Prospect Technescan Sestamibi 1 mg trusă (kit) pentru preparate radiofarmaceutice
Producator: Curium Netherlands B.V.
Clasa ATC: radiodiagnostice, compuşi cu tehneţiu (99mTc), codul ATC: V09GA01.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR.5872/2013/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Technescan Sestamibi 1 mg trusă (kit) pentru preparate radiofarmaceutice
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon conţine [Tetrakis(2-metoxi-2-metilpropil-1-izocianură)cupru(I)] tetrafluoroborat 1 mg.
Radionuclidul nu face parte din trusă (kit).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Trusă (kit) pentru preparate radiofarmaceutice.
Granule sau pulbere de culoare albă sau aproape albă.
A se reconstitui cu soluţie injectabilă de pertehnetat (99mTc) de sodiu.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Acest medicament este utilizat numai în scop diagnostic. Este indicat la adulţi. Pentru copii şi
adolescenţi vezi pct. 4.2.
După marcarea radioactivă cu soluţie de pertehnetat de sodiu (99mTc), soluţia de tehneţiu (99mTc)
sestamibi obţinută este indicată pentru:
- scintigrafia de perfuzie miocardică
pentru detectarea şi localizarea unei coronaropatii (angină pectorală şi infarct miocardic)
- evaluarea funcţiei ventriculare globale
Tehnică de primă etapă pentru determinarea fracţiei de ejecţie şi/sau SPECT sincronizată cu
ECG pentru evaluarea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng, volumelor şi mobilităţii regionale
a peretelui
- scintimamografie pentru detectarea cancerului mamar suspectat când mamografia este echivocă,
inadecvată sau nedefinită.
- localizarea ţesutului paratiroidian hiperfuncţional la pacienţi cu boală recurentă sau persistentă în
hiperparatiroidismul primar şi secundar, precum şi la pacienţi cu hiperparatiroidism primar
programaţi pentru intervenţia chirurgicală iniţială la nivelul glandelor paratiroide.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi vârstnici
Dozele pot varia în funcţie de caracteristicile camerei gamma şi de modalităţile de reconstrucţie.
Injectarea unor radioactivităţi mai mari decât VDR (Valorile diagnostice de referinţă) locale trebuie
justificată.
Intervalul de radioactivitate recomandat pentru administrarea intravenoasă la un pacient adult cu
greutate medie (70 kg) este pentru:
Diagnosticarea perfuziei coronariene reduse şi a infarctului miocardic
400 – 900 MBq
Intervalul de radioactivitate, recomandat pentru diagnosticul cardiopatiei ischemice, conform normelor
procedurale europene, este:
– Protocolul de două zile: 600 – 900 MBq/studiu
– Protocolul de o zi: 400 – 500 MBq pentru prima injecţie, de trei ori mai mult pentru a doua injecţie.
Nu trebuie să se administreze mai mult de 2000 MBq pentru protocolul de o zi şi mai mult de 1800
MBq pentru protocolul de două zile. Pentru protocolul de o zi, cele două injecţii (la efort şi în condiţii
de repaus) trebuie efectuate la interval de cel puţin două ore, dar pot fi efectuate în orice ordine. După
injectarea în condiţii de efort, trebuie recomandată activitate fizică timp de încă un minut (dacă este
posibil).
Pentru diagnosticul infarctului miocardic este, de obicei, suficientă o singură injectare, în condiţii de
repaus.
Pentru diagnosticul cardiopatiei ischemice sunt necesare două injecţii (în condiţii de efort şi în condiţii
de repaus), pentru a diferenţia captarea miocardică redusă tranzitorie, de cea persistentă.
Evaluarea funcţiei ventriculare globale
600 – 800 MBq injectată în bolus.
Scintimamografie
700 – 1000 MBq injectată în bolus, de obicei, în braţul de partea opusă leziunii.
Localizarea ţesutului paratiroidian hiperfuncţional
200 – 700 MBq injectată în bolus. Radioactivitatea tipică este cuprinsă în intervalul 500 – 700 MBq.
