Prospect Zinnat 125 mg/5 ml granule pentru suspensie orală
Producator: Sandoz Pharmaceuticals S.R.L.
Clasa ATC: antibiotice pentru administrare sistemică, cefalosporine de generaţia a
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5184/2012/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Zinnat 125 mg/5 ml granule pentru suspensie orală
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
5 ml suspensie reconstituită conţin cefuroximă 125 mg sub formă de cefuroximă axetil 150 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut:
5 ml suspensie reconstituită conţin aspartam (E 951) 0,021 g.
5 ml suspensie reconstituită conţin zahăr 3,1 g.
5 ml suspensie reconstituită conţin propilenglicol (E 1520) 6 mg.
5 ml suspensie reconstituită conţin alcool benzilic (E 1519) 4,5 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Granule pentru suspensie orală
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Zinnat este indicat la adulţi, adolescenţi şi copii începând cu vârsta de 3 luni pentru tratamentul
infecţiilor enumerate mai jos (vezi pct. 4.4 şi 5.1)
• Amigdalite şi faringite streptococice acute.
• Sinuzită bacteriană acută.
• Otită medie acută.
• Exacerbări acute ale bolii pulmonare obstructive cronice.
• Cistită.
• Pielonefrită.
• Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi.
• Tratamentul bolii Lyme în stadiile incipiente.
Trebuie avute în vedere ghidurile terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea adecvată a
antibioticelor.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Durata obişnuită a terapiei este de şapte zile (poate varia de la cinci la zece zile). Doza de cefuroximă
care este selectată pentru a trata o infecție individuală ar trebui să ia în considerare:
• Agenții patogeni așteptați și susceptibilitatea lor probabilă la cefuroximă axetil
• Severitatea și locul infecției
• Vârsta, greutatea și funcția renală a pacientului; așa cum se arată mai jos.
Durata tratamentului trebuie determinată de tipul de infecție și de răspunsul pacientului și, în general,
nu trebuie să fie mai lungă decât cea recomandată.
Tabelul 1. Adulţi, adolescenţi şi copii (cu greutate ≥ 40 kg)
Indicaţia clinică Doze
Amigdalite şi faringite acute, sinuzită bacteriană acută 250 mg de două ori pe zi
Otită medie acută 500 mg de două ori pe zi
Exacerbări acute ale bolii pulmonare obstructive cronice 500 mg de două ori pe zi
Cistită 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrită 250 mg de două ori pe zi
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale ţesuturilor moi 250 mg de două ori pe zi
Boala Lyme 500 mg de două ori pe zi, timp de 14
zile (între 10 şi 21 de zile)
Tabelul 2. Copii şi adolescenţi (cu greutate < 40 kg) (vezi, de asemenea, Tabelul 3 și 4)
Indicaţia clinică Doze
Amigdalite şi faringite acute 10 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Otită medie acută 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Sinuzită bacteriană acută 10 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Cistită 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrită 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi, timp de
10 până la 14 zile
Infecţii necomplicate ale pielii şi ale 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
ţesuturilor moi maximă de 250 mg de două ori pe zi
Boala Lyme 15 mg/kg de două ori pe zi, până la o doză
maximă de 250 mg de două ori pe zi, timp de
14 zile (între 10 şi 21 de zile)
Nu există experienţă cu privire la utilizarea Zinnat la copii cu vârsta sub 3 luni.
La sugari (începând cu vârsta de 3 luni) şi copii cu greutatea mai mică de 40 kg, este de preferat ca
ajustarea dozei să fie făcută în funcţie de greutate.
Comprimatele care conţin cefuroximă axetil şi granulele pentru suspensie orală care conţin cefuroximă
axetil nu sunt bioechivalente şi nu sunt interşanjabile pe baza unui calcul miligram-per-miligram (vezi
pct. 5.2).
Următoarele două tabele, prezentate în funcţie de greutatea corporală, reprezintă recomandări
orientative pentru administrare simplificată, de exemplu, cu ajutorul linguriţelor dozatoare (5 ml)
pentru suspensia multi-doză de 125 mg/5 ml, dacă sunt disponibile.
Tabelul 3. 10 mg/kg pentru tratamentul copiilor cu vârsta de 3 luni și peste și greutatea < 40 kg
Interval de greutate Doză (mg) de două Volumul de suspensie
(kg) ori pe zi reconstituită per doză (ml)
125 mg /5ml 250 mg/ 5ml
4 – 6 40 – 60 2,5 –
6 -12,5 60 – 125 2,5 – 5 –
12,5 – 25 125 – 250 5 – 10 2,5 – 5
Mai mare decât 25 250 10 5
Tabelul 4. 15 mg/kg pentru tratamentul copiilor cu vârsta de 3 luni și peste și greutatea < 40 kg
Interval de greutate Doză (mg) de două Volumul de suspensie
(kg) ori pe zi reconstituită per doză (ml)
125 mg /5ml 250 mg/ 5ml
4 – 6 60 – 90 2,5 – 5 –
6 – 12 90 – 180 5 – 7,5 2,5 – 5
12 – 16 180 – 240 7,5 – 10 5
Mai mare decât 16 250 10 5
Pentru a îmbunătăţi complianţa şi acurateţea dozării la copii foarte mici, o seringă dozatoare ar putea fi
furnizată cu flacoanele multidoză.
