţă de cele observate la adult au fost: nasofaringită şi febră.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Aceasta
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail:[email protected]
Raportând reacţiile adverse puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa
acestui medicament.
4.9 Supradozaj
Cu excepția iritaţiei oculare şi hiperemiei conjunctivale, nu sunt cunoscute alte reacţii adverse oculare
în cazul supradozajului Akistan.
Dacă Akistan este ingerat accidental următoarele informaţii pot fi de folos: un flacon conţine
latanoprost 125 micrograme. O cantitate mai mare de 90% din substanţă este metabolizată la primul
pasaj hepatic. Injectarea intravenoasă a 3 micrograme/kg latanoprost la subiecţi sănătoşi nu a indus
simptome, dar o doză de 5,5-10 micrograme/kg a determinat greaţă, durere absominală, ameţeli,
fatigabilitate, bufeuri şi transpiraţii.
Latanoprost a fost injectat intravenos la maimuţe în doze de până la 500 micrograme/kg fără a fi
observate efecte majore la niveleul aparatului cardiovascular.
Administrarea intravenoasă a latanoprostului la maimuţe a fost asociată cu bronhoconstricţie
tranzitorie. Cu toate acestea, la pacienţii cu forme moderate de astm bronşic, latanoprost nu a indus
bronhoconstricţie atunci când a fost administrat topic ocular, în doză de şapte ori mai mare decât doza
clinică recomandată de Akistan.
Dacă apare supradozaj cu Akistan, tratamentul trebuie să fie simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiglaucomatoase şi miotice, analogi de prostaglandine, codul ATC:
S01EE01
Substanţa activă latanoprost, un analog prostaglandinic de tip F2α, este un agonist selectiv al
receptorului prostanoid FP, care scade tensiunea intraoculară prin creşterea fluxului de eliminare a
umorii apoase. La om, scăderea tensiunii intraoculare începe cu precădere după aproximativ trei patru
ore de la administrare, iar efectul maxim este atins după 8 -12 ore. Scăderea tensiunii intraoculare este
menţinută pentru cel puţin 24 ore.
Studiile realizate la animale şi om indică faptul că principalul mecanism de acţiune este de creştere a
fluxului de eliminare uveoscleral, cu toate că la om a fost raportată şi o oarecare creştere a facilitării
fluxului de eliminare (scăderea rezistenţei la flux).
Studiile pivot au demonstrat că picăturile oftalmice care conţin latanoprost sunt eficace în
monoterapie. Au fost realizate suplimentar studii clinice care au investigat combinaţii terapeutice.
Acestea includ studii care au arătat că latanosprost este eficace în combinaţii cu antagonişti beta-
adrenergici (timolol). Studiile de scurtă durată (1 sau 2 săptămâni) sugerează că efectul latanoprostului
este aditiv în combinaţie cu agoniştii adrenergici (epinefrină dipivalil), cu inhibitorii orali de anhidrază
carbonică (acetazolamidă) şi cel puţin parţial aditiv cu agoniştii colinergici (pilocarpină).
Studiile clinice au arătat că latanoprostul nu are un efect semnificativ asupra producţiei umorii apoase.
Nu a fost demonstrat faptul că latanoprost are vreun efect asupra barierei hemato-apoase.
Atunci când a fost studiat la maimuţe şi administrat în doze clinice recomandate, latanoprost nu a avut
sau a avut un efect neglijabil, asupra circulaţiei sanguine intraoculare. Cu toate acestea, în timpul
tratamentului topic poate apărea o hiperemie conjuctivală sau episclerală uşoară până la moderată.
Tratamentul cronic cu latanosprost administrat ocular la maimuţe, cărora li s-au efectuat extracţii
extracapsulare ale cristalinului, nu a afectat vasele de sânge retiniene, aşa cum s-a demonstrat la
investigaţiile angiografice efectuate cu fluoresceină.
Pe parcursul tratamentului de scurtă durată latanoprost nu a indus pierderi de fluoresceină în
segmentul posterior al globului ocular la ochii cu pseudofakie la om.
Latanoprost administrat în doze terapeutice nu a demonstrat a avea vreun efect farmacologic
semnificativ asupra aparatului cardiovascular sau respirator.
Copii şi adolescenţi
Eficacitatea latanoprost la copii şi adolescenţi cu vârsta ≤18 ani a fost demonstrată într-un studiu
dublu-orb, cu o durată de 12 săptămâni, în care latanoprost a fost comparat cu timolol prin
administrarea la 107 pacienţi diagnosticaţi cu hipertensiune intraoculară şi glaucom pediatric.
Includerea în studiu a nou născuţilor a solicitat o vârstă gestaţională de cel puţin 36 săptămâni.
