Xalcom 50 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Prospect Xalcom 50 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Producator: Upjohn EESV

Clasa ATC: produse oftalmologice agenţi beta-blocanţi – timolol, combinaţii, codul ATC:

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7421/2015/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Xalcom 50 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un ml soluţie oftalmică conţine latanoprost 50 micrograme şi timolol 5 mg sub formă de maleat de timolol

6,8 mg.

Excipient cu efect cunoscut: clorură de benzalconiu 0,20 mg/ml.

Dihidrogenofosfat de sodiu monohidrat (E339i) (cu conţinut total de fosfat 6,3 mg/ml).

Fosfat disodic (E 339ii) 2,89 mg/ml.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Picături oftalmice, soluţie.

Soluţie limpede, incoloră, fără particule în suspensie.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Reducerea presiunii intraoculare (PIO) la pacienţi cu glaucom cu unghi deschis şi hipertensiune intraoculară,

care răspund insuficient la tratamentul cu beta-blocante sau analogi ai prostaglandinelor administrate topic.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea Xalcom la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite şi nu este

recomandată utilizarea medicamentului la aceşti pacienţi până când nu vor fi disponibile date suplimentare.

Adulţi (inclusiv vârstnici):

Doza uzuală este de o picătură Xalcom instilată în ochiul/ochii afectat/afectaţi, o dată pe zi.

Doza trebuie administrată la aceeaşi oră în fiecare zi.

După instilare, se recomandă ocluzia nazolacrimală sau închiderea uşoară a pleoapei. Aceasta poate reduce

absorbţia sistemică a medicamentelor administrate oftalmic, având ca rezultat diminuarea reacţiilor adverse

sistemice.

În cazul omiterii unei doze, tratamentul se continuă cu doza următoare, conform schemei de tratament. Doza

zilnică nu trebuie să depăşească o picătură în ochiul afectat.

Mod de administrare:

Lentilele de contact trebuie îndepărtate înainte de instilarea picăturilor oculare și pot fi reintroduse după 15

minute.

Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, celelalte medicamente

trebuie administrate separat la interval de cel puţin 5 minute.

Pentru a preveni contaminarea vârfului picurător şi a soluţiei, se va evita atingerea acestuia de pleoape,

suprafeţe învecinate sau alte suprafeţe.

4.3 Contraindicaţii

• Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
• Boli cu hiperreactivitate a căilor respiratorii cum sunt astmul bronşic sau antecedentele de astm

bronşic, bronhopneumopatie cronică obstructivă severă.

• Bradicardie sinusală, bloc sino-atrial, sindromul de nod sinusal, bloc atrio-ventricular de gradul II sau

III necontrolat cu pacemaker, insuficienţă cardiacă insuficient controlată prin tratament, şoc cardiogenic.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Efecte sistemice

Ca şi alte medicamente topice oftalmice, Xalcom poate fi abosorbit sistemic. Datorită timolului, pot să apară

reacţii adverse cardio-vasculare şi pulmonare specifice beta-blocantelor.

Reacţii cardiace

La pacienţii care prezintă afecţiuni cardiovasculare (ex. boală coronariană, boală de nod sinusal, tulburări

circulatorii periferice – Sindrom Raynaud. hipotensiune, angina Prinzmetal, insuficienţă cardiacă)

tratamentul cu beta-blocante trebuie obligatoriu evaluat şi ar trebui luat în considerare tratamentul cu alte

substanţe active. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare trebuie monitorizaţi cu privire la apariţia semnelor de

agravare a acestor afecţiuni sau a reacţiilor adverse.

Datorită efectului negativ asupra conductibilităţii cardiace, beta-blocanţii trebuie folosiţi cu precauţie la

pacienţii cu bloc cardiac grad I.

Reacţii vasculare

Pacienţii cu tulburări vasculare periferice severe (ex. forme grave de sindrom Raynaud) trebuie trataţi cu

precauţie.