Dozele pot varia în funcţie de caracteristicile camerei gamma şi de modalităţile de reconstrucţie.
Injectarea unor radioactivităţi mai mari decât VDR (Valorile diagnostice de referinţă) locale trebuie
justificată.
Insuficienţă renală
Radioactivitatea care urmează să fie administrată trebuie luată în considerare cu atenţie, deoarece la
aceşti pacienţi este posibilă o expunere crescută la radiaţii.
Insuficienţă hepatică
În general, selectarea radioactivităţii la pacienţii cu funcţie hepatică redusă trebuie efectuată cu
precauţie, de obicei începând cu valori situate la limita inferioară a intervalului de doze.
Copii şi adolescenţi
Utilizarea la copii şi adolescenţi trebuie luată în considerare cu atenţie, în funcţie de necesităţile clinice
şi evaluând raportul risc/beneficiu la acest grup de pacienţi. Radioactivitatea care trebuie administrată
la copii şi adolescenţi poate fi calculată conform recomandărilor cardului pentru doze pediatrice al
Asociaţiei Europene de Medicină Nucleară) (AEMN), radioactivitatea administrată copiilor şi
adolescenţilor poate fi calculată multiplicând radioactivitatea de referinţă (în scop de calcul) cu
multiplii dependenţi de greutate prezentaţi în tabelul de mai jos.
R[MBq] administrată = radioactivitatea de referinţă × multiplu
Radioactivitatea de referinţă este de 63 MBq, ca agent de detectare a cancerului. Pentru explorarea
imagistică cardiacă, valorile minimă şi maximă ale radioactivităţii de referinţă sunt de 42 şi respectiv
63 MBq pentru scanarea cardiacă din protocolul de două zile, în condiţii de repaus şi în condiţii de
efort. Pentru protocolul de explorare imagistică cardiacă de o zi, radioactivitatea de referinţă este de
28 MBq în condiţii de repaus şi 84 MBq în condiţii de efort. Valoarea minimă a radioactivităţii pentru
orice studiu imagistic este de 80 MBq.
Greutate Multiplu Greutate Multiplu GreutateMultiplu
[kg] [kg]
3 1 22 5,29 42 9,14
4 1,14 24 5,71 44 9,57
6 1,71 26 6,14 46 10,00
8 2,14 28 6,43 48 10,29
10 2,71 30 6,86 50 10,71
12 3,14 32 7,29 52-54 11,29
14 3,57 34 7,72 56-58 12,00
16 4,00 36 8,00 60-62 12,71
18 4,43 38 8,43 64-66 13,43
20 4,86 40 8,86 68 14,00
Mod de administrare
Pentru administrare intravenoasă.
Din cauza posibilităţii apariţiei leziunilor tisulare, injectarea extravazală a preparatului radioactiv
trebuie strict evitată.
Pentru administrare multidoză.
Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului
Acest medicament trebuie reconstituit înainte de a fi administrat pacientului. Pentru instrucţiuni
privind reconstituirea şi controlul purităţii radiochimice a medicamentului înainte de administrare, vezi
pct. 12.
Pentru pregătirea pacientului, vezi pct. 4.4.
Obţinerea imaginilor
Explorarea imagistică cardiacă
Explorarea imagistică trebuie să înceapă după aproximativ 30-60 minute de la injectare, având în
vedere clearance-ul hepatobiliar. O întârziere mai mare poate fi necesară pentru explorarea imagistică
în repaus şi în condiţii de efort numai cu vasodilatatoare, din cauza riscului de radioactivitate
subdiafragmatică mai mare a tehneţiului ( 99mTc). Nu există dovezi cu privire la modificări
semnificative ale concentraţiei sau redistribuţiei trasorului miocardic, prin urmare explorarea
imagistică este posibilă timp de cel mult 6 ore după injectare. Testul poate fi efectuat
într-un protocol de o zi sau de două zile.
De preferinţă, trebuie efectuată explorarea imagistică tomografică (SPECT), cu sau fără sincronizare
ECG.