Pacienţilor li s-a administrat tratament, fie cu latanoprost 0,005% o dată pe zi, fie cu timolol 0,5% (sau
opţional 0,25% pentru copii cu vârstă de până la 3 ani) de două ori pe zi. Criteriile primare de
apreciere a eficacităţii au fost valoarea medie a reducerii presiunii intraoculare (PIO) în săptămâna 12
a studiului faţă de valoarea de la intrarea în studiu. Media reducerilor PIO a fost similară în grupurile
de studiu cu latanoprost sau timolol. Media reducerii PIO în săptămâna 12 a studiului a fost similară în
grupul de studiu cu latanoprost faţă de grupul de studiu cu timolol, la toate categoriile de vârstă
studiate (0- <3 ani, 3- < 12 ani şi grupa de vârstă 12-18 ani). Cu toate acestea, în acest studiu realizat la
copii, datele de eficacitate obţinute la grupa de vârstă 0 – < 3 ani s-au bazat doar pe evaluarea a 13
pacienţi pentru latanoprost, şi nu a fost demonstrată o eficacitate relevantă la grupa de vârstă 0 –< 1 an
deorece acest grup a fost reprezentat de 4 pacienţi. Nu sunt disponibile date pentru nou născuţi
prematuri (vârstă gestaţională mai mică de 36 săptămâni).
Reducerea PIO la subgrupul de subiecţi cu glaucom primar congenital/infantil (GCP) a fost similară
între grupul de tratament cu latanoprost şi grupul de tratament cu timolol. Analizarea subgrupului
non- GCP (de exemplu, glaucom juvenil cu unghi deschis, glaucom prin afakie) a arătat rezultate
similare privind eficacitatea cu cele obţinute la subgrupul PCG
Tabel: Reducerea PIO (mmHg) în săptamâna 12 în grupurile de tratament activ comparativ cu
valorile iniţiale
Latanoprost Timolol
N=53 N=54
Media valorilor iniţiale (ES) 27.3 (0.75) 27.8 (0.84)
Modificările în săptămâna 12 faţă de mediile -7.18 (0.81) -5.72 (0.81)
†
valorilor iniţiale Media (ES)
valoarea p- vs. timolol 0.2056
GPC N=28 Non-GPC GPC Non-GPC
N=25 N=26 N=28
Media valorilor iniţiale (ES) 26.5 (0.72) 28.2 (1.37) 26.3 (0.95) 29.1 (1.33)
Modificările în săptămâna 12 -5.90 (0.98) -8.66 (1.25) -5.34 (1.02) -6.02 (1.18)
faţă de mediile valorilor iniţiale
†
Media (ES)
0.6957 0.1317
ES: eroarea standard.
†
Estimarea ajustată se bazează pe modelul analizei de covarianţă (ANCOVA).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Latanoprost (GM = 432,58) este un promedicament sub formă de ester izopropil, care ca atare este
inactiv, dar după hidroliză la forma acidă a latanoprostului, devine biologic activ.
Promedicamentul este bine absorbit prin cornee şi întreaga cantitate de medicament care intră în
umoarea apoasă este hidrolizată pe parcursul trecerii acesteia prin cornee.
Studiile realizate la om indică faptul că atingerea concentraţiei maxime în umorea apoasă are loc după
aproximativ 2 ore de la administrarea topică. După administrarea topică la maimuţă, latanoprost este
distribuit în principal în segmental anterior ocular, la nivelul conjunctivei şi pleoapelor. Doar o
cantitate infimă trece în segmentul posterior al globului ocular.
Nu există practic o metabolizare a formei acide a latanoprostului la nivelul ochiului, aceasta având loc
în special la nivel hepatic. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 17
minute la om. Studiile efectuate la animale au arătat că principalii metaboliţi şi anume metaboliţii 1,2-
dinor şi 1,2,3,4-tetranor, nu exercită sau au o slabă activitate biologică, şi sunt excretaţi în principal
prin urină.
Copii şi adolescenţi
Un studiu deschis de farmacocinetică în care au fost studiate concentraţiile plasmatice ale formei acide
de latanoprost a fost realizat la 22 adulţi şi 25 copii şi adolescenţi (cu vârstă cuprinsă în intervalul de la
naştere şi < 18 ani) cu hipertensiune oculară şi glaucom. Toate grupele de vârstă au fost tratate cu
latanoprost 0,005%, o picătură pe zi, în fiecare ochi pentru minim 2 săptămâni. Expunerea sistemică la
forma acidă a latanoprost a fost de aproximativ 2 ori mai mare la grupa de vârstă 3 până la < 12 ani şi
de 6 ori mai mare la grupa de vârstă < 3ani, faţă de adulţi, dar a fost menţinută o margine de siguranţă
largă în ceea ce priveşte reacţiile adverse sistemice (vezi pct. 4.9). Valoarea mediană a timpului până
la atingerea concentraţiei plasmatice maxime a fost de 5 minute după administrarea dozei la toate
grupele de vârstă. Valoarea mediană a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost scurtă
(<20 minute), similară pentru pacienţii adulţi şi copii şi adolescenți, şi nu a determinat acumularea de
formă acidă a latanoprostului în circulaţia sistemică în condiţiile stării de echilibru.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitatea latanoprost la nivel ocular, precum şi cea sistemică, au fost investigate la câteva specii de
animale. In general, latanoprost a fost bine tolerat cu o margine de siguranţă între doza terapeutică
administrată ocular şi toxicitatea sistemică de cel puţin 1000 ori. Dozele mari de latanoprost, de
aproximativ 100 de ori mai mari decât doza terapeutică/kg greutate corporală, administrate intravenos
la maimuţe neanesteziate, au arătat o creştere a frecvenţei respiratorii ca o reflectare a
bronhoconstricţiei de scurtă durată. În studiile efectuate la animale, latanoprost nu a fost incriminat în
a avea proprietăţi de sensibilizare.
