Prospect Tenoxicam 20 mg, comprimate
Producator: S.C. Arena Group S.A.
Clasa ATC: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, oxicami, codul ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6669/2006/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Tenoxicam 20 mg, comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un comprimat conţine tenoxicam 20 mg.
Excipient: lactoză monohidrat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratament simptomatic pe termen lung în:
- reumatism inflamator cronic, mai ales poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă sau
sindroame asemănătoare cu sindromul Fessinger-Leroy-Reiter şi cu reumatismul psoriazic;
- artoze dureroase invalidante.
Tratament simptomatic de scurtă durată a puseelor acute de:
- reumatism articular (poliartrită scapulohumerală, tendinite, bursite);
- afecţiuni acute post-traumatice ale aparatului locomotor;
- artroze;
- lomboradiculalgii severe (prin comprimare).
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 15 ani: doza recomandată este de 20 mg tenoxicam (un comprimat
Tenoxicam 20 mg) pe zi.
Dozele se pot ajusta în funcţie de răspunsul iniţial la tratament, până la 10 mg tenoxicam pe zi, în
cazuri de certă ameliorare simptomatică.
La pacienţii vârstnici cu patologie asociată, se recomandă începerea tratamentului cu 10 mg tenoxicam
pe zi, pentru a se asigura o mai bună toleranţă până la atingerea dozelor uzuale recomandate.
În afectiunile musculoscheletice acute, tenoxicamul se administreaza timp de maxim 7 zile. În cazuri
severe tratamentul se poate prelungi până la maxim 14 zile.
Pentru tratamentul prelungit se utilizează doze de 10 mg tenoxicam, o data pe zi.
Administrarea de Tenoxicam 20 mg se face în timpul mesei, într-o singură priză.
Comprimatele se înghit cu multă apă.
Tenoxicam 20 mg este contraindicat la copii cu vârsta sub 15 ani.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la tenoxicam, la salicilati, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre
excipienţi.
Ulcer gastro-duodenal în evoluţie.
Insuficienţă hepatică severă.
Insuficienţă renală severă.
Sigmoidită şi colită evolutivă.
Copii cu vârsta sub 15 ani.
Fenilcetonurie.
Sarcină peste 6 luni.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii care suferă de astm bronşic, asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică şi/sau polipoză nazală,
prezintă un risc crescut de manifestări alergice după administrarea de salicilaţi şi/sau alte
antiinflamatoare nesteroidiene. Administrarea de Tenoxicam 20 mg poate declanşa o criză de astm
bronşic.
Se recomandă prudenţă la pacienţii trataţi cu anticoagulante; apariţia hemoragiilor digestive impune
întreruperea imediată a tratamentului.
Tenoxicam 20 mg nu se recomandă la pacienţii cu afecţiuni reumatice sau post-traumatice, spontan
regresive sau puţin invalidante.
Se recomandă prudenţă la pacienţii cu antecedente patologice digestive (ulcer gastro-duodenal, hernie
hiatală, hemoragii digestive).
Se recomandă monitorizarea diurezei şi a funcţiei renale încă de la începutul tratamentului la bolnavii
cu insuficienţă cardiacă, hepatică şi renală cronică, la pacienţii care sunt în tratament cu diuretice,
după intervenţii chirurgicale majore care determină hipovolemie şi, în particular, la vârstnici.
Tenoxicam 20 mg conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu se recomandă asocierea cu:
Alte antiinflamatoare nesteroidiene (salicilaţi în doze peste 3 g/zi, la adulţi): creşte riscul apariţiei
ulcerului gastro-duodenal şi hemoragiilor digestive.
Anticoagulante orale şi heparina: creşte riscul hemoragic al anticoagulantelor orale şi al heparinei
(inhibă agregarea plachetară, agresiune asupra mucoasei gastro-intestinale, prin tenoxicam); dacă nu
se poate evita asocierea, este necesară supraveghere clinică şi de laborator (şi supraveghere de
laborator a heparinelor nefracţionate);
Litiu (descrisă la diclofenac, ketoprofen, indometacin, fenilbutazonă, piroxicam): creşte litemia până
la valori toxice (scade excreţia renală de litiu); în caz de asociere obligatorie, se monitorizează litemia
iar dozele litiului se vor ajusta pe perioada asocierii şi după întreruperea tratamentului cu Tenoxicam
20 mg.
Metotrexat administrat în doze mai mari sau egale cu 15 mg/săptămână: creşte riscul toxicităţii
hematologice a metotrexatului, prin scăderea clearance-lui renal al acestuia.
Ticlopidina: risc hemoragic prin acţiune sinergică (antiagregare plachetară); dacă asocierea nu se poate
evita, se recomandă monitorizare strictă clinică şi de laborator (inclusiv a timpului de sângerare).
Se recomandă precauţii în cazul asocierii cu:
Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie (IEC): insuficienţă renală la pacienţii deshidrataţi (scade
filtrarea glomerurală prin inhibiţia prostaglandinelor renale). Pot diminua efectul antihipertensivelor.