Dacă este necesar, seringa dozatoare poate fi utilizată la copii mai mari (vă rugăm să consultaţi
tabelele de dozare de mai jos).
Pentru administrarea de doze de 10 mg/kg utilizând suspensie 125 mg/5ml la copiii cu greutatea “W”
kg; numărul de mililitri de suspensie necesară se calculează astfel: (10 x W x 5)/125
Pentru administrarea de doze de 10 mg/kg utilizând suspensie 250 mg/5ml la copiii cu greutatea “W”
kg; numărul de mililitri de suspensie necesară se calculează astfel: (10 x W x 5)/250
În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva exemple de doze pentru administrarea cu seringa
dozatoare pediatrică, exprimate în ml sau mg, calculate pe baza greutăţii corporale a copilului
exprimată în kg.
Tabelul 5. 10 mg/kg/doză (Seringă dozatoare pediatrică)
Volumul de suspensie reconstituită per
doză (ml)
Greutatea Doză (mg) de 125 mg/5 ml de 250 mg/5 ml mg/kg
copilului (kg) două ori pe zi două ori pe zi de două ori pe zi
4 40 1,6 0,8
6 60 2,4 1,2
8 80 3,2 1,6
10 100 4,0 2,0
12 120 4,8 2,4
14 140 5,6 2,8
Pentru administrarea de doze de 15 mg/kg utilizând suspensie 125 mg/5ml la copiii cu greutatea “W”
kg; numărul de mililitri de suspensie necesară se calculează astfel: (15 x W x 5)/125
Pentru administrarea de doze de 15 mg/kg utilizând suspensie 250 mg/5ml la copiii cu greutatea “W”
kg; numărul de mililitri de suspensie necesară se calculează astfel: (15 x W x 5)/250
În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva exemple de doze pentru administrarea cu seringa
dozatoare pediatrică, exprimate în ml sau mg, calculate pe baza greutăţii corporale a copilului
exprimată în kg.
Tabelul 6. 15 mg/kg/doză (Seringă dozatoare pediatrică)
Volumul de suspensie reconstituită
per doză (ml)
Greutatea copilului Doză (mg) Doză de 125 mg/5 ml Doză de
(kg) de două ori mg/kg de două ori pe 250 mg/5
pe zi zi ml mg/kg
de două ori
pe zi
4 60 2,4 1,2
6 90 3,6 1,8
8 120 4,8 2,4
10 150 6,0 3,0
12 180 7,2 3,6
14 210 8,4 4,2
Insuficienţă renală
Siguranţa şi eficacitatea cefuroximei axetil nu au fost stabilite la pacienţii cu insuficienţă renală.
Cefuroxima este excretată în principal de către rinichi. La pacienţii cu insuficienţă renală
semnificativă se recomandă reducerea dozei de cefuroximă, pentru a compensa excreţia mai lentă.
Dializa elimină eficient cefuroxima.
Tabelul 7. Doze de Zinnat recomandate la pacienţii cu insuficienţă renală
Clearance-ul creatininei T (ore) Doza recomandată
1/2
≥30 ml/min/1,73 m2 1,4–2,4 nu este necesară ajustarea dozei (doza standard
de 125 mg – 500 mg administrată de două ori pe
zi)
10-29 ml/min/1,73 m2 4,6 doza individuală standard administrată la interval
de 24 de ore
<10 ml/min/1,73 m2 16,8 doza individuală standard administrată la interval
de 48 de ore
Pe durata şedinţelor de 2 – 4 trebuie administrată o singură doză individuală
hemodializă standard suplimentară, la finalul fiecărei şedinţe
de dializă
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date referitoare la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Deoarece cefuroxima este
eliminată în principal pe cale renală, nu este de aşteptat ca prezenţa disfuncţiei hepatice să influenţeze
farmacocinetica cefuroximei.