Reacţii respiratorii

În urma administrării de maleat de timolol au fost raportate reacţii respiratorii şi cardiace, inclusiv deces

datorat bronhospasmului la pacienţii cu astm şi, rar, deces asociat insuficienţei cardiace. Precauţie trebuie

avută şi în cazul administrării Xalcom la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC) uşoară

sau moderată şi numai când beneficiul este mai mare decât potenţialul risc.

Hipoglicemie/diabet

Beta-blocantele trebuie administrate cu prudenţă pacienţilor cu hipoglicemie spontană sau cu diabet insulino-

dependent necontrolat, deoarece pot masca semnele şi simptomele hipoglicemiei acute.

De asemenea, beta-blocantele pot masca semnele de hipertiroidism.

Modificări corneene

Beta-blocanţii cu administrare oftalmică pot induce uscăciunea ochilor. Pacienţii care au afectare corneană

trebuie trataţi cu precauţie.

Prostaglandinele şi analogii de prostaglandine sunt materiale biologic active care pot fi absorbite prin

tegument. Femeile gravide sau care intenţionează să rămână gravide trebuie să ia anumite măsuri de

precauţie pentru a evita expunerea directă la conţinutul flaconului. În eventualitatea neplăcută a contactului

cu conţinutul flaconului, se spală imediat zona expusă.

Reacţii anafilactice

În timpul tratamentului cu beta-blocante, pacienţii cu antecedente de reacţii anafilactice severe la mai mulţi

alergeni pot să nu reacţioneze la dozele uzuale de adrenalină folosite pentru tratarea reacţiilor anafilactice.

Terapia concomitentă/alţi agenţi beta-blocanţi

Timololul poate interacţiona cu alte medicamente (vezi pct. 4.5).

Efectul asupra presiunii intraoculare sau efectele cunoscute ale beta-blocadei sistemice pot fi accentuate

atunci când Xalcom este administrat pacienţilor deja în tratament cu beta-blocante orale.

Alţi analogi de prostaglandine

Utilizarea concomitentă a două sau mai multe prostaglandine, analogi de prostaglandine sau derivaţi de

prostaglandine nu este recomandată (vezi pct. 4.5).

Modificări ale pigmentării irisului

Latanoprostul poate modifica treptat culoarea ochilor prin creşterea numărului de granule de pigment brun în

iris. Similar experienţei cu latanoprost sub formă de picături oftalmice, hiperpigmentarea irisului a fost

observată la 16-20% dintre pacienţii trataţi cu Xalcom timp de până la 1 an (pe baza fotografiilor).

Modificarea culorii ochilor a fost observată cu precădere la pacienţi cu iris având mai multe culori, de

exemplu: verde-căprui, galben-căprui, albastru-căprui sau cenuşiu-căprui şi este datorată creşterii

conţinutului de melanină în melanocitele stromale ale irisului. În mod caracteristic, pigmentaţia brună din

jurul pupilei se extinde excentric, spre periferia irisului, dar întreg irisul sau părţi ale acestuia pot deveni brun

mai închis. La pacienţii cu ochi de culoare omogenă – albaştri, gri, verzi sau căprui, această modificare a fost

observată rareori în cursul celor 2 ani de tratament din cadrul studiului clinic cu latanoprost.

Modificarea culorii irisului se instalează lent şi poate să nu fie vizibilă timp de luni până la ani şi nu a fost

asociată cu simptome sau modificări patologice.

După întreruperea tratamentului nu a fost observată accentuarea în continuare a hiperpigmentării brune a

irisului, dar modificarea de culoare deja dobândită poate fi permanentă.

Nici nevii, nici pistruii de la nivelul irisului nu au fost influenţaţi de tratament.

Acumularea de pigment în reţeaua trabeculară sau oriunde în camera anterioară nu a fost observată, dar

pacienţii trebuie examinaţi regulat şi, în funcţie de starea clinică, dacă hiperpigmentarea irisului persistă, se

poate decide întreruperea tratamentului.

