Tobrex 3 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Prospect Tobrex 3 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Producator: NOVARTIS EUROPHARM LIMITED

Clasa ATC: produse oftalmologice; antiinfecţioase; antibiotice, codul ATC: S01AA12.

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8412/2015/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Tobrex 3 mg/ml picături oftalmice, soluţie

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml soluţie conţine tobramicină 3 mg.

Excipient cu efect cunoscut: clorură de benzalconiu 0,1 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Picături oftalmice soluție.

Soluţie incoloră până la slab galben-brun, limpede, fără particule în suspensie.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul infecţiilor externe ale ochiului şi anexelor sale, cauzate de microorganisme sensibile la

tobramicină la adulţi şi copii cu vârsta de 1 an sau peste.

4.2 Doze şi mod de administrare

Pentru uz oftalmic.

Utilizarea la adolescenţi şi adulţi, inclusiv vârstnici

În afecţiunile uşoare şi moderate, doza este de una sau două picături instilate în sacul/sacii

conjunctival/conjunctivali al ochiului/ochilor afectat/afectaţi la interval de patru ore.

În afecţiunile severe, doza este de una sau două picături instilate în sacul/sacii conjunctival/conjunctivali al

ochiului/ochilor afectat/afectaţi din oră în oră, până se constată o ameliorare; apoi se reduc progresiv dozele.

Ca şi în cazul altor antibiotice, se va urmări în mod adecvat răspunsul la tratament.

Durata tratamentului este de regulă 7-10 zile.

După administrare, se recomandă închiderea uşoară a pleoapelor şi ocluzia nazolacrimală. Aceasta poate

reduce absorbţia sistemică a medicamentelor administrate oftalmic, având ca rezultat scăderea reacţiilor

adverse sistemice.

Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, celelalte medicamente

trebuie administrate separat la interval de 10-15 minute.

Utilizarea la copii şi adolescenţi

TOBREX picături oftalmice, soluţie poate fi utilizat la copii cu vârsta de 1 an sau peste, la aceeaşi doză ca la

adulţi. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.1. Siguranţa şi eficacitatea la copii cu vârstă sub 1

an nu au fost stabilite şi nu există date disponibile.

Utilizarea în insuficienţa hepatică şi renală

TOBREX nu a fost studiat la aceste categorii de pacienţi. Totuşi, datorită absorbţiei sistemice scăzute a

tobramicinei după administrarea topică a acestui medicament, nu este necesară ajustarea dozelor.

Mod de administrare

Pentru a evita contaminarea picurătorului şi a soluţiei, se va evita atingerea acestuia de pleoape, suprafeţe

învecinate sau alte suprafeţe.

Dacă după îndepărtarea capacului sigiliul este desprins, îndepărtați-l înainte de a utiliza medicamentul.

După administrare, se recomandă ocluzia nazolacrimală sau închiderea ușoară a pleoapelor. Acest lucru

poate reduce absorbția sistemică a medicamentelor administrate pe cale oculară, având ca rezultat scăderea

reacțiilor adverse sistemice.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

La unii pacienţi poate să apară hipersensibilitate după administrarea topică a aminoglicozidelor, care se

manifestă de obicei prin prurit al pleoapelor, edem, eritem conjunctival. Dacă apare o reacţie de

hipersensibilitate, se va întrerupe administrarea produsului.

Poate apărea deasemenea sensibilitatea încrucișată la alte aminoglicozide. Severitatea reacțiilor de

hipersensibilitate poate varia de la efecte locale la reacții generalizate, cum sunt eritem, prurit, urticarie,

erupții cutanate, anafilaxie, reacții anafilactice, sau reacții buloase.

De asemenea, trebuie luată în considerare posibilitatea ca pacienții care devin sensibili la tobramicină

administrată topic să fie sensibili și la alte aminoglicozide administrate topic și/sau sistemic.

În cazul pacienților cărora li s-au administrat sistemic aminoglicozide au fost raportate reacții adverse severe,

inclusiv neurotoxicitate, ototoxicitate și nefrotoxicitate. Administrarea concomitentă trebuie realizată cu

precauție.

Ca şi în cazul altor antibiotice, administrarea îndelungată a tobramicinei poate duce la proliferarea

microorganismelor rezistente, inclusiv a fungilor. În caz de suprainfecție trebuie administrat tratament

adecvat.

Purtarea lentilelor de contact nu este recomandată în condiţiile existenţei unei infecţii oculare.

TOBREX conține clorură de benzalconiu, care poate cauza iritaţii oculare şi este ştiut faptul că poate

decolora lentilele de contact moi. Se recomandă evitarea contactului cu lentile de contact moi. În cazul în

care pacienților le este permis sa poarte lentile de contact, aceștia trebuie instruiți să îndepărteze lentilele de

contact înainte de administrarea acestui produs şi să aştepte cel puțin 15 minute înainte de a-şi reaplica

lentilele de contact.