Scintimamografie
Explorarea imagistică mamară este iniţiată, în mod optim, la 5 – 10 minute după injectare, cu pacienta
în decubit ventral şi cu sânii liberi, nesusţinuţi. Produsul se administrează într-o venă din braţul
contralateral faţă de sânul cu anomalia suspectată. Dacă boala este bilaterală, injecţia se administrează,
în mod ideal, într-o venă dorsală de la nivelul piciorului.
Cameră gamma convenţională
Pacienta trebuie ulterior repoziţionată astfel încât sânul de partea opusă să fie liber, nesusţinut şi
trebuie obţinută imaginea laterală a acestuia. Ulterior se poate obţine o imagine anterioară cu pacienta
în supinaţie şi cu braţele în spatele capului.
Detector dedicat explorării imagistice mamare
În cazul în care se utilizează un detector dedicat explorării imagistice mamare, trebuie respectat un
protocol relevant, specific dispozitivului, pentru a obţine cea mai bună performanţă posibilă a
explorării imagistice.
Explorarea imagistică paratiroidiană
Obţinerea imaginilor paratiroidiene depinde de protocolul ales. Studiile imagistice cele mai utilizate
sunt tehnica subtracţiei şi/sau tehnica de fază duală, care pot fi efectuate împreună.
Pentru tehnica subtracţiei pot fi utilizate fie iodură (123I) de sodiu, fie pertehnetat (99mTc) de sodiu
pentru explorarea imagistică a glandei tiroide, deoarece aceste preparate radiofarmaceutice sunt
reţinute de ţesutul tiroidian funcţional. Această imagine este extrasă din imaginea obţinută pe baza
tehneţiului (99mTc) sestamibi, iar ţesutul paratiroidian hiperfuncţional patologic rămâne vizibil după
subtracţie. Când se utilizează iodură (123I) de sodiu, se administrează pe cale orală 10 până la 20 MBq.
După patru ore de la administrare pot fi obţinute imagini ale gâtului şi toracelui. După obţinerea de
imagini cu utilizarea iodurii (123I) de sodiu, se injectează 200 până la 700 MBq de tehneţiu (99mTc)
sestamibi şi se obţin imagini la 10 minute de la injecţie, prin preluare dublă, cu 2 niveluri maxime de
energie gamma (140 keV pentru tehneţiu (99mTc) şi 159 keV pentru iodură (123I)). Când se utilizează
pertehnetat (99mTc) de sodiu, se injectează 40-150 MBq şi se obţin imagini ale gâtului şi toracelui după
30 minute. Apoi se injectează 200 până la 700 MBq de tehneţiu (99mTc) sestamibi şi se obţine a doua
preluare a imaginilor după 10 minute.
Dacă se utilizează tehnica de fază duală, se injectează 400 până la 700 MBq de tehneţiu (99mTc)
sestamibi, iar primele imagini ale gâtului şi mediastinului se obţin după 10 minute. După o perioadă de
decolorare de 1 – 2 ore, se efectuează din nou explorarea imagistică a gâtului şi mediastinului.
Imaginile planare pot fi completate prin efectuarea precoce sau tardivă a SPECT sau SPECT/CT.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
În investigaţiile privind scintigrafia miocardică în condiţii de efort, trebuie luate în considerare
contraindicaţiile generale asociate cu inducerea stresului ergometric sau farmacologic.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Potenţialul de reacţii de hipersensibilitate sau anafilactice
Dacă apar reacţii de hipersensibilitate sau anafilactoide, administrarea medicamentului trebuie
întreruptă imediat şi, dacă este necesar, trebuie iniţiat tratamentul pe cale intravenoasă. Pentru a
facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie să fie imediat disponibile medicamentele şi
echipamentele necesare, cum sunt tubul endotraheal şi aparatul de ventilaţie asistată.
Justificarea individuală beneficiu/risc
Pentru fiecare pacient, expunerea la radiaţii trebuie justificată pe baza beneficiului posibil.