Înainte de instituirea tratamentului, pacienţii trebuie informaţi asupra posibilităţii acestor schimbări de

culoare. Tratamentul unilateral poate duce la heterocromie permanentă.

Modificări ale pleoapelor şi genelor

În asociere cu utilizarea latanoprost, a fost raportată hiperpigmentarea tegumentului pleoapei, care poate fi

reversibilă.

Latanoprost poate modifica treptat genele şi pilozitatea fină la nivelul ochiului tratat; aceste modificări includ

creşterea lungimii, grosimii, pigmentării şi numărului genelor sau firelor de păr şi creşterea genelor cu

orientare dezordonată. Modificările genelor sunt reversibile după întreruperea tratamentului.

Glaucom

Nu există experienţă legată de administrarea latanoprostului la pacienţii cu glaucom de natură inflamatorie,

neovasculară, unghi iridocornean închis cronic sau glaucom congenital, glaucom cu unghi deschis la

pacienţi cu pseudofachie şi glaucom pigmentar. Latanoprost nu a afectat sau a avut un efect neglijabil asupra

pupilei, dar nu este consemnată nici o experienţă în ceea ce priveşte crizele acute ale glaucomului cu unghi

închis. De aceea, până ce se acumulează suficientă experienţă, Xalcom trebuie folosit cu prudenţă în aceste

situaţii.

Keratită herpetică

Latanoprost trebuie administrat cu prudenţă la pacienţii cu istoric de keratită herpetică şi trebuie evitată

administrarea la pacienţii cu keratită activă cauzata de herpesul simplex sau la cei cu antecedente de keratită

herpetică recidivantă în special în asociere cu analogi de prostaglandine.

Edem macular

În timpul tratamentului cu latanoprost s-au raportat cazuri de edem macular, inclusiv edem macular chistoid.

Acestea au apărut mai ales la pacienţi cu afachie, la pacienţi cu pseudofachie cu ruptură de capsulă

posterioară sau la pacienţi cu factori de risc cunoscuţi pentru edem macular. Xalcom trebuie folosit cu

prudenţă la aceşti pacienţi.

Detaşări coroidiene

În cazul tratamentului cu antiglaucomatoase apoase (de exemplu, timolol, acetazolamidă) au fost raportate

detaşări coroidiene după procedurile de filtrare.

Anestezia

Preparatele oftalmologice care conţin beta-blocanţi pot bloca efectul beta-agoniştilor sistemici (ex.

adrenalina). Anestezistul trebuie informat din timp asupra faptului că pacientul este în tratament cu timolol.

Conservant

Xalcom conţine clorură de benzalconiu, care este utilizată cu rol de conservant în mod normal în produsele

oftalmice. Clorura de benzalconiu a fost raportată ca producând keratopatii punctate şi/sau keratopatii toxice

ulcerative, poate cauza iritaţie oculară. Este necesară monitorizarea cu atenţie în cazul utilizării frecvente sau

prelungite a Xalcom la pacienţi cu uscăciune oculară sau în cazul în care corneea este compromisă.

Folosirea lentilelor de contact

Lentilele de contact pot absorbi clorură de benzalconiu, care este cunoscută pentru decolorarea lentilelor de

contact moi. Lentilele de contact trebuie scoase înaintea utilizării Xalcom, dar pot fi reinserate după

15 minute (vezi pct. 4.2).

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu au fost efectuate studii privind interacţiunile.

Au fost raportate cazuri de creştere paradoxală a presiunii intraoculare după administrarea oftalmică

concomitentă a doi analogi de prostaglandine. Astfel, nu este recomandată utilizarea a două sau mai multe

prostaglandine, analogi de prostaglandine sau derivaţi de prostaglandine.

