Vidan, 500mg comprimate filmate

Prospect Vidan, 500mg comprimate filmate

Producator: VIANEX S.A.

Clasa ATC: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, fenamaţi, codul ATC: M01AG01.

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9616/2017/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Vidan, 500mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat contine acid mefenamic 500 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut Sunset Yellow lac de aluminiu (E 110)

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat

Comprimate filmate, cu formă oblongă, de culoare galbenă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

• artropatii inflamatorii cronice (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, artrită psoriazică etc.).

• artropatii degenerative ale articulaţiilor periferice şi ale coloanei spinale

• sindroamele dureroase musculo-scheletale periarticulare ( periartrită, tendinită, traumatisme etc.).

• dismenoree primară.

• la copii cu vârsta peste 6 ani, ca antipiretic, timp de cel mult 7 zile.

• migrene, durere dentară, durere posttraumatică, durere postoperatorie.

• menoragie datorată disfuncţiei hormonale sau a unui dispozitiv intra unterin (IUD), atunci când nu

există afectare organică.

4.2 Doze şi mod de administrare

Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă

perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4)

Doze

• Adulţi şi copii cu vârstă peste 14 ani

Doza recomandată este de 500mg acid mefenamic de 3 ori pe zi, de preferat după mese.

Dismenoree: 500mg de 3 ori pe zi. Doza iniţială ar trebui administrată odată cu debutul durerii menstruale şi

ar trebui continuat atâta timp cât durerile persistă.

Menoragie: 500mg de 3 ori pe zi. Doza iniţială ar trebui administrată odată cu debutul sângerării şi a

simptomelor asociate şi tratamentul ar trebui continuat atâta timp cât simptomele persistă

• La copii cu vârsta peste 6 ani, ca antipiretic, timp de cel mult 7 zile

Doza recomandată este de 5mg acid mefenamic/kg la interval de 6 ore.

Mod de administrare

Comprimatele trebuie administrate cu o cantitate suficientă de lichid, fără a fi mestecate.

4.3 Contraindicaţii

• hipersensibilitate la substanţa activă, la acidul acetilsalicilic, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau

la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

• la pacienţii cu ulcer peptic activ sau istoric în ulcer peptic sau boli gastrointestinale precum

colită ulcerantă şi boala Crohn sau cu istoric în sângerare recurentă.

• la pacienţii care au astm, rinită alergică sau urticarie după utilizarea acidului acetil salicilic

sau a altor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene

• perioada de sarcină şi alăptare (până în prezent nu a fost demonstrată siguranţa administrării

medicamentului în aceste situatii)

• nu există experienţă în utilizarea acestui medicament la copiii mai mici de 14 ani (exceptând

situaţiile în care medicamentul este folosit ca antipiretic la copii cu vârsta peste 6 ani, timp de

cel mult 7 zile)

• la pacienţii care iau simultan alte antiinflamatoare nesteroidiene sau acid acetilsalicilic

• la pacienţii cu boli hematologice sau insuficienţă hepatică sau renală severă.

• la pacienţii cu epilepsie

• la pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă

perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.2 şi riscurile cardiovasculare şi gastro-intestinale,

prezentate mai jos).

Doza redusă ar trebui administrată:

• la bătrâni şi la persoane cu dizabilităţi

• la pacienţii cu funcţii ale inimii semnificativ reduse

• la pacienţii cu hipertensiune care iau diuretice

• la pacienţii cu disfuncţii hepatice

• la pacienţii cu lupus eritematos sistemic

Pacienţii care fac tratament pe termen lung, trebuie să-şi facă testele hematologice şi biochimice periodic.

Medicamentul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu istoric în alergii sau astm bronşic, la fel ca şi la

pacienţii cu infecţii deoarece poate masca simptomele de febră şi inflamaţie.

Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare

La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară până la

moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate, deoarece raportările au aratat că tratamentul

cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană şi edeme.

Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special în doze mari şi în

tratament de lungă durată ) se poate asocia cu un risc usor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice

arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Datele existente sunt insuficiente

pentru excluderea unui asemenea risc pentru acid mefenamic.

Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă congestivă, boala cardiacă ischemică

diagnosticată, arteriopatie periferică şi/sau boala cerebrovasculară trebuie trataţi cu acid mefenamic numai

dupa evaluare atentă. O evaluare similară trebuie efectuată înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată

la pacienţii cu factori de risc în ceea ce priveşte apariţia de boli cardiovasculare (exemplu: hipertensiune

arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).

Efecte gastrointestinale

Dacă apar diaree sau evenimente gastrointestinale, medicamentul trebuie întrerupt.