Mod de administrare
Administrare orală
Pentru a asigura absorbţia optimă, suspensia care conţine cefuroximă axetil trebuie administrată
împreună cu alimente.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
În funcţie de doză există disponibile şi alte prezentări.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice din clasa cefalosporinelor.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice) la orice tip de medicament
antibacterian betalactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţii de hipersensibilitate
Se recomandă precauţie specială la pacienţii care au prezentat reacţii alergice la peniciline sau la alte
antibiotice beta-lactamice, deoarece există risc de sensibilitate încrucişată. Similar celorlalte
antibiotice beta-lactamice, au fost raportate cazuri de reacţii de hipersensibilitate severe, ocazional
letale. Au existat raportări privind reacţii de hipersensibilitate care au progresat la sindromul Kounis
(arteriospasm coronarian acut alergic care poate avea ca rezultat un infarct miocardic, vezi pct. 4.8). În
cazul apariţiei reacţiilor de hipersensibilitate severe, tratamentul cu cefuroximă trebuie întrerupt
imediat şi trebuie aplicate măsurile de urgenţă adecvate.
Înainte de începerea tratamentului, trebuie să se stabilească dacă pacientul are antecedente de reacţii de
hipersensibilitate severe la cefuroximă, la alte cefalosporine sau la oricare alt tip de antibiotic
betalactamic. Cefuroxima trebuie administrată cu precauţie la pacienţii cu antecedente de reacţii de
hipersensibilitate non-severe la alte antibiotice beta-lactamice.
Reacții adverse cutanate severe (RACS)
Au fost raportate reacții adverse cutanate severe, inclusiv: sindrom Stevens-Johnson (SJS), necroliză
epidermică toxică (NET) și reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS),
care pot pune viața în pericol sau pot fi letale, în asociere cu tratamentul cu cefuroximă (vezi pct. 4.8).
În momentul prescripției medicale, pacienții trebuie sfătuiți cu privire la semnele și simptomele care
însoțesc reacțiile cutanate severe și trebuie monitorizați atent pentru reacții adverse cutanate. Dacă
apar semne și simptome care sugerează aceste reacții, administrarea cefuroximei trebuie întreruptă
imediat și trebuie avut în vedere un tratament alternativ. Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă,
cum ar fi SJS, NET sau DRESS la utilizarea cefuroximei, tratamentul cu cefuroximă nu trebuie reluat
la acest pacient în niciun moment.
Reacţie Jarisch-Herxheimer
Reacţia Jarisch-Herxheimer a fost observată după tratamentul cu cefuroximă axetil pentru boala Lyme.
Aceasta este rezultatul direct al activităţii bactericide a cefuroximei axetil asupra bacteriei care
cauzează boala Lyme, spirocheta Borrelia burgdorferi. Pacienţilor trebuie să li ofere asigurări că
această reacţie este o consecinţă frecventă şi, de regulă, auto-limitantă a terapiei cu antibiotice în boala
Lyme (vezi pct. 4.8).
Dezvoltarea microorganismelor non-susceptibile la tratament
Similar altor antibiotice, utilizarea cefuroximei axetil poate determina dezvoltarea excesivă a
microorganismelor de tip Candida. Utilizarea prelungită poate determina şi dezvoltarea excesivă a
altor microorganisme non-susceptibile la tratament (de exemplu, enterococi şi Clostridioides difficile),
fapt care poate impune întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).
Cazuri de colită pseudomembranoasă asociată antibioterapiei au fost raportate în cazul tratamentului
cu aproape toate substanţele antibacteriene, inclusiv cefuroxima, şi aceasta poate avea grade diferite de
severitate, de la uşoară până la forme care pot pune viaţa în pericol. Acest diagnostic trebuie avut în
vedere la pacienţii cu diaree apărută în timpul sau după administrarea de cefuroximă (vezi pct. 4.8).
Trebuie luată în considerare întreruperea terapiei cu cefuroximă şi administrarea tratamentului specific
pentru Clostridioides difficile. Nu trebuie administrate medicamente care inhibă peristaltismul
intestinal (vezi pct. 4.8).
Interferenţa cu investigaţiile diagnostice
Pozitivarea rezultatelor testului Coombs, asociată utilizării cefuroximei, poate interfera cu testele de
compatibilitate sanguină (vezi pct. 4.8).
Deoarece în cazul testului cu fericianură pot apărea rezultate fals negative, se recomandă să se
utilizeze fie metoda glucozo-oxidazei, fie cea cu hexochinază pentru determinarea valorilor
concentraţiei glucozei din sânge/plasmă la pacienţii trataţi cu cefuroximă axetil.
Informaţii importante despre excipienţi
Trebuie să se ţină cont de cantitatea de zahăr din compoziţia suspensiei care conţine cefuroximă axetil
în cazul pacienţilor cu diabet zaharat şi să se asigure recomandări adecvate.
Conține 0,021 g aspartam (E951) per doză de 5 ml. Aspartamul este o sursă de fenilalanină și, prin
urmare, trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu fenilcetonurie.
Conţine zahăr 3,1 g per doză de 5 ml. Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză,
malabsorbție la glucoză-galactoză sau insuficiență a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să ia acest
medicament.
Conţine propilenglicol (E 1520) 6 mg per doză de 5 ml.
Conţine alcool benzilic (E 1519) 4,5 mg per doză de 5 ml. Alcoolul benzilic poate cauza reacţii
alergice.