Asocierea administrării oftalmice a soluţiei de beta-blocant cu blocanţi ai canalelor de calciu, blocanţi beta-

adrenergici, antiaritmice (inclusiv amiodaronă), glicozide digitalice, parasimpatomimetice, guanetidină,

administrate oral a generat, prin efect aditiv, hipotensiune şi / sau bradicardie marcată.

Beta blocada sistemică (bradicardie, depresie) este potenţată de tratamentul concomitent cu inhibitori

de CYP2D6 (chinidină, fluoxetină, paroxetină) şi timolol.

Efectul asupra presiunii intraoculare al beta blocadei sistemice poate fi potenţat atunci când Xalcom este

administrat la pacienţi care au deja tratament cu blocanţi beta-adrenergici orali. Utilizarea a două sau mai

multe blocante beta-adrenergice topice nu este recomandată.

Midriaza a fost raportată ocazional la pacienţii care au primit tratament concomitent cu beta-blocanţi

oftalmici şi adrenalină (epinefrină).

Crizele hipertensive apăute în cazul întreruperii bruşte a tratamentului cu clonidină pot fi potenţate de beta-

blocanţi.

Beta-blocanţii pot creşte efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor. Beta-blocanţii pot masca semnele şi

simptomele hipoglicemiei (vezi pct. 4.4).

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Latanoprost:

Nu există date adecvate privind utilizarea latanoprost la femeia gravidă. Studiile la animale au demonstrat

toxicitatea asupra reproducerii (vezi pct. 5.3). Nu se cunoaşte riscul potenţial la om.

Timolol:

Studii epidemiologice bine controlate privind administrarea sistemică de beta-blocante nu au demonstrat

efecte dismorfogene sau teratogene, dar la feţi şi nou-născuţi au fost observate unele efecte farmacologice,

cum este bradicardia.

În consecinţă, Xalcom nu trebuie administrat în timpul sarcinii (vezi pct. 5.3).

Alăptarea

Timolulul se excretă în laptele matern. Latanoprostul şi metaboliţii săi pot trece în laptele matern. De aceea,

Xalcom nu trebuie administrat femeilor care alăptează.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Instilarea picăturilor oftalmice poate determina înceţoşarea tranzitorie a vederii. Pacienţii nu trebuie să

conducă sau să folosească utilaje atâta timp cât tulburarea nu a dispărut.

4.8 Reacţii adverse

Pentru Latanoprost, majoritatea reacţiilor adverse observate sunt legate de sistemul ocular. Conform datelor

obţinute din faza de extensie a studiilor pivot pentru Xalcom, 16-20% dintre pacienţi au dezvoltat

hiperpigmentarea irisului, care poate fi permanentă. Într-un studiu de siguranţă deschis, cu o durată de 5 ani

pentru Latanoprost, 33% dintre pacienţi au dezvoltat pigmentarea irisului (vezi pct. 4.4). Alte reacţii adverse

oculare sunt în general tranzitorii şi apar la administrarea dozei. Pentru timolol, cele mai grave reacţii

adverse sunt de natură sistemică, incluzând bradicardie, aritmie, insuficienţa cardiacă congestivă,

bronhospasm şi reacţii alergice.

Reacţiile adverse observate în cadrul studiilor clinice cu Xalcom sunt prezentate în continuare.

Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă utilizând următoarea convenţie : foarte frecvente

(≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1>

(≥1/10.000 şi <1>

datele disponibile).

Tabelul 1: Reacţiile adverse observate în cadrul studiilor cu Xalcom

Clasificarea pe Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente

aparate, sisteme şi (≥1/10) ≥1/100 şi <1>

organe <1>

Tulburări ale Cefalee

sistemului nervos

Tulburări oculare Hiperpigmentarea Durere oculară, Disfuncţie corneană,

irisului iritaţie oculară conjunctivită, blefarită,

(inclusiv cu hiperemie conjunctivală,

senzaţie de înceţoşarea vederii, lăcrimare

înţepătură, arsură excesivă

şi prurit)

Afecţiuni cutanate şi Erupţie cutanată tranzitorie,

ale ţesutului prurit

subcutanat

Reacţii adverse suplimentare specifice utilizării componentelor individuale ale Xalcom, au fost raportate atât

din studii clinice cât şi în rapoarte spontane sau literatura diponibilă.