Au apărut reacții adverse grave, inclusiv neurotoxicitate, ototoxicitate și nefrotoxicitate, la pacienții care au

administrat terapie sistemică cu aminoglicozide. Se recomandă precauție la utilizarea Tobrex picături

oftalmice concomitent cu aminoglicozide sistemice.

Se recomandă precauție la prescrierea Tobrex picături oftalmice la pacienții cu tulburări neuromusculare

cunoscute sau suspectate, cum sunt miastenia gravis sau boala Parkinson. Aminoglicozidele pot agrava

slăbiciunea musculară din cauza efectului lor posibil asupra funcției neuromusculare.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu au fost raportate interacțiuni relevante din punct de vedere clinic în cazul administrării topice oftalmice.

Nu au fost realizate studii privind interacțiunea.

Au fost raportate interacţiuni după administrarea sistemică a tobramicinei. Totuşi, absorbţia sistemică a

tobramicinei după administrare topică oftalmică este atât de scăzută, încât riscul apariţiei interacţiunilor este

minim.

În cazul utilizării concomitente a mai multor medicamente cu administrare topică oftalmică, celelalte

medicamente trebuie administrate separat la interval de 5 minute. Unguentele oftalmice vor fi ultimele

administrate.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Nu a fost stabilită siguranţa utilizării în timpul sarcinii şi în perioada alăptării la om.

Fertilitatea

Nu au fost efectuate studii care să evalueze efectul administrării topice oftalmice a TOBREX asupra

fertilității la om.

Sarcina

Nu există sau există date limitate privind administrarea topică oftalmică a tobramicinei la femei în perioada

de sarcină. Tobramicină traversează placenta după administrarea intravenoasă la femeile gravide. Nu este de

așteptat ca tobramicina să cauzeze ototoxicitate în cazul expunerii intrauterine. Studiile la animale au

demonstrat toxicitate reproductivă, la doze considerate suficient de mari față de doza maximă umană

derivată din Tobrex , astfel încât să aibă o relevanță clinică limitată. Tobramicina nu a dovedit că induce

teratogenitate la șobolani sau iepuri (vezi pct 5.3).

Doze sistemice mari de tobramicină, cu mult superioare celor administrate oftalmic, au fost asociate cu

nefrotoxicitate şi ototoxicitate. Tobramicina trece bariera placentară în circulaţia fetală şi lichidul amniotic.

Este de aşteptat ca expunerea sistemică după administrare oftalmică să fie scăzută. Totuşi, TOBREX se poate

administra în timpul sarcinii numai dacă beneficiul matern justifică riscul potenţial de acţiune asupra fătului

(a se vedea pct. 5.3 pentru rezultatele studiilor efectuate la animale gestante).

Alăptarea

Tobramicina administrată în tratament sistemic la om trece în lapte în cantităţi care pot duce la un risc de

afectare a sugarului. Nu se cunoaşte dacă tobramicina administrată topic oftalmic se excretă în laptele

matern. Existența unui risc de afectare a sugarului nu poate fi exclusă.

O decizie trebuie să fie luată, fie de a întrerupe alăptarea fătului, fie de a întrerupe tratamentul femeii care

alăptează sau de a se abține de la tratament, luând în considerare beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul

tratamentului pentru femeie.

Se va evalua cu atenţie raportul beneficiu matern/risc potenţial de afectare a sugarului.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

TOBREX nu are nicio influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule sau de

a folosi utilaje.

Înceţoşarea tranzitorie a vederii sau alte tulburări ale vederii pot afecta capacitatea de a conduce vehicule sau

de a folosi utilaje. Dacă după administrare apare înceţoşarea vederii, pacientul trebuie să aştepte până când

vederea revine la normal înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranță

În studiile clinice, cele mai frecvente reacții adverse raportate au fost hiperemia oculară și disconfortul

ocular, înregistrate la aproximativ 1,4% și 1,2% din pacienți.

Tabelul reacțiilor adverse

Următoarele reacții adverse au fort raportate în cadrul studiilor clinice cu TOBREX, acestea fiind clasificate

conform următoarei convenții: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente

(≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000) și foarte rare (<1/10000). În cadrul fiecărei categorii de

frecvență reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacții adverse

Tulburări ale sistemului imunitar Mai puțin frecvente: hipersensibilitate

Tulburări ale sistemului nervos Mai puțin frecvente: cefalee

Tulburări oculare Frecvente: disconfort ocular, hiperemie oculară

Mai puțin frecvente: keratită, abraziune

corneeană, deteriorare a vederii, încețoșarea

vederii, eritem al pleoapei, edem conjunctival,

edem al pleoapei, durere oculară, xeroftalmie,

secreții oculare, prurit ocular, creșterea secreției

lacrimale,

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Mai puțin frecvente: urticarie, dermatită,

madaroză, leucodermie, prurit, xerozis.