Radioactivitatea administrată trebuie să fie în fiecare caz cât mai mică, pe cât poate fi redusă în mod
rezonabil, pentru a obţine informaţiile diagnostice necesare.
Insuficienţă renală sau hepatică
Raportul beneficiu-risc trebuie luat în considerare cu atenţie, deoarece la aceşti pacienţi este posibilă o
expunere crescută la radiaţii (vezi pct. 4.2).
Copii şi adolescenţi
Pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi, vezi pct. 4.2.
Trebuie luată în considerare cu atenţie această indicaţie, deoarece doza eficace per MBq este mai
crescută decât la adulţi (vezi pct. 11).
Pregătirea pacientului
Pacientul trebuie să fie bine hidratat înainte de începerea examinării şi trebuie să i se recomande să
urineze cât se poate de des în primele ore după examinare, pentru a reduce iradierea.
Explorarea imagistică cardiacă
Dacă este posibil, pacienţii trebuie să nu consume alimente cu cel puţin patru ore înainte de efectuarea
studiului imagistic. Se recomandă ca pacienţii să consume o masă uşoară, cu conţinut de grăsimi sau
să bea un pahar sau două de lapte după fiecare injecţie, înaintea explorării imagistice. Acest lucru va
favoriza clearance-ul hepatobiliar rapid al tehneţiului (99mTc) sestamibi, ceea ce determină o activitate
hepatică mai redusă în cadrul imaginii.
Interpretarea imaginilor obţinute cu ajutorul tehneţiului (99mTc) sestamibi
Interpretarea scintimamografiei
Nu toate leziunile mamare cu diametrul mai mic de 1 cm pot fi detectate prin scintimamografie,
deoarece sensibilitatea tehneţiu (99mTc) sestamibi pentru detectarea acestor leziuni este mică. O
examinare negativă nu exclude cancerul mamar, mai ales în cazul acestor leziuni mici.
După procedură
În primele 24 ore după injecţie trebuie limitat contactul apropiat cu sugarii şi femeile gravide.
Atenţionări specifice
În investigaţiile privind scintigrafia miocardică în condiţii de efort, trebuie luate în considerare
contraindicaţiile şi precauţiile generale asociate cu inducerea stresului ergometric sau farmacologic.
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) pe flacon, adică practic „nu conţine
sodiu”.
Pentru precauţii privind pericolele pentru mediul înconjurător, vezi pct. 6.6.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicaţia cardiacă
Medicamentele care afectează funcţia miocardică şi/sau fluxul sanguin pot determina rezultate fals
negative în diagnosticul bolii coronariene. În special beta-blocantele şi antagoniştii de calciu reduc
consumul de oxigen şi astfel afectează perfuzia, iar beta-blocantele inhibă creşterea frecvenţei cardiace
şi a tensiunii arteriale la efort.Din acest motiv, când se interpretează rezultatele examinării
scintigrafice trebuie luate în considerare medicamentele administrate concomitent. Trebuie respectate
recomandările privind îndrumările aplicabile cu privire la testele de inducere a stresului ergometric sau
farmacologic.
Inhibitori ai pompei de protoni
Utilizarea inhibitorilor pompei de protoni s-a dovedit a fi semnificativ asociată cu absorbția peretelui
gastric. Apropierea acestuia de peretele miocardic inferior poate duce fie la constatări fals-negative, fie
fals-pozitive și, prin urmare, la un diagnostic inexact. Se recomandă o perioadă de întrerupere de cel
puțin 3 zile.
Medicamente ce conţin iod
Când se utilizează tehnica de subtracţie pentru explorarea imagistică a ţesutului paratiroidian
hiperfuncţional, este probabil ca utilizarea recentă a unor substanţe de contrast radiologic conţinând
iodură, a medicamentelor utilizate pentru tratarea hipertiroidismului sau hipotiroidismului sau a altor
câteva medicamente să determine scăderea calităţii imaginilor tiroidiene şi chiar să facă imposibilă
subtracţia. Pentru lista completă a medicamentelor cu interacţiuni posibile consultaţi RCP pentru
iodura (123I) de sodiu sau pertehnetatul (99mTc) de sodiu.