Pentru Latanoprost, acestea sunt:

Reacţii adverse, tabelul 2: Latanoprost

Clasificarea pe aparate, sisteme şi Reacţii adverse

organe

Infecţii şi infestări Keratită herpetică

Tulburări ale sistemului nervos Ameţeli

Tulburări oculare Schimbări la nivelul genelor şi a pilozităţii fine de pe pleoape

(alungirea, îngroşarea, închiderea la culoare şi creşterea

numerică a genelor); keratită punctată, edem periorbital; irită;

uveită; edem macular inclusiv edem macular cistoid (la

pacienţi cu afakie, cu pseudofakie şi ruptura capsulei

posterioare a cristalinului sau la pacienţi cu factori de risc

cunoscuţi pentru apariţia edemului macular); uscăciune

oculară; keratită; edem cornean; eroziuni corneene; trichiază;

chist irian; fotofobie; modificări periorbitale şi ale pleoapei

care duc la adâncirea şanţului palpebral; edem palpebral;

reacţie tegumentară localizată la nivelul pleoapelor;

pseudopemfigoid al conjunctivei oculare; hiperpigmentarea

tegumentului palpebral

Tulburări cardiace Angină*; angină instabilă; palpitaţii

Tulburări respiratorii, toracice şi Astm, exacerbări ale astmului, dispnee

mediastinale

Tulburări musculo-scheletice şi ale Mialgie; artralgie

ţesutului conjunctiv

Tulburări generale şi la nivelul Durere toracică

locului de administrare

Reacţii adverse, tabelul 2: Latanoprost

Clasificarea pe aparate, sisteme şi Reacţii adverse

organe

Pentru Timolol acestea sunt:

Reacţii adverse, tabelul 3: Timolol maleat (administrare oftalmică)

Clasificarea pe aparate, sisteme şi Reacţii adverse

organe

Tulburări ale sistemului imunitar Reacţii alergice sistemice inclusiv reacţie anafilactică, edem

angioneurotic, urticarie, erupţie cutanată tranzitorie localizată

sau generalizată, prurit

Tulburări metabolice şi de nutriţie Hipoglicemie

Tulburări psihice Amnezie, insomnie, depresie, coşmaruri, halucinații

Tulburări ale sistemului nervos Accident vascular cerebral, ischemie cerebrală, ameţeli,

accentuarea semnelor şi simptomelor la pacienţii cu

miastenia gravis, cefalee, sincopă

Tulburări oculare Detaşare coroidiană după chirurgie filtrantă (vezi pct. 4.4),

eroziuni corneene, keratită, diplopie, scăderea sensibilităţii

corneene, semne şi simptome de iritaţie oculară (de exemplu,

senzaţie de arsură, înţepătură, prurit, lăcrimare şi roşeaţă),

uscăciune oculară, ptoză palpebrală, blefarită, înceţoşarea

vederii

Tulburări acustice şi vestibulare Tinitus

Tulburări cardiace Stop cardiac, insuficienţă cardiacă, bloc atrioventricular,

insuficienţă cardiacă congestivă, dureri toracice, aritmie,

bradicardie, edem, palpitaţii

Tulburări vasculare Extremităţi reci, hipotensiune arterială, fenomenul Raynaud

Tulburări respiratorii, toracice şi Bronhospasm (mai ales la pacienţii cu afecţiuni

mediastinale bronhospastice preexistente), tuse, dispnee

Tulburări gastro-intestinale Dureri abdominale, vărsături, diaree, xerostomie, disgeuzie,

dispepsie, greaţă

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului Erupţie cutanată tranzitorie, erupţie psoriaziformă,