Alcoolul benzilic trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică sau la
pacientele gravide sau care alăptează, din cauza riscului de acumulare și toxicitate (acidoză
metabolică). Volumele mari de alcool benzilic trebuie utilizate cu prudență și doar dacă este absolut
necesar, în special la subiecții cu insuficiență hepatică sau renală, din cauza riscului de acumulare. În
plus, utilizarea suspensiei de cefuroximă axetil mai mult de o săptămână la copiii mici (cu vârsta sub 3
ani) trebuie evitată, cu excepția cazului în care este necesară clinic, din cauza riscului de acumulare.
Suspensia de cefuroximă axetil conţine aspartam, care este o sursă de fenilalanină, şi trebuie utilizată
cu precauţie la pacienţii cu fenilcetonurie. Nu sunt disponibile date clinice sau non-clinice pentru
evaluarea utilizării aspartam la sugarii cu vârsta sub 12 săptămâni.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamentele care reduc aciditatea gastrică pot determina reducerea biodisponibilităţii cefuroximei
axetil, comparativ cu perioada de repaus alimentar, şi tind să anuleze efectul de absorbţie
postprandială crescută.
Cefuroxima se excretă prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară. Utilizarea concomitentă a
probenecidului nu este recomandată. Administrarea concomitentă a probenecidului determină
creşterea semnificativă a concentraţiei plasmatice maxime, a ariei de sub curba concentraţiei
plasmatice în funcţie de timp şi a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare ale cefuroximei.
Utilizarea concomitentă cu anticoagulantele orale poate determina creşterea valorilor INR.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea cefuroximei la femeile gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au
evidenţiat efecte nocive în ceea ce priveşte sarcina, dezvoltarea embrionară sau fetală, naşterea sau
dezvoltarea postnatală. Zinnat trebuie prescris la femeile gravide numai dacă beneficiile depăşesc
riscurile.
Alăptarea
Cefuroxima se excretă în cantităţi mici în laptele uman. Nu se aşteaptă să apară reacţii adverse în cazul
administrării dozelor terapeutice, deşi nu se poate exclude riscul de apariţie a diareei şi infecţiilor
fungice la nivelul mucoaselor. Este posibil să fie necesară întreruperea alăptării din cauza acestor
efecte. Trebuie avută în vedere posibilitatea sensibilizării. Cefuroxima trebuie administrată în timpul
alăptării numai după ce medicul curant evaluează raportul beneficiu/risc.
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date referitoare la efectele cefuroximei axetil asupra fertilităţii la om. Studiile
privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere efectuate la animale nu au demonstrat efecte asupra
fertilităţii.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi
utilaje. Cu toate acestea, deoarece acest medicament poate provoca ameţeli, pacienţii trebuie avertizaţi
să fie precauţi atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse sunt dezvoltarea excesivă a microorganismelor de tip Candida,
eozinofilia, cefaleea, ameţelile, tulburările gastro-intestinale şi creşterea tranzitorie a valorilor serice
ale enzimelor hepatice.
Categoriile de frecvenţă alocate reacţiilor adverse prezentate în continuare reprezintă estimări,
deoarece pentru majoritatea reacţiilor (de exemplu, cele provenite din studiile controlate placebo) nu
sunt disponibile date adecvate pentru calcularea incidenţei. În plus, incidenţa reacţiilor adverse
asociate cefuroximei axetil poate varia în funcţie de indicaţia clinică.
Datele provenite din studiile clinice ample au fost utilizate pentru a determina frecvenţa reacţiilor
adverse de la foarte frecvente la rare. Frecvenţele alocate celorlalte reacţii adverse rămase (cele cu
frecvenţă <1/10000) au fost determinate în principal folosind date provenite din experienţa de după
punerea pe piaţă şi se referă mai degrabă la rata de raportare decât la frecvenţa reală. Nu au fost
disponibile date din studiile clinice controlate placebo. În cazul în care incidenţa a fost calculată
folosind date provenite din studii clinice, acestea s-au bazat pe date corelate cu terapia
medicamentoasă (evaluate de investigator). În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile adverse
sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Reacţiile adverse asociate tratamentului, indiferent de grad, sunt enumerate în continuare conform
bazei de date MedDRA pe aparate, sisteme şi organe, şi în funcţie de frecvenţă şi de grad de severitate.