Copii şi adolescenţi
Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă
Când se intenţionează administrarea de preparate radiofarmaceutice la o femeie aflată la vârsta fertilă,
este important să se determine dacă aceasta este sau nu gravidă. Orice femeie care nu a avut o
menstruaţie, trebuie considerată gravidă până la proba contrarie. Dacă există îndoieli cu privire la o
potenţială sarcină (dacă femeia a avut o menstruaţie absentă, dacă ciclul menstrual este foarte
neregulat, etc.), pacientei trebuie să îi fie oferite tehnici alternative, care nu utilizează radiaţie
ionizantă (dacă există).
Sarcina
Procedurile cu radionuclizi efectuate la femei gravide implică şi o doză de radiaţie asupra fătului. În
timpul sarcinii trebuie efectuate numai investigaţiile foarte importante, atunci când beneficiul posibil
depăşeşte cu mult riscul la care sunt expuşi mama şi fătul.
Alăptarea
Înaintea administrării medicamentelor radiofarmaceutice la femei care alăptează trebuie evaluat dacă
există posibilitatea amânării administrării radionuclidului până când femeia încetează alăptarea şi care
este cea mai bună alegere posibilă a medicamentelor radiofarmaceutice, ţinând cont de activitatea din
laptele matern secretat. Dacă administrarea este considerată necesară, alăptarea trebuie întreruptă timp
de 24 ore şi laptele respectiv trebuie eliminat.
În primele 24 ore după injecţie trebuie limitat contactul apropiat cu sugarii.
Fertilitatea
Nu s-au efectuat studii privind fertilitatea.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Technescan Sestamibi nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a
conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Următorul tabel prezintă modul în care sunt exprimate frecvenţele la acest punct:
Foarte frecvente ( 1/10)
Frecvente ( 1/100 pȃnă la< 1/10)
Mai puţin frecvente ( 1/1000 pȃnă la< < 1/100)
Rare ( 1/10000 pȃnă la< < 1/1000)
Foarte rare (< 1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări ale sistemului imunitar:
Rare: reacţii de hipersensibilitate severe cum sunt dispnea, hipotensiunea arterială, bradicardia, astenia
şi vărsăturile (de obicei, în decurs de două ore de la administrare), angioedemul. Alte reacţii de
hipersensibilitate (reacţii alergice cutanate şi reacţii alergice la nivelul mucoaselor, însoţite de exantem
(prurit, urticarie, edem), vasodilataţie).
Foarte rare: s-au descris alte reacţii de hipersensibilitate la pacienţii predispuşi.
Tulburări ale sistemului nervos:
Mai puţin frecvente: cefalee
Rare: convulsii (la scurt timp după administrare), sincopă
Tulburări cardiace
Mai puţin frecvente: durere toracică/angină pectorală, trasee ECG anormale
Rare: aritmie
Tulburări gastro-intestinale
Mai puţin frecvente: greaţă
Rare: durere abdominală
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Rare: reacţii locale la nivelul locului de injectare, hipoestezie şi parestezie, hiperemie facială.
Cu frecvenţă necunoscută : eritem polimorf.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
Frecvente: imediat după injectare se poate observa gust metalic sau amar, parţial asociat cu xerostomie
şi alterare a simţului mirosului.
Rare: febră, fatigabilitate, ameţeli, durere tranzitorie de tip artritic, dispepsie.
Alte tulburări
Expunerea la radiaţii ionizante este legată de inducerea cancerului şi de dezvoltarea posibilă a unor
defecte ereditare. Deoarece doza efectivă este de 16,4 mSv când se administrează radioactivitatea
maximă recomandată de 2000 MBq (500 în condiţii de repaus şi 1500 MBq în condiţii de efort fizic)
pentru un protocol de o zi, se preconizează că probabilitatea de apariţie a acestor reacţii adverse este
redusă.
Raportarea reacţiilor adverse
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: [email protected].