Pacienţii trebuie hidrataţi şi supravegheaţi din punct de vedere al funcţiei renale încă de la începutul
tratamentului.
Metotrexat în doze sub 15 mg/săptămână: risc de toxicitate hematologică (scade clearance-ul renal al
metotrexatului). În primele săptămâni de asociere, se recomandă control săptămânal. Supravegherea
atentă a vârstnicilor şi a funcţiei renale, chiar în caz de alterare uşoară.
Pentoxifilină: creşte riscul hemoragic; necesită supraveghere clinică atentă şi control frecvent al
timpului de sângerare.
Zidovudina: risc de toxicitate crescută asupra seriei eritrocitare (acţionează pe reticulocite), cu anemie
severă după 8 zile de asociere cu tenoxicam. Este necesar să se efectueze hemograma şi numărătoarea
de reticulocite după 8-15 zile de la începerea tratamentului cu Tenoxicam 20 mg.
Se va ţine cont de asocierea cu:
Beta-blocante: diminuă efectul antihipertensiv al beta-blocantelor prin inhibarea prostaglandinelor
vasodilatatoare.
Ciclosporina: creşte riscul nefrotoxic, în special la pacienţii vârstnici.
Dispozitive intrauterine: diminuă eficacitatea contraceptivă (risc controversat).
Trombolitice: creşte riscul hemoragic.
Antidiabetice orale: necesită prudenţă.
4.6 Sarcina şi alăptarea
La om, nu s-au semnalat efecte malformative particulare în timpul tratamentului cu tenoxicam; cu
toate acestea, sunt necesare studii epidemiologice complementare pentru a se exclude orice risc.
Administrate în cursul celui de-al treilea trimestru de sarcină, antiinflamatoarele nesteroidiene pot
determina:
- la făt: toxicitate cardio-pulmonară (hipertensiune pulmonară cu închiderea prematură a canalului
arterial), disfuncţie renală până la insuficienţă renală cu oligoamnios;
- la mamă: la sfârşitul sarcinii, prelungirea timpului de sângerare.
În consecinţă, administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene, în primele 5 luni de sarcină, se va face
numai dacă este absolut necesar.
În afara utilizării extrem de limitate în obstretică şi care justifică supraveghere specializată, prescrierea
antiinflmatoarelor nesteroidiene, peste 6 luni de sarcină este contraindicată.
Tenoxicamul se excretă în laptele matern; de aceea, ca măsură de precauţie, se recomandă evitarea
tratamentului la femeile care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Tenoxicam are influenţă neglijabilă (posibilitatea apariţiei vertijului) asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Tulburări gastro-intestinale: greaţă, vărsături, gastralgii, tulburări de tranzit, ulcer, perforaţii,
hemoragii digestive. Aceste reacţii apar mai frecvent la doze mari de tratament.
Tulburări ale sistemului nervos central: foarte rar apar tulburări neurosenzoriale (vertij, cefalee);
Tulburări ale sistemului imunitar: erupţii cutanate, prurit.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: crize de astm bronşic la persoanele cu alergie la acid
acetilsalicilic şi alte antiinflamatoare nesteroidiene.
Tulburări hematologice şi limfatice: scăderea hemoglobinei, granulocitopenie, edeme uşoare.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: rar, pot să apară reacţii cutanate buloase de tip eritem
polimorf, dermatoză pluriorificială sau necroză epidermică (Stevens-Johnson, Lyell), fotodermatoză.
Tulburări hepatobiliare: creşterea transaminazelor, fosfatazei alcaline, γ-GTP.
Investigaţii diagnostice: rare creşteri moderate ale creatininei plasmatice, trombopenie şi leucopenie
moderată.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj, se va acorda imediat asistenţă medicală intraspitalicească de specialitate.
Tratament: Lavaj gatric pentru evacuarea rapidă a conţinutului gastric; tratament simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, oxicami, codul ATC:
M01AC02.
Tenoxicamul este antiinflamator activ, analgezic, antipiretic şi antiagregant plachetar.
Inhibă marcat ciclooxigenaza şi împiedică formarea de oxigen activ în ţesuturile inflamate.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală (înainte de masă), tenoxicam se absoarbe complet; absorbţia poate fi
întârziată până la 6 ore dacă tenoxicamul se administrează în timpul meselor. Se leagă de proteinele
plasmatice (98,5%) şi pătrunde bine, dar relativ lent, în lichidul sinovinal.
Tenoxicamul este metabolizat complet la metaboliţi inactivi care se excretă în principal pe cale renală;
o mică parte se excretă pe cale biliară, după glucuronoconjugare.
Timpul de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 60-72 ore.
Farmacocinetica tenoxicamului nu are modificări importante la pacienţii cu insuficienţă renală şi
ciroză hepatică.
De asemenea, nu există diferenţe ale parametrilor farmacocinetici ai tenoxicamului la vârstnici,
comparativ cu pacienţii tineri.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile date non-clinice.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat, amidon de porumb, stearat de magneziu, talc.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Arena Group S.A.
Str. Ştefan Mihăileanu Nr. 31, Sector 2, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6669/2006/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei Iulie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2006