subcutanat exacerbarea psoriazisului, alopecie

Tulburări musculo-scheletice şi ale Mialgie

ţesutului conjunctiv

Tulburări ale aparatului genital şi Disfuncţie sexuală, libido scăzut

sânului

Tulburări generale şi la nivelul Astenie, fatigabilitate

locului de administrare

Au fost raportate foarte rar cazuri de calcifiere corneană care a fost asociată cu utilizarea picăturilor

oftalmice cu conţinut de fosfaţi la unii pacienţi care prezentau leziuni corneene semnificative.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: [email protected].

4.9 Supradozaj

Nu există date privind supradozajul cu Xalcom la om.

Semnele şi simptomele supradozajului cu timolol sunt: bradicardie, hipotensiune arterială, bronhospasm şi

stop cardiac. În cazul apariţiei acestor simptome, tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere a

funcţiilor vitale. Studiile au demonstrat că timololul nu este dializabil.

Exceptând iritaţia oculară şi hiperemia conjunctivală, nu se cunosc alte reacţii adverse oculare sau sistemice

consecutive supradozajului cu latanoprost.

Dacă se ingeră accidental latanoprost următoarele măsuri pot fi utile:

Tratment: Dacă este necesar, spălături gastrice; tratament simptomatic. Latanoprost este metabolizat în cea

mai mare parte la nivelul primului pasaj hepatic. Perfuzia intravenoasă cu 3 micrograme/kg la voluntarii

sănătoşi nu a indus simptome, dar dozele de 5,5-10 micrograme/kg au produs greaţă, dureri abdominale,

ameţeli, oboseală, înroşirea bruscă a feţei şi transpiraţii. Aceste efecte au fost uşoare sau moderate în

intensitate şi s-au remis fără nici un tratament în primele 4 ore de la terminarea perfuziei

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: produse oftalmologice agenţi beta-blocanţi – timolol, combinaţii, codul ATC:

S01ED51

Mecanism de acţiune

Xalcom conţine două substanţe active: latanoprost şi maleat de timolol. Acestea scad presiunea intraoculară

crescută (PIO) prin mecanisme de acţiune diferite, efectele combinate ducând la o reducere suplimentară a

PIO faţă de fiecare component în parte.

Latanoprostul, un analog de prostaglandină F2α, este un agonist selectiv pentru receptorul prostaglandinic FP

care scade presiunea intraoculară prin creşterea filtrării umorii apoase. Principalul mecanism de acţiune

constă în creşterea filtrării uveosclerale. În plus, la om a fost raportată o oarecare accentuare a facilitării

filtrării (diminuarea rezistenţei la filtrarea trabeculară). Latanoprostul nu are nici un efect semnificativ asupra

producerii de umoare apoasă, barierei hemato-apoase sau circulaţiei sanguine intraoculare. Tratamentul pe

termen lung cu latanoprost instilat intraocular la maimuţe cărora li s-au efectuat în prealabil extracţie

extracapsulară de cristalin, nu a afectat vascularizaţia retiniană, fapt demonstrat prin angiografie cu

fluoresceină. În cursul tratamentului pe termen scurt la om, latanoprostul nu a determinat scurgerea

fluoresceinei în camera posterioară la persoanele cu pseudoafachie.

Timololul este un blocant al receptorilor beta-1 şi beta-2 (neselectiv) adrenergici, fără acţiune intrinsecă

simpatomimetică semnificativă, de deprimare miocardică directă sau de stabilizare membranară. Timololul

reduce PIO prin inhibarea formării de umoare apoasă în epiteliul ciliar.

Încă nu se cunoaşte mecanismul exact de acţiune, dar este posibilă inhibarea sintezei crescute de AMP ciclic

datorate stimulării beta-adrenergice. S-a demonstrat că timololul nu afectează în mod semnificativ

permeabilitatea barierei hemato-apoase faţă de proteinele plasmatice. La iepuri, timololul nu a avut efecte

asupra circulaţiei sanguine oculare regionale după tratamentul pe termen lung.