Următoarea convenţie a fost utilizată pentru clasificarea frecvenţei: foarte frecvente ≥ 1/10; frecvente
≥ 1/100 şi < 1/10, mai puţin frecvente ≥ 1/1000 şi < 1/100; rare ≥ 1/10000 şi < 1/1000; foarte rare <
1/10000 şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificare pe Frecvente Mai puţin Cu frecvenţă necunoscută
aparate, sisteme frecvente
şi organe
Infecţii şi infestări dezvoltare excesivă a dezvoltare excesivă a
microorganismelor de Clostridioides dificille
tip Candida
Tulburări eozinofilie Pozitivare a testului anemie hemolitică
hematologice şi Coombs,
limfatice trombocitopenie,
leucopenie (uneori
severă)
Tulburări cardiace sindromul Kounis
Tulburări ale febră indusă de administrarea
sistemului medicamentului, boala
imunitar serului, anafilaxie, reacţie
Jarisch-Herxheimer
Tulburări ale cefalee, ameţeli
sistemului nervos
Tulburări diaree, greaţă, durere vărsături colită pseudomembranoasă
gastrointestinale abdominală (vezi pct. 4.4)
Tulburări creştere tranzitorie a icter (predominant colestatic),
hepatobiliare valorilor serice ale hepatită
enzimelor hepatice
Afecţiuni cutanate erupţie cutanată urticarie, prurit, eritem
şi ale ţesutului tranzitorie polimorf,
subcutanat sindrom Stevens-Johnson,
necroliză epidermică toxică
(necroliză exantematică) (vezi
Tulburări ale sistemului
imunitar), angioedem, reacție
medicamentoasă cu
eozinofilie și simptome
sistemice (DRESS)
Descriere a reacţiilor adverse selectate
Cefalosporinele sunt o clasă de medicamente care prezintă tendinţa de a fi absorbite la nivelul
suprafeţei membranei celulare a eritrocitelor şi de a interacţiona cu anticorpii anti-medicament,
determinând pozitivarea testului Coombs (care poate interfera cu testele de compatibilitate
sanguină) şi, în cazuri foarte rare, anemie hemolitică.
Au fost observate creşteri tranzitorii ale valorilor serice ale enzimelor hepatice, de regulă
reversibile.
Copii şi adolescenţi
Profilul de siguranţă al cefuroximei axetil la copii şi adolescenţi este concordant cu profilul observat la
adulţi.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Supradozajul poate induce sechele neurologice, incluzând encefalopatie, convulsii şi comă.
Simptomele supradozajului pot apărea în cazul în care nu se reduce adecvat doza la pacienţii cu
insuficienţă renală (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Concentraţiile plasmatice ale cefuroximei pot fi reduse prin hemodializă şi dializă peritoneală.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antibiotice pentru administrare sistemică, cefalosporine de generaţia a
doua, codul ATC: J01DC02
Mecanism de acţiune
Cefuroxima axetil este hidrolizată de esteraze la antibioticul activ, cefuroximă. Cefuroxima inhibă
sinteza peretelui bacterian, după legarea de proteinele de legare a penicilinei (PLP). Astfel se întrerupe
biosinteza peretelui celular (de peptidoglican), fapt care determină liza şi apoptoza celulelor
bacteriene.
Mecanism de rezistenţă
Rezistenţa bacteriană la cefuroximă poate fi determinată de unul sau mai multe dintre următoarele
mecanisme:
• hidroliza de către beta-lactamaze, incluzând (dar nu limitându-se la) beta-lactamazele cu spectru
extins (BLSE) şi enzimele Amp-C, a căror expresie ar putea fi indusă sau inhibată stabil la
anumite specii bacteriene aerobe Gram-negativ;
• afinitate redusă a proteinelor de legare a penicilinei pentru cefuroximă;
• lipsa de permeabilitate a membranei externe, care restricţionează accesul cefuroximei la nivelul
proteinelor de legare a penicilinei în cazul bacteriilor Gram-negativ;
• pompele bacteriene de eflux.
Este de aşteptat ca microorganismele care au dobândit rezistenţă la alte cefalosporine administrate
injectabil să fie rezistente la cefuroximă.
În funcţie de mecanismul de rezistenţă, microorganismele cu rezistenţă dobândită la penicilină pot
prezenta sensibilitate scăzută sau rezistenţă la cefuroximă.
Valori critice pentru cefuroximă axetil
Valorile critice ale CIM (concentraţia inhibitorie minimă) stabilite de EUCAST (European Committee
on Antimicrobial Susceptibility Testing) versiunea 13, valabilă de la 01 ianuarie 2023, sunt după cum
urmează:
Microorganism Valori critice (mg/l)
S≤ R>
Enterobacteriales 1, 2 8 8
Staphylococcus spp Referinţa 3 Referinţa 3
Streptococcus grupurile A, Referinţa 4 Referinţa 4
B, C şi G
Streptococcus pneumoniae 0,25 0,25
Haemophilus. influenzae 0,001 1
Moraxella catarrhalis 0,001 4
1 Valorile critice caracteristice cefalosporinelor pentru Enterobacteriales detectează toate
mecanismele de rezistenţă importante din punct de vedere clinic (inclusiv BLSE şi
AmpC mediată de plasmide). Unele izolate care produc beta-lactamaze sunt susceptibile
la cefalosporine de generația a 3-a sau a 4-a cu aceste valori critice şi trebuie raportate
conform rezultatelor testelor, cu alte cuvinte prezenţa sau absenţa unei BLSE nu
influențează în sine stabilirea categoriei de sensibilitate. Depistarea şi caracterizarea
BLSE sunt recomandate în scopuri de sănătate publică și de control al infecțiilor.