La nivel ocular nu au fost detectate reacţii toxice la doze de până la 100 micrograme/ochi/zi, la iepure
sau maimuţă (doza terapeutică este de aproximativ 1,5 micrograme/ochi/zi). Cu toate acestea, la
maimuţe latanoprost a demonstrat că induce pigmentaţie crescută a irisului. Mecanismul pigmentării
crescute a irisului se pare că este legat de stimularea producţiei de melanină în melanocitele irisului şi
nu au fost observate modificări de tip proliferativ. Modificarea de culoare a irisului poate fi
permanentă. În studiile de toxicitate cronică, efectuate la nivel ocular, administrarea latanoprost în
doză de 6 micrograme/ochi/zi a demonstrat de asemenea, că induce o creştere a fisurilor palpebrale.
Acest efect este reversibil şi apare la doze mai mari decât nivelul dozelor terapeutice. Efectul nu a fost
observat la om.
Latanoprost s-a dovedit a fi negativ la testele pentru mutaţii inverse la bacterii, testul mutaţiei genetice
pentru limfom la şoarece şi testul micronucleilor la şoarece. Aberaţii cromozomiale au fost observate
la testele in vitro pe limfocite umane. Efecte similare au fost observate şi la prostaglandina F2α, o
prostaglandină naturală, şi indică ca acesta este un efect de clasă.
Studiile suplimentare de mutagenitate in vitro/in vivo realizate asupra sintezei neprogramate a ADN, la
şobolan, au fost negative, şi indică faptul că latanoprost nu are potenţial mutagen. Studiile de
carcinogenitate efectuate la şoarece şi şobolan au fost negative.
În studiile efectuate la animale nu a fost demonstrat faptul că latanoprost are vreun efect asupra
fertilităţii la femele sau masculi. În studiile de embriotoxicitate efectuate la şobolan, nu a fost
observată embriotoxicitatea latanoprost după administrarea intravenoasă a unor doze (de 5, 50, şi 250
micrograme/kg/zi). Cu toate acestea, latanoprost a indus efecte embrioletale la iepure la doze de 5
micrograme/kg/zi şi peste.
Doza de 5 micrograme/kg/zi (de aproximativ 100 ori mai mare decât doza terapeutică) provoacă
toxicitate embriofetală semnificativă caracterizată prin o creştere a incidenţei resorbţiei târzii a
produsului de concepţie şi avort şi prin reducerea greutăţii fetale.
Nu a fost detectat potenţial teratogen.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de benzalconiu
Clorură de sodiu
Fosfat monosodic dihidrat (E 339)
Fosfat disodic dodecahidrat
Hidroxid de sodiu şi/sau acid fosforic ( pentru ajustarea pH-ului)
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilităţi
Studiile in vitro au arătat că precipitarea apare atunci când Akistan este amestecat cu picături oftalmice
care conţin tiomersal. În cazul în care sunt utilizate astfel de medicamente, picăturile oftalmice trebuie
administrate la interval de cel puţin 5 minute.
6.3 Perioada de valabilitate
Valabilitate: 36 luni
Valabilitate după prima deschidere a flaconului: 28 zile
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în frigider (2°C – 8°C).
A se păstra flaconul în cutia de carton pentru a fi protejat de lumină.
După prima deschiderea flaconului: a nu se păstra la peste 25°C şi a se utiliza în timp de 4 săptămâni.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon picurător (5 ml) din polietilenă cu dop filetat şi capac suplimentar protector pentru picurător,
din polipropilenă.
Fiecare flacon conţine 2.5 ml soluţie picături oftalmice corespunzătoare pentru aproximativ 80 picături
de soluţie.
Mărimea ambalajului: 1 x 2.5 ml, 3 x 2.5 ml, 6 x 2,5 ml
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pharmaselect International Beteiligungs GmbH
Ernst-Melchior-Gasse 20
1020 Viena
Austria
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
10497/2018/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Martie 2013
Data ultimei reautorizări: Ianuarie 2018
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Ianuarie 2018