Alte reacții adverse identificate în perioada ulterioară comercializării sunt prezentate mai jos,

Frecvența lor nu poate fi estimată din datele disponibile.

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacții adverse

Tulburări oculare iritație oculară, prurit al pleoapelor, alergie

oculară

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat erupție cutanată

În cazul pacienților cărora li s-au administrat sistemic tobramicină au fost raportate reacții adverse severe,

inclusiv neurotoxicitate, ototoxicitate și nefrotoxicitate (vezi pct. 4.4).

La unii pacienţi poate să apară hipersensibilitate după administrarea topică a aminoglicozidelor (vezi pct.

4.4).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

4.9 Supradozaj

Datorită caracteristicilor acestui medicament, nu sunt de aşteptat efecte toxice în caz de supradozaj ocular

sau în cazul ingestiei accidentale a conținutului flaconului.

Semnele şi simptomele clinice aparente ale unei supradozări a TOBREX (keratită punctată, eritem, lăcrimare

intensă, edem şi prurit palpebral) pot fi similare cu reacţiile adverse observate la unii pacienţi.

O supradoză topică de TOBREX poate fi îndepărtată din ochi cu apă călduţă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: produse oftalmologice; antiinfecţioase; antibiotice, codul ATC: S01AA12.

Tobramicina este o aminoglicozidă produsă de Streptomyces tenebrarius, cu proprietăţi similare

gentamicinei.

Tobramicina este un antibiotic bactericid care acţionează prin inhibarea agregării şi sintezei polipeptidelor în

ribozomi prin fixare de subunităţile ribozomale 30 S.

Spectrul de activitate antibacteriană

Pentru diferenţierea microrganismelor sensibile de cele moderat sensibile, şi a celor moderat sensibile de

cele rezistente, sunt propuse următoarele valorile critice ale CMI: S≤4 mg/ml, R≥8 mg/ml.

Prevalenţa rezistenţei dobândite a speciilor selectate poate varia geografic şi în funcţie de timp, fiind

recomandabilă accesarea informaţiilor locale referitoare la rezistenţă, în special în cazul tratamentului unor

infecţii grave. Aceste informaţii oferă o orientare aproximativă asupra probabilităţii ca un microorganism să

fie sau să nu fie sensibil la TOBREX .

În cele ce urmează, sunt prezentate numai speciile bacteriene care sunt cel mai frecvent responsabile de

apariţia infecţiilor oculare externe, cum este conjunctivita.

Microorganismele patogene obţinuţi din infecţiile superficiale ale ochiului tratate cu succes în studiile clinice

sunt marcate cu un asterisc în tabelul de mai jos.

Frecvenţa rezistenţei dobândite la tobramicină în

Categorii

Europaa

SPECII SENSIBILE

Microorganisme aerobe Gram-pozitiv

Staphylococcus aureus*(sensibil la meticilină) 12 %

Stafilococi, coagulazo-negativi*(sensibili la

meticilină)

20%

Microorganisme aerobe Gram-negativ

Haemophilus influenzae*

SPECII REZISTENTE

Microorganisme aerobe Gram-pozitiv

Staphylococcus species* 64%

(rezistent la meticilină b)

Streptococcus pneumoniae*

Streptococcus species*

a Procentul izolatelor cu rezistenţă dobândită întâlnite în Europa în studiile clinice cu TOBREX .

bFrecvenţa rezistenţei la meticilină în populaţia de stafilococi poate ajunge la 50% în unele ţări din Europa şi

apare în mod special în mediul spitalicesc.

Notă: după administrarea topică oftalmică, concentraţiile in situ sunt superioare celor plasmatice. Există

unele dubii referitoare la cinetica concentraţiilor in situ, referitoare la condiţiile fizico-chimice locale care

pot modifica activitatea antibiotică şi stabilitatea in situ a medicamentului.

Alte informaţii

Rezistenţa încrucişată cu alte aminoglicozide cum sunt gentamicină şi tobramicină se datorează posibilităţii

modificării acestora de către aceleaşi enzime, adeniltransferaza şi acetiltransferaza. Aminoglicozidele pot fi

totuşi sensibile şi la alte enzime modificatoare.

Cel mai frecvent mecanism al dobândirii rezistenţei la aminoglicozide este inactivarea antibioticului prin

intermediul enzimelor modificatoare plasmidice si a celor codate prin transpozoni.