2 Doar infecție necomplicată a tractului urinar (ITU) ), E. coli, Klebsiella spp. (cu
excepţia K. aerogenes), Raoultella spp. şi P. mirabilis.
3 Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine este dedusă din sensibilitatea la cefoxitină,
cu excepţia cefiximei, ceftazidimei, ceftazidimă-avibactam, ceftibuten și ceftolozan-
tazobactam, care nu au valori critice și nu trebuie utilizate pentru infecții stafilococice.
Pentru agenții administrați pe cale orală, trebuie avută grijă pentru a obține o expunere
suficientă la locul infecției. Dacă cefotaxima și ceftriaxona sunt raportate pentru
stafilococii sensibili la meticilină, acestea trebuie raportate „Susceptibil, expunere
crescută” (I). Unele S. aureus rezistente la meticilină sunt sensibile la ceftarolină și
ceftobiprol.
4 Sensibilitatea la cefalosporine a streptococilor din grupurile A, B, C şi G este dedusă
din sensibilitatea la penicilină.
S=sensibil, regim de dozare standard; I = sensibil, expunere crescută; R=rezistent
Sensibilitatea microorganismelor
Prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de regiunea geografică şi de timp pentru speciile
selectate şi sunt necesare informaţii locale referitoare la rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului unor
infecţii severe. După caz, se va solicita opinia experţilor în cazul în care prevalenţa locală a rezistenţei
pune sub semnul întrebării oportunitatea utilizării cefuroximei axetil, cel puţin în cazul anumitor tipuri
de infecţii.
De regulă, cefuroxima este activă in vitro împotriva următoarelor tipuri de microorganisme.
Specii frecvent sensibile
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Staphylococcus aureus (meticilino-sensibil)*
Staphylococcus coagulazo-negativ (meticilino-sensibil)
Streptococcus pyogenes
Streptococcus agalactiae
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Haemophilus influenzae
Haemophilus parainfluenzae
Moraxella catarrhalis
Spirochete:
Borrelia burgdorferi
Microorganisme în cazul cărora rezistenţa ar putea reprezenta o problemă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Streptococcus pneumoniae
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Citrobacter freundii
Klebsiella aerogenes
Enterobacter cloacae
Escherichia coli
Klebsiella pneumoniae
Proteus mirabilis
Proteus spp. (altele cu excepţia P. vulgaris)
Providencia spp.
Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv:
Peptostreptococcus spp.
Propionibacterium spp.
Microorganisme anaerobe Gram-negativ:
Fusobacterium spp.
Bacteroides spp.
Microorganisme cu rezistenţă inerentă
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Enterococcus faecalis
Enterococcus faecium
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Acinetobacter spp.
Campylobacter spp.
Morganella morganii
Proteus vulgaris
Pseudomonas aeruginosa
Serratia marcescens
Microorganisme anaerobe Gram-negativ:
Bacteroides fragilis
Altele:
Chlamydia spp.
Mycoplasma spp.
Legionella spp.
* Toate speciile de S. Aureus meticilino-rezistente sunt rezistente şi la cefuroximă.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, cefuroxima axetil este absorbită din tractul gastrointestinal şi hidrolizată
rapid la nivelul mucoasei intestinale şi sângelui, eliberând cefuroximă în circulaţie. Administrarea
imediat după masă permite absorbţia optimă.
După administrarea de cefuroximă axetil sub formă de comprimate, concentraţiile plasmatice maxime
(2,1 mcg/ml pentru o doză de 125 mg, 4,1 mcg/ml pentru o doză de 250 mg, 7,0 mcg/ml pentru o doză
de 500 mg şi 13,6 mcg/ml pentru o doză de 1000 mg) se obţin la aproximativ 2 până la 3 ore după
administrarea împreună cu alimente. Rata de absorbţie a cefuroximei administrate sub formă de
suspensie este redusă, comparativ cu administrarea sub formă de comprimate, ducând la obţinerea
unor valori mai mici ale concentraţiilor plasmatice maxime, după o perioadă mai mare de timp de la
administrare şi la reducerea biodisponibilităţii sistemice (reducere de 4 – 17%). Suspensia orală care
conţine cefuroximă axetil nu a fost bioechivalentă cu comprimatele care conţin cefuroximă axetil în
cazul testelor efectuate la adulţi sănătoşi şi, de aceea, aceste forme farmaceutice nu sunt interşanjabile
pe baza unui calcul miligram-per-miligram (vezi pct. 4.2). Farmacocinetica cefuroximei este liniară în
intervalul de doze terapeutice administrate oral cuprinse între 125 şi 1000 mg. Nu s-a produs
acumularea cefuroximei după administrarea orală de doze repetate cuprinse între 250 şi 500 mg.