Efecte farmacodinamice

Efecte clinice

În studiile de tatonare a dozelor, Xalcom a scăzut semnificativ mai mult PIO medie diurnă comparativ cu

latanoprostul şi timololul administrate o dată pe zi sub formă de monoterapie. În două studii clinice bine

controlate, dublu-orb, cu durata de 6 luni, efectul de reducere a PIO indus de Xalcom a fost comparat cu

monoterapiile cu latanoprost şi timolol administrate la pacienţi cu o PIO de cel puţin 25 mmHg sau mai mult.

Urmând unei etape iniţiale de 2-4 săptămâni de tratament cu timolol (scăderea medie a PIO cu 5 mmHg faţă

de momentul înrolării), după încă 6 luni de tratament cu Xalcom, latanoprost şi timolol (de două ori pe zi),

au fost înregistrate diminuări suplimentare ale PIO, cu 3,1, 2,0 şi, respectiv, 0,6 mmHg. Efectul de scădere a

PIO indus de Xalcom s-a menţinut în perioada de 6 luni de extensie în regim deschis a acestor studii.

Datele existente sugerează că administrarea în cursul serii este mai eficientă în scăderea PIO decât

administrarea în cursul dimineţii. În orice caz, atunci când se recomandă administrarea dozei fie dimineaţa

fie seara, trebuie acordată consideraţia necesară stilului de viaţă al pacientului şi complianţei acestuia faţă de

momentul zilei ales pentru efectuarea tratamentului.

Trebuie luat în considerare faptul că în cazul unei eficacităţi insuficiente a combinaţiei fixe, conform

rezultatelor obţinute din studii, administrarea separată de Timolol de două ori pe zi şi Latanoprost o dată pe

zi poate totuşi fi eficientă.

La om, scăderea presiunii intraoculare începe la aproximativ 1 oră de la administrare, iar efectul maxim este

atins după 6-8 ore. Efectul de scădere a presiunii intraoculare în cazul administrării repetate se menţine cel

puţin 24 de ore.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Latanoprost

Latanoprostul este un precursor (pro-medicament) reprezentat de esterul izopropilic; acesta este inactiv, însă

devine biologic activ după hidrolizare cu formarea consecutivă de acid latanoprostic. Forma de pro-

medicament se absoarbe rapid prin cornee, întreaga cantitate care pătrunde în umoarea apoasă fiind

hidrolizată în timpul trecerii prin cornee. Studiile efectuate la om arată ca atingerea concentraţiei maxime în

umoarea apoasă – aproximativ 15-30 ng/ml, are loc la 2 ore după administrarea locală de latanoprost. Studii

efectuate la maimuţe au evidenţiat că latanoprostul se distribuie în cea mai mare parte în segmentul anterior,

la nivelul conjunctivelor şi pleoapelor.

Acidul latanoprostic are un clearance plasmatic de 0,40 l/oră şi kg şi un volum mic de distribuţie – de 0,16

l/kg, ceea ce are ca rezultat un timp scurt de înjumătăţire, respectiv de 17 minute. După administrarea topică

oftalmică, biodisponibilitatea sistemică a acidului latanoprostic este de 45%. Acidul latanoprostic se leagă de

proteinele plasmatice în proporţie de 87%.

Metabolizarea acidului latanoprostic la nivelul ochiului este practic inexistentă, aceasta având loc în cea mai

mare parte în ficat. În studiile efectuate la animale s-a arătat că principalii metaboliţi ai acidului

latanoprostic, 1,2-dinor şi 1,2,3,4-tetranor, au activitate biologică foarte slabă sau absentă şi se excretă în cea

mai mare parte prin urină.