4.9 Supradozaj
În cazul unui supradozaj de radiaţii cu tehneţiu (99mTc) sestamibi, doza absorbită de pacient trebuie
redusă, dacă este posibil, prin creşterea eliminării radionuclidului din organism, prin micţiuni şi
defecaţii frecvente. Poate fi utilă estimarea dozei efective care a fost aplicată.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: radiodiagnostice, compuşi cu tehneţiu (99mTc), codul ATC: V09GA01.
Efecte farmacodinamice
La concentraţiile chimice utilizate pentru examinările diagnostice, soluţia de tehneţiu (99mTc) sestamibi
nu pare să prezinte activitate farmacodinamică.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După reconstituirea cu pertehnetat (99mTc) de sodiu, se formează complexul următor de tehneţiu
(99mTc) sestamibi:
[99mTc (MIBI) ]+ Unde: MIBI = 2-metoxi-izobutil-izonitril
Biodistribuţie
Tehneţiu (99mTc) sestamibi se distribuie rapid din sânge în ţesuturi: la 5 minute după injectare, numai
aproximativ 8 % din doza injectată mai rămâne în fluxul sanguin. În cadrul distribuţiei fiziologice pot
fi observate concentraţii evidente de tehneţiu (99mTc) sestamibi in vivo la nivelul mai multor organe. În
special, captarea normală a trasorului este evidentă la nivelul glandelor salivare, tiroidei, miocardului,
ficatului, veziculei biliare, intestinului subţire şi gros, rinichilor, plexurilor coroide şi muşchilor
scheletici, iar ocazional la nivelul mameloanelor. Captarea omogenă slabă la nivelul sânilor sau al
axilelor este normală.
Scintigrafia perfuziei miocardice
Tehneţiu (99mTc) sestamibi este un complex cationic care se difuzează pasiv la nivelul membranei
capilare şi celulare. În cadrul celulei este localizat în mitocondrii, unde este reţinut, iar retenţia se
bazează pe mitocondriile intacte, reflectând miocitele viabile. După injectarea intravenoasă, acesta se
distribuie la nivelul miocardului în funcţie de perfuzia miocardică şi viabilitate. Captarea la nivel
miocardic, care este dependentă de fluxul coronarian, reprezintă 1,5% din doza injectată în condiţii de
efort fizic şi 1,2% din doza injectată în condiţii de repaus. Celulele cu leziuni ireversibile nu captează
tehneţiu (99mTc) sestamibi. Nivelul de extracţie miocardică este redus prin hipoxie. Acesta are un nivel
redus de redistribuire şi, prin urmare, sunt necesare injecţii separate pentru studiile de imagistică în
condiţii de efort şi în condiţii de repaus.
Scintimamografie
Captarea la nivelul ţesuturilor a tehneţiului (99mTc) sestamibi depinde în principal de vascularizare, care
este, în general, crescută la nivelul ţesuturilor tumorale. Tehneţiu (99mTc) sestamibi se acumulează la
nivelul diferitelor neoplasme şi, în cea mai mare măsură, la nivelul mitocondriilor. Captarea sa este
legată de metabolizarea crescută, dependentă de energie şi de proliferarea celulară. Acumularea sa
celulară este redusă când sunt supraexprimate proteine de rezistenţă medicamentoasă multiplă.
Explorarea imagistică paratiroidiană a ţesutului hiperfuncţional
Tehneţiu (99mTc) sestamibi se localizează atât la nivelul ţesutului paratiroidian, cât şi al ţesutului
tiroidian funcţional, dar de obicei se elimină de la nivelul ţesutului tiroidian normal mai rapid decât de
la nivelul ţesutului paratiroidian anormal.
Eliminare
Eliminarea tehneţiului (99mTc) sestamibi are loc în cea mai mare parte la nivelul rinichilor şi al
sistemului hepatobiliar.
Radioactivitatea tehneţiului (99mTc) sestamibi de la nivelul veziculei biliare apare în intestin în decurs
de o oră de la injectare. Aproximativ 27% din doza injectată este eliminată pe cale renală după 24 ore
şi aproximativ 33% din doza injectată este eliminată prin materii fecale în decurs de 48 ore.