Distribuţie
S-a constatat că legarea de proteine plasmatice se face în proporţie de 33 – 50%, în funcţie de metoda
folosită. După administrarea unei doze unice de cefuroximă axetil 500 mg sub formă de comprimate,
la 12 voluntari sănătoşi, volumul de distribuţie observat a fost de 50 l (CV%=28%). Concentraţii ale
cefuroximei mai mari decât valorile inhibitorii minime pentru microorganismele patogene frecvent
întâlnite pot fi obţinute în ţesuturile de la nivelul amigdalelor, sinusurilor, în mucoasa bronşică, os,
lichid pleural, lichid articular, lichid sinovial, lichid interstiţial, bilă, spută şi în umoarea apoasă.
Cefuroxima traversează bariera hematoencefalică în cazul inflamaţiei meningelui.
Metabolizare
Cefuroxima nu este metabolizată.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică este cuprins între 1 şi 1,5 ore. Cefuroxima este excretată prin
filtrare glomerulară şi secreţie tubulară. Clearance-ul renal este cuprins în intervalul 125 – 148
ml/min/1,73m2.
Grupe speciale de pacienţi
Sex
Nu s-au observat diferenţe în ceea ce priveşte farmacocinetica cefuroximei între bărbaţi şi femei.
Vârstnici
Nu este necesară precauţie specială la pacienţii vârstnici cu funcţie renală normală pentru doze care nu
depăşesc doza maximă uzuală de 1 g pe zi. Pacienţii vârstnici au o probabilitate mai mare de reducere
a funcţiei renale; de aceea, doza trebuie ajustată în conformitate cu funcţia renală la pacienţii vârstnici
(vezi pct. 4.2).
Copii şi adolescenţi
La sugarii mai mari (vârsta >3 luni), la copii şi adolescenţi, farmacocinetica cefuroximei este similară
celei observate la adulţi.
Nu există date provenite din studiile clinice referitoare la administrarea cefuroximei axetil la copii cu
vârsta sub 3 luni.
Insuficienţă renală
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea cefuroximei axetil la pacienţi cu insuficienţă renală.
Cefuroxima se excretă în principal pe cale renală. De aceea, ca în cazul celorlalte antibiotice similare,
la pacienţii cu insuficienţă renală semnificativă (de exemplu, C1 <30 ml/minut) se recomandă
cr
reducerea dozei de cefuroximă, pentru a compensa excreţia mai lentă a acesteia (vezi pct. 4.2).
Cefuroxima este eliminată eficient prin dializă.
Insuficienţă hepatică
Nu sunt disponibile date provenite de la pacienţi cu insuficienţă hepatică. Deoarece cefuroxima este
eliminată în principal pe cale renală, nu se aşteaptă ca disfuncţia hepatică să influenţeze
farmacocinetica cefuroximei.
Relaţia farmacocinetică/farmacodinamie
Pentru cefalosporine, s-a demonstrat că cel mai important parametru de farmacocinetică-
farmacodinamie corelat cu eficacitatea in vivo este proporţia din intervalul de administrare (%T) în
care concentraţia nelegată se menţine peste concentraţia inhibitorie minimă (CIM) a cefuroximei
pentru speciile ţintă selectate (%T>CIM).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice
privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea şi toxicitatea asupra
funcţiei de reproducere şi dezvoltării. Nu s-au efectuat studii privind carcinogenitatea; cu toate
acestea, dovezile existente nu indică potenţial carcinogen.
Activitatea gama glutamil transpeptidazei în urina de şobolan este inhibată de o serie de cefalosporine,
însă nivelul de inhibare este mai mic în cazul cefuroximei. Acest aspect ar putea fi relevant pentru
interferenţa cu testele paraclinice la om.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Aspartam (E 951)
Gumă xantan
Acesulfam potasic (E 950)
Povidonă K30
Acid stearic
Zahăr
Aroma Tutti Frutti (conţine propilenglicol (E 1520) şi alcool benzilic (E 1519))
Apă purificată
6.2 Incompatibilităţi
A fost raportată pozitivarea testului Coombs în timpul tratamentului cu cefalosporine – acest fenomen
poate interfera cu testele de compatibilitate sanguină.
6.3 Perioada de valabilitate
Termenul de valabilitate pentru suspensia nereconstituită de Zinnat suspensie de la data fabricației este
de 2 ani.
După reconstituire, suspensia poate fi păstrată timp de până la 10 zile, dacă este ţinută la frigider la
temperaturi între 2 şi 8 °C.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC.