La pacienţii trataţi cu AINS pentru o perioadă lungă, pot apărea în orice moment, cu sau fără simptome,

toxicitate gastrointestinală serioasă, cum ar fi sângerarea, ulcerare sau perforare. Sângerarea gastrointestinală

ar putea fi asociată cu un istoric în ulcerul peptic, fumat sau abuz de alcool. Pacienţii în vârstă sau cei cu

dezabilităţi au toleranţa redusă la ulceraţii sau sângerări în comparaţie cu ceilalţi pacienţi şi majoritatea

rapoartelor spontane de evenimente gastrointestinale sunt focalizate pe acest grup de pacienţi. Când se

consideră că trebuie sa se folosească o doză mai mare (în limita dozei recomandate), beneficiul adecvat ar

trebui sa fie aşteptat înainte să depăşească toxicitatea gastrointestinală.

Consumul de mâncare sau lapte şi administrarea simultană a antacidului sau a inhibitorului H sau

misoprostolului sau a inhibitorului pompei protonice, în special la pacienţii în vârsta, reduce riscul

reacţiilor adverse de la stomac.

Efecte asupra pielii

Dacă apare urticarie, medicamentul trebuie întrerupt.

Teste de laborator

După administrarea acidului mefenamic poate apărea o reacţie fals pozitivă pentru bila urinară

folosind testul tabletei diazo. Dacă se suspectează bilirubie, trebuie efectuate alte proceduri de

diagnosticare, precum testul Harrison.

Efecte renale

Au fost raportate cazuri de nefrite interstiţiale acute cu hematurie, protoinurie şi câteva sindromuri

nefrotice. Nefrotoxicitatea este mai probabilă la pacienţii cu probleme, care conduc la o restrângere

(reducere) a fluxului sanguin renal şi a volumului sângelui. Administrarea AINS la aceşti pacienţi

poate provoca o reducere a dozei dependente în sinteza prostaglandinelor şi a disfuncţiei clare

renale.

Pacienţii cu risc crescut la aceste reacţii sunt cei cu probleme ale funcţiei renale, insuficienţă

cardiacă, cei care iau diuretice sau persoanele în vârstă. Întreruperea tratamentului cu AINS este, de

obicei, urmată de recuperare spre starea (pacientului) de dinaintea tratamentului. Deoarece acidul

mefenamic este eliminat în mare parte prin rinichi, medicamentul nu trebuie administrat pacienţilor

cu probleme semnificative renale.

Efecte hematologice

Acidul mefenamic poate inhiba agregarea trombocitelor şi poate prelungi timpul de protombină la

pacienţii care au primit medicamente anticoagulante.

Efecte hepatice

Unul sau mai multe teste hepatice anormale pot apărea, care pot fi trecătoare sau se pot agrava dacă

tratamentul cu acid mefenamic continuă. Pacienţii cu simptome sau semne care sugerează disfuncţii

hepatice sau la cei la care apar afecţiuni ale funcţiei hepatice, trebuie supravegheaţi cu atenţie

pentru a observa posibila agravare a funcţiei hepatice.Dacă afecţiunea funcţiei hepatice se menţine

sau se agravează şi dacă simptomele sau semnele disfuncţiei hepatice sau alte manifestări sistemice

se manifestă, tratamentul cu acid mefenamic trebuie înterupt.

Informaţii pentru pacienţi

Pacienţii ar trebui informaţi despre semnele şi/sau simptomele toxicităţii gastrointestinale serioase

şi despre paşii care trebuie urmaţi. Mai mult de atât, pacienţii trebuie sfătuiţi să întrerupă folosirea

medicamentului imediat şi să urmeze sfatul medical, dacă diaree, alte probleme gastrointestinale sau

urticarie apar. Pacienţii cărora aspirina sau AINS le provoacă bronhospasm, rinită alergică sau

urticarie trebuie informaţi despre posibilitatea dezvoltării cros-sensibilităţii la acid mefenamic (Vezi

pct. 4.3)

Femeile care folosesc acid mefenamic trebuie să discute cu medicul dacă decid să rămână

însărcinate (Vezi pct 4.6)

Acest medicament conţine galben amurg FCF (E 110) care poate determina apariţia reacţiilor alergice.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

• Medicamentul, similar altor AINS, se leagă în proporţie mare de albumină plasmatică, de aceea este

posibilă deplasarea de la nivelul acestora a medicamentelor cu aceeaşi capacitate de legare sau mai scazută,

potenţând astfel efectul acestora. De aceea, acidul mefenamic trebuie administrat cu precauţie la pacienţii

care primesc curent tratament, în special în doze mari, cu anticoagulante tip coumarin (warfarină),

sulfoniluree, hidantoină sau sulfonamide.

• Studiile efectuate la animale au arătat că administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic cu alte

medicamente AINS determină scăderea concentraţiei plasmatice şi eficacităţii AINS. Deoarece această

asociere nu oferă beneficii terapeutice suplimentare, nu trebuie utilizată.