Farmacocinetica la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică nu a fost caracterizată.
Timpul de înjumătăţire plasmatică
Timpul de înjumătăţire plasmatică miocardic biologic al tehneţiului (99mTc) sestamibi este de
aproximativ 7 ore în condiţii de repaus şi de efort. Timpul de înjumătăţire plasmatică efectiv (care
include timpul de înjumătăţire plasmatică biologic şi fizic) este de aproximativ 3 ore pentru inimă şi de
aproximativ 30 minute pentru ficat.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile privind toxicitatea intravenoasă acută la şoareci, şobolani şi câini, cea mai mică doză din
kit-ul Sestamibi reconstituit care a determinat orice caz de deces la femelele de şobolani a fost de
7 mg/kg (exprimat prin conţinutul de Cu (MIBI) BF ). Aceasta corespunde unei doze de 500 ori mai
4 4
mari decât doza maximă la om (DMO) de 0,014 mg/kg pentru adulţi (70 kg). Nici şobolanii şi nici
câinii nu au prezentat efecte legate de tratament la doze ale kit-ului Sestamibi reconstituit de
0,42 mg/kg (de 30 ori DMO), respectiv 0,07 mg/kg (de 5 ori DMO), timp de 28 zile. La administrarea
de doze repetate, primele simptome de toxicitate au apărut în timpul administrării unei doze zilnice de
150 ori mai mari, timp de 28 zile.
În cazul administrării la animale, extravazarea s-a manifestat prin inflamaţie acută cu edem şi
hemoragie la locul injectării.
Nu s-au efectuat studii privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere.
Cu (MIBI) BF nu a demonstrat activitate genotoxică în testele Ames, OHC (ovar de hamster
4 4
chinezesc)/HPRT şi schimb de cromatide surori. În concentraţii citotoxice, s-a observat o creştere a
aberaţiilor cromozomiale în testele pe limfocite umane, in vitro. Nu s-a observat activitate genotoxică
in vivo în testul micronucleilor la şoarece, la doze de 9 mg/kg.
Nu s-au efectuat studii pentru evaluarea potenţialului carcinogen al trusei (kit-ului)
radiofarmaceutic(e).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură stanoasă dihidrat
Clorhidrat de cisteină monohidrat
Citrat de sodiu
Manitol
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului)
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)
6.2 Incompatibilităţi
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 12.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
După marcarea radioactivă: 10 ore. A nu se păstra la temperaturi peste 25°C, după marcarea
radioactivă.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se ţine flacoanele în cutie pentru a fi protejate de lumină.
Pentru condiţiile de păstrare după marcarea radioactivă a medicamentului, vezi pct. 6.3.
Păstrarea preparatelor radiofarmaceutice trebuie să respecte normele naţionale privind materialele
radioactive.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacoane multidoză din sticlă borosilicată de tip I (Ph. Eur.), cu capacitatea de 10 ml, sigilate cu dop
din cauciuc clorobutilic.
Mărimea ambalajului:
5 flacoane.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Atenţionări generale
Preparatele radiofarmaceutice trebuie să fie recepţionate, utilizate şi administrate numai de către
persoane autorizate, în structuri clinice destinate acestui scop. Primirea, depozitarea, utilizarea,
transferul şi eliminarea acestora sunt supuse reglementărilor şi/sau autorizaţiilor corespunzătoare ale
organizaţiilor oficiale competente.
Medicamentele radiofarmaceutice trebuie preparate într-un mod care să respecte atât siguranţa cu
privire la radiaţii, cât şi reglementările privind calitatea farmaceutică. Sunt necesare precauţii aseptice
corespunzătoare.
Conţinutul flaconului trebuie utilizat numai pentru prepararea tehneţiului (99mTc) sestamibi şi nu
trebuie administrat direct pacientului înainte ca acesta să fie supus procedurii de pregătire.