Pentru condiţiile de păstrare a suspensiei reconstituite de Zinnat vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Zinnat suspensie se prezintă sub formă de granule uscate, de culoare albă sau aproape albă, cu aromă
Tutti Frutti. Atunci când este reconstituit conform instrucţiunilor, reprezintă echivalentul a 125 mg
cefuroximă (sub formă de cefuroximă axetil) la 5 ml de suspensie.
Este disponibil în flacon din sticlă brună de tip III conform Ph. Eur., prevăzut cu membrană de sigilare
termosudată, conţinând granule pentru 50 ml suspensie de 125 mg/5 ml.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
Granule pentru suspensie orală 125 mg/5 ml
Instrucţiuni pentru reconstituire/administrare
Flaconul trebuie agitat cu putere înainte de administrarea medicamentului.
Suspensia reconstituită trebuie păstrată la frigider, între 2 şi 8°C, timp de maxim 10 zile.
Dacă se doreşte, suspensia Zinnat din flacoanele multidoză poate fi diluată în sucuri reci de fructe sau
în băuturi pe bază de lapte şi trebuie administrată imediat.
Vă rugăm să rețineți că timpul necesar pentru prepararea suspensiei de Zinnat înainte de
administrarea primei doze va dura mai mult de o oră. Aceasta include timpul în frigider, pentru
ca suspensia să se „așeze”.
1. Se agită flaconul pentru a dispersa conţinutul. Toate granulele ar trebui să curgă liber în
flacon. Se scoate capacul flaconului şi se desprinde membrana de sigilare. Dacă această
membrană este deteriorată sau lipseşte, medicamentul trebuie returnat farmacistului.
2. Se adăugă în paharul dozator cantitatea de apă rece indicată pe etichetă sau până la linia care
indică volumul de pe paharul dozator furnizat (dacă este furnizat). Dacă apa a fost fiartă
înainte, trebuie lăsată să se răcească la temperatura camerei înainte de adăugare. Nu se
amestecă Zinnat granule pentru suspensie orală cu lichide calde sau fierbinţi. Trebuie utilizată
apă rece pentru a preveni ca suspensia să devină prea groasă.
3. Turnați cantitatea totală de apă rece în flacon. Puneţi la loc capacul flaconului. Lăsaţi flaconul
în repaus pentru a permite apei să umecteze toate granulele; acest lucru ar trebui să dureze
aproximativ 1 minut.
4. Se poziţionează flaconul vertical şi se agită cu putere (timp de minimum 15 secunde), până
când toate granulele se amestecă cu apa.
5. Se întoarce flaconul în poziţie verticală şi se agită bine timp de cel puţin 1 minut până când
toate granulele se amestecă cu apa.
Suspensia de Zinnat trebuie depozitată imediat în frigider, la temperaturi între 2 şi 8°C (a nu se
congela) şi se lasă să stea în repaus cel puţin o oră înainte de a administra prima doză. Suspensia
reconstituită trebuie să fie păstrată la frigider tot timpul; la frigider între 2 şi 8°C, suspensia
reconstituită poate fi păstrată timp de până la 10 zile.
Agitaţi întotdeauna flaconul înainte de a lua medicamentul. Pentru administrarea fiecărei doze este
furnizată o seringă dozatoare sau o linguriţă.
Instrucţiuni pentru utilizarea seringii dozatoare (dacă este furnizată în ambalaj)
1. Se scoate capacul flaconului şi se introduce dispozitivul format din seringă şi guler în gâtul
flaconului. Se apasă până la capăt, adică până când gulerul se fixează la nivelul gâtului
flaconului şi nu se mai mişcă. Se răstoarnă flaconul împreună cu seringa.
2. Se trage pistonul în interiorul seringii până când marginea corpului seringii este aliniată cu
semnul de pe piston corespunzător dozei necesare.
3. Se aduc în poziţie verticală flaconul şi seringa. Ţinând seringa cu mâna şi pistonul pentru a
asigura că acesta din urmă rămâne nemişcat, se scoate seringa din flacon, lăsând gulerul din
plastic la nivelul gâtului flaconului.
4. Pacientul trebuie să stea în şezut; se introduce vârful seringii în cavitatea bucală a pacientului,
orientat spre obraz.
5. Se apasă încet pistonul seringii, pentru a elibera lent medicamentul şi pentru a evita înecarea.
A NU se apăsa rapid pistonul.
6. După administrarea dozei, se pune la loc capacul flaconului, fără a scoate gulerul din plastic.
Seringa se dezasamblează şi se spală bine cu apă potabilă curată. Se lasă pistonul şi corpul
seringii să se usuce la aer.
Suspensia reconstituită nu trebuie amestecată cu lichide fierbinţi.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Sandoz Pharmaceuticals S.R.L.
Calea Floreasca, nr. 169A
Clădirea A, etaj 1, sector 1, 014459,
București, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
5184/2012/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoire – Noiembrie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2023