Timolol

Concentraţia maximă de timolol în umoarea apoasă este atinsă după aproximativ 1 oră de la administrarea

locală a soluţiei oftalmice. O parte din doză se absoarbe în circulaţia sistemică, iar concentraţia plasmatică

maximă de 1 ng/ml este înregistrată după 10 – 20 de minute de la administrarea locală a unei picături în

fiecare ochi, o dată pe zi (300 micrograme/zi). Timololul are un timp de înjumătăţire de 6 ore şi se

metabolizează în cea mai mare parte la nivelul ficatului. Metaboliţii sunt excretaţi în urină împreună cu o

cantitate redusă de timolol nemodificat.

Xalcom

Nu au fost observate interacţiuni farmacocinetice între latanoprost şi timolol, însă comparativ cu

administrarea separată (în monoterapie) a celor două componente, concentraţia de acid latanoprostic

înregistrată în umoarea apoasă după 1 – 4 ore de la administrarea de Xalcom a fost dublă.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Siguranţa administrării topice oftalmice şi sistemice a celor două componente este bine stabilită. Nu au

existat reacţii adverse oculare sau sistemice la iepurii care au primit tratament local cu combinaţia fixă sau cu

soluţii oftalmice de latanoprost şi timolol, administrate concomitent. Studiile farmacologice de siguranţă,

genotoxicitate şi carcinogenicitate ale fiecărei componente au arătat absenţa riscurilor pentru om.

Latanoprostul nu a afectat vindecarea plăgilor corneene la ochiul de iepure, în vreme ce timololul a inhibat

acest proces la ochiul de iepure şi maimuţă, în condiţiile în care a fost administrat de mai multe ori pe zi.

Latanoprostul nu a afectat fertilitatea la masculii sau femelele de şobolan şi nu a avut potenţial teratogen la

şobolan sau iepure. De asemenea, la şobolani nu a fost înregistrat nici un fenomen de embriotoxicitate după

administrarea intravenoasă a unor doze de până la 250 micrograme/kg şi zi. Cu toate acestea, administrarea

intravenoasă a unor doze de 5 micrograme/kg şi zi (de aproximativ 100 de ori doza terapeutică) sau mai mari

de latanoprost la iepuri a produs fenomene de toxicitate embrio-fetală, caracterizate prin creşterea incidenţei

resorbţiei tardive şi a avorturilor şi prin scăderea greutăţii fetale. Timololul nu a avut efecte asupra fertilităţii

la masculii sau femelele de şobolan; de asemenea, nu a avut potenţial teratogen la şoareci, şobolani sau

iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Clorură de sodiu

Clorură de benzalconiu

Dihidrogenofosfat de sodiu monohidrat (E 339i)

Fosfat disodic (E 339ii)

Soluţie de acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului la 6)

Soluţie de hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului la 6)

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

Studii in vitro au arătat că administrarea concomitentă a Xalcom-ului cu soluţii oftalmice ce conţin tiomersal

produce precipitate. În cazul administrării acestor medicamente concomitent cu Xalcom, soluţia oftalmică va

fi administrată la interval de cel puţin 5 minute.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani – după ambalarea pentru comercializare

4 săptămâni – după prima deschidere a flaconului.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Înainte de prima deschidere a flaconului: A se păstra la frigider (2°C -8°C) în ambalajul original.

După prima deschidere a flaconului: A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se utiliza în cel mult 4

săptămâni (vezi pct. 6.3).

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un flacon din PEJD natur, de capacitate 5 ml, cu un conţinut de 2,5 ml soluţie, prevăzut cu

picurător monobloc din PEJD sau PEMD natur, închis cu capac cu filet de culoare galbenă din PEÎD.

Peste capac se aplică un capac de protecţie din PEJD natur.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Capacul suplimentar de protecţie trebuie îndepărtat înainte de utilizare.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Upjohn EESV

Rivium Westlaan 142

2909 LD Capelle aan den IJssel

Olanda

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

7421/2015/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Februarie 2015

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Septembrie, 2021

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.