• Administrarea concomitentă cu inhibitori enzimei de conversie a angiotensinei pot diminua efectul

antihipertensiv şi poate creşte riscul afecţiunii renale şi hiperkalemia.

• Administrarea concomitentă cu chinolone poate creşte riscul de producere a convulsiilor.

• Antagonizează acţiunea antihipertensivă a medicamentului.

• Poate creşte nivelul plasmatic al glicozidelor cardiotonici

• Poate reduce eliminarea metotrexatului şi poate creşte riscul toxicităţii metotrexate

• Administrarea concomitentă cu ciclosporine şi tacrolim poate creşte riscul de nefrotoxicitate.

• Când este administrat concomitent cu diuretice, creşte riscul de nefrotoxicitate.

• Reduce eliminarea şi măreşte riscul de toxictate cu litiu.

• Nu trebuie administrat simultan şi după 12 ore după cosumul de mifepristone.

• Administrarea concomitentă cu corticosteroizi şi alccol măreşte potenţialul efectelor nedorite

gastrointestinale

• După administrarea acidului mefenamic poate apărea o reacţie fals pozitivă pentru sărurile colice în

urină

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Deoarece nu există studii adecvate şi bine controlate la femeile însărcinate, medicamentul nu trebuie folosit

pe perioada sarcinii decât dacă beneficiul potenţial al mamei depăşeşte posibilul risc al fătului. Nu se

cunoaşte dacă acidul mefenamic trece dincolo de placentă. Datorită efectului cunoscut al acestei clase de

medicamente (inhibitori de sinteză ai prostaglandinei) asupra sistemului cardiovascular fetal (ex: închiderea

prematură a arteriosus ductus), folosirea acidului mefenamic în timpul sarcinii este contraindicat. Acidul

mefenamic inhibă sinteza prostaglandinelor rezultând probabil prelungirea sarcinii şi intervenţia în naştere,

când este administrat târziu în sarcină.

Alăptarea

Urme ale acidului mefenamic pot fi regăsite în laptele matern şi pot fi transmise copilului. De aceea, acidul

mefenamic nu trebui administrat mamelor care alăptează.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Poate cauza somnolenţă şi moleşeală, deci este recomandat a se evita conducerea de vehicule şi de a folosi

utilaje până când pacientul nu este sigur că abilităţile sale nu sunt influenţate.

4.8 Reacţii adverse

Cel mai frecvent efect advers nedorit al acidului mefenamic apare la nivelul tractului gastrointestinal.

Diareea este cel mai frecvent efect advers nedorit şi este, de obicei, dependent de doză. În general trece odată

cu micşorarea dozei şi se termină cu întreruperea tratamentului.

De asemenea, greaţa cu sau fără vomă şi durerile abdominale sunt frecvente.

Efectele nedorite gastrointestinale/hepatobiliare mai puţin frecvente includ: anorexia, arsuri la stomac, gaze,

enterocolite, colite, steatorrhea, icter, hepatită, pancreatită, sindrom hepatorenal, disfuncţie hepatică,

constipaţie, gastrită hemoragică, ulcer peptic cu sau fără sângerare gastrică.

Boli ale sistemului limfatic şi a sângelui: anemie hemolitică autoimună (urmare a unui tratament de lungă

durată, terminat cu întreruperea), declinul hematocritului, leucopenia, eosinofilia, purpura trombocitopenic,

agranulocitoză, pansitopenia, anemie aplastică şi hipoplazia maduvei osoase.

Boli ale sistemului imun: anafilaxis.

Boli ale metabolismului şi nutriţiei: intoleranţă la glucoză la pacienţii diabetici, hiponatremia.

Boli psihiatrice: anxietate.

Boli ale sistemului nervos: somnolenţă, ameţeală, durere de cap, vedere neclară, convulsii şi insomnie.

Boli de ochi: iritarea ochilor, pierderea reversibilă de distingere a culorilor.

Boli ale urechilor şi labirintului: otalgie (dureri de urechi).

Boli cardiace: palpitaţii, edem, hipertensiune şi insuficienţă cardiacă au fost raportate, de la tratamentul cu

AINS.

Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special în doze mari şi în

tratament de lungă durată) se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice

arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral)(vezi pct. 4.4).

Boli vasculare: hipotensiunea.

Boli ale aparatului renal şi urinar: insuficienţă renală incluzând necroză papilară, hematurie, disurie (greutate

în urinare)

Boli ale aparatului respirator, toracic şi mediastinal: astm, dispnee.

Boli de piele şi ale ţesutului subcutanat: angioedem, edem laringial, sindrom Stevens-Johnson, necroliză

epidermală toxică (sindrom Lyell), eritem multiform, transpiraţie, prurit, urticarie, edem facial.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de

raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Nu există antidot specific.