Fenotipul rezistent la beta-lactamine (de exemplu meticilină, penicilină) nu este înrudit cu fenotipul rezistent

la aminoglicozide şi ambele nu sunt înrudite cu fenotipurile referitoare la virulenţă şi patogenie. Mulţi

stafilococi meticilino-rezistenţi au prezentat rezistenţă la tobramicină (şi la alte antibiotice aminoglicozide).

Totuşi, aceste izolate stafilococice rezistente (definite prin valorile CMI) sunt în general tratate topic cu

succes cu tobramicină.

Copii şi adolescenţi

Peste 600 de copii şi adolescenţi au fost înrolaţi în 10 studii clinice cu tobramicină picături oftalmice, soluţie

sau unguent pentru tratamentul conjunctivitei bacteriene, blefaritei sau blefaroconjunctivitei. Aceşti pacienţi

au avut vârsta cuprinsă între 1 şi 18 ani. În general, profilul de siguranţă la copii şi adolescenţi a fost

comparabil cu cel al pacienţilor adulţi. Datorită lipsei de date pentru copiii cu vârstă mai mică de 1 an, nu se

poate face nicio recomandare privind dozele.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Tobramicina se absoarbe foarte puţin prin cornee şi conjunctivă şi cantităţi minime sunt absorbite în ochi

după administrarea sa topică.

Concentraţiile plasmatice le tobramicinei nu au fost cuantificabile la 9 din 12 pacienţi cărora li s-a

administrat o picătură de suspensie oftalmică conţinând tobramicină 0,3% şi dexametazonă 0,1% în fiecare

ochi, de patru ori pe zi, timp de două zile consecutiv. Concentraţia plasmatică maximă a fost de 0,25 g/ml,

valoare care este de opt ori mai mică decât concentraţia de 2 g/ml, cunoscută ca fiind sub pragul asociat cu

riscul de nefrotoxocitate.

Tobramicina se excretă rapid şi în cantităţi mari în urină prin filtrare glomerulară, în principal

nemetabolizată. Timpul de înjumătăţire plasmatic este de aproximativ două ore cu un clearance de 0,04 l/oră

şi kg şi un volum de distribuţie de 0,26 l/kg. Legarea tobramicinei de proteinele plasmatice se realizează în

proporţie mică, mai puţin de 10%. Biodisponibilitatea orală a tobramicinei este scăzută (1%).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Profilul de toxicitate sistemică al tobramicinei este bine stabilit. Expunerea sistemică la tobramicină în doze

toxice, cu mult mai mari decât cele asociate administrării oftalmice, poate fi asociată cu nefrotoxicitate şi

ototoxicitate.

Mutagenitate

Studiile efectuate in vitro şi in vivo cu tobramicină nu au arătat existenţa unui potenţial mutagen.

Teratogenitate

Tobramicina traversează bariera placentară în circulaţia fetală şi fluidul amniotic. În studiile efectuate la

animale gestante, la administrarea sistemică a unor doze mari de tobramicină în perioada organogenezei, s-a

constatat apariţia toxicităţii renale şi a ototoxicităţii la făt. Alte studii efectuate pe şobolani şi iepuri cărora li

s-a administrat parenteral tobramicină în doze de până la 100 mg/kg/zi (de 400 ori mai mari decât doza

clinică maximă) au demonstrat absenţa efectelor negative asupra fertilităţii sau fetusului.

TOBREX se va administra în timpul sarcinii numai dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial de

acţiune asupra fătului.

Nu au fost efectuate studii pentru evaluarea potenţialului carcinogen al tobramicinei.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Acid boric

Sulfat de sodiu anhidru

Clorură de sodiu

Tiloxapol

Clorură de benzalconiu

Acid sulfuric

Hidroxid de sodiu

Apă purificată

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

A se utiliza în maxim 28 zile de la prima deschidere a flaconului.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un flacon din PEJD, a 5 ml picături oftalmice, soluţie, prevăzut cu picurător din PEJD şi capac

securizat din PP

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

NOVARTIS EUROPHARM LIMITED

Vista Building Elm Park

Merion Road Dublin 4, Irlanda

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

8412/2015/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2015

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Octombrie, 2024

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.

Mergi direct la...

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

Tobrom 3 mg/ml picături oftalmice, soluţie

TOBREX 3 mg/g unguent oftalmic

Informații importante:

Informațiile prezentate pe acest site sunt cu titlu informativ și nu înlocuiesc recomandările, diagnosticul sau tratamentul oferit de medicul sau farmacistul dumneavoastră.

Prospectele medicamentelor sunt preluate din surse publice oficiale (precum ANMDM, EMA etc.) și pot exista modificări ulterioare care nu sunt reflectate imediat pe acest site.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație.

Pentru orice problemă de sănătate, adresați-vă unui profesionist din domeniul sănătății (medici și farmaciști).

PharMed.ro nu își asumă răspunderea pentru eventualele erori, omisiuni sau actualizări întârziate ale conținutului.