În cazul producerii unui supradozaj accidental, trebuie imediat produsă voma sau lavaj gastric, urmat de

administrarea carbunelui activat, funcţiile vitale trebuie controlate şi susţinute.

Deoarece acidul mefenamic şi metabolitii săi sunt legaţi de proteinele plasmatice, hemodializă nu grăbeşte

eliminarea acestora.

Urmare a supradozajului de acid mefenamic, au fost raportate convulsii epileptice, insuficienţă renală acută

şi comă.

Supradozajul poate cauza moartea.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, fenamaţi, codul ATC: M01AG01.

Acidul mefenamic este un antiinflamator nesteroidian cu acţiune antiinflamatorie, analgezică şi antipiretică,

dovedit de studiile efectuate la animale. Nu este un narcotic. Experimentele pe animale au arătat că acesta

inhibă sinteza prostaglandinelor precum şi că inhibă acţiunea prostaglandinelor deja sintetizate.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţia

Acidul mefenamic este bine absorbit în tractul gastro-intestinal. La adulţi, după administrarea unei doze de

1g acid mefenamic, concentraţia plasmatică maximă de 10 mcg/ml a fost atinsă după 1-4 ore de la

administrare, iar timpul de înjumatăţire plasmatică este de 2 ore. Dupa administrarea repetată a dozelor,

concentraţiile plasmatice sunt proporţionale cu valoarea dozelor şi nu există indicii ale acumularii

medicamentului în organism. Când primeşte 1-gram de doză de acid mefenamic luat de 4 ori/zi, nivelul

peak-ului plasmatic este de 20mcg/ml, atins după a doua zi de administrare.

Metabolismul

Este metabolizat prin biotransformare la nivelul ficatului prin doi metaboliţi diferiţi:

a) 3-hidroxi-metyl-derivat (METABOLIT I)

b) 3-carboxil-derivat (METABOLI II)

Distribuţia

Metaboliţii sunt legati în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu au activitate farmacologică şi sunt

excretaţi în urină, sub formă de glucuronaţi.

Excreţia

După o singură administrare orală, 52-67% din cantitatea de acid mefenamic este eliminată în urină sau ca

cei doi metaboliţi. 20-25% din doză este eliminată în scaun în 3 zile, în principal sub formă de metabolit II.

Cea mai mare parte a medicamentului este excretată sub formă de metaboliţi glucuronaţi, în special

metabolitul I (25%). O cantitate infimă este excretată ca o componentă de bază nemodificată şi aproximativ

6% din doza iniţială este excretată sub formă de glucuronat. În ceea ce priveşte acidul mefenamic, cel mai

mare procent de eliminare este observat după 2-4 ore după ce pacientul a primit doză şi în ceea ce priveşte

metaboliţii, la 4-8 ore pentru metabolitul I şi la 2-12 ore pentru metabolitul II.

5.3 Date preclinice de siguranţă

La şobolani, după ce au primit o cantitate de 10 ori mai mare decât cea recomandată pentru oameni, s-a

observat o scădere a fertilităţii, întârziere la naştere şi o rată descrescătoare la şansele de supravieţuire după

înţărcare.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu :

Amidon pregelatinizat

Metilceluloză

Laurilsulfat de sodiu

Celuloză microcristalină

Amidon de porumb

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

Film:

Hipromeloză

Propilenglicol

Hidroxipropilceluloză

Galben de chinolină lac de aluminiu (E 104)

Sunset Yellow lac de aluminiu (E 110)

Dioxid de titan (E 141)

Vanilină

Ceară Carnauba

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

4 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25o C, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 3 blistere din PVC/A1 a câte 8 comprimate filmate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Nu sunt necesare.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

VIANEX S.A.

Varibobi Street 8, Kifisia, 146 71, Grecia

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

9616/2017/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Ianuarie 2017

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iulie, 2024

Cuprins RCP Vidan, 500mg comprimate filmate

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

Pentru acest medicament nu am identificat inca si alte medicamente care fac parte din aceeasi clasa terapeutica (clasa ATC)
Informații importante:

Informațiile prezentate pe acest site sunt cu titlu informativ și nu înlocuiesc recomandările, diagnosticul sau tratamentul oferit de medicul sau farmacistul dumneavoastră.

Prospectele medicamentelor sunt preluate din surse publice oficiale (precum ANMDM, EMA etc.) și pot exista modificări ulterioare care nu sunt reflectate imediat pe acest site.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație.

Pentru orice problemă de sănătate, adresați-vă unui profesionist din domeniul sănătății (medici și farmaciști).

PharMed.ro nu își asumă răspunderea pentru eventualele erori, omisiuni sau actualizări întârziate ale conținutului.