Pentru instrucţiuni privind prepararea rapidă a medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 12.
Dacă integritatea flaconului este compromisă în orice moment al pregătirii preparatului, acesta nu
trebuie utilizat.
Procedurile de administrare trebuie efectuate într-un mod care să reducă la minimum riscul de
contaminare a medicamentului şi iradierea operatorilor. Ecranarea adecvată este obligatorie.
Conţinutul trusei (kit-ului) înaintea preparării nu este radioactiv. Însă după adăugarea pertehnetatului
(99mTc) de sodiu, trebuie menţinută ecranarea adecvată a preparatului final.
Administrarea medicamentelor radiofarmaceutice creează riscuri pentru alte persoane, din cauza
radiaţiilor externe sau contaminării prin picături de urină, vărsături sau alte lichide biologice. Prin
urmare, sunt necesare măsuri de precauţie privind protecţia împotriva radiaţiilor, în conformitate cu
reglementările naţionale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale pentru materiale radioactive.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Curium Netherlands B.V.
Westerduinweg 3
1755 Le Petten
Olanda
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
5872/2013/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Noiembrie 2008
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Octombrie 2013
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noiembrie 2021
11. DOZIMETRIE
Tehneţiul (99mTc) este produs prin intermediul unui generator (99Mo/99mTc) şi se descompune, prin
emisia de radiaţii gamma, cu o energie medie de 140 keV şi un timp de înjumătăţire de 6,02 ore, în
tehneţiu (99mTc), care, având un timp de înjumătăţire lung de 2,13 x 105 ani, poate fi considerat
aproape stabil.
Datele enumerate mai jos provin de la ICRP 80 (Comisia internaţională pentru protecţia împotriva
radiaţiilor) şi sunt calculate în conformitate cu următoarele premise: după injectarea intravenoasă,
substanţa este eliminată rapid din sânge şi este captată predominant în ţesuturile musculare (inclusiv
inimă), ficat şi rinichi cu o cantitate mai mică în glandele salivare şi tiroidă. Când substanţa este
injectată în asociere cu testul în condiţii de efort, există o creştere considerabilă a captării la nivelul
inimii şi al muşchilor scheletici, cu o captare corespunzătoare mai redusă la nivelul tuturor celorlalte
organe şi ţesuturi . Substanţa este excretată prin ficat şi rinichi în procent de 75%, respectiv de 25%.
Organ Doza absorbită pe unitate de radioactivitate
administrată (mGy/MBq)
( subiectul în condiţii de repaus)
Adult 15 ani 10 ani 5 ani 1 an
Glande suprarenale 0,0075 0,0099 0,015 0,022 0,038
Vezica urinară 0,011 0,014 0,019 0,023 0,041
Suprafeţe osoase 0,0082 0,010 0,016 0,021 0,038
Creier 0,0052 0,0071 0,011 0,016 0,027
Sân 0,0038 0,0053 0,0071 0,011 0,020
Vezicula biliară 0,039 0,045 0,058 0,10 0,32
Tractul gastro-intestinal:
Stomac 0,0065 0,0090 0,015 0,021 0,035
Intestin subţire 0,015 0,018 0,029 0,045 0,080
Colon 0,024 0,031 0,050 0,079 0,015
Partea superioară a intestinului gros 0,027 0,035 0,057 0,089 0,17
Partea inferioară a intestinului gros 0,019 0,025 0,041 0,065 0,12
Inimă
0,0063 0,0082 0,012 0,018 0,030
Rinichi 0,036 0,043 0,059 0,085 0,15
Ficat 0,011 0,014 0,021 0,030 0,052
Plămâni 0,0046 0,0064 0,0097 0,014 0,025
Muşchi 0,0029 0,0037 0,0054 0,0076 0,014
Esofag 0,0041 0,0057 0,0086 0,013 0,023
Ovare 0,0091 0,012 0,018 0,025 0,045
Pancreas 0,0077 0,010 0,016 0,024 0,039
Măduva rosie 0,0055 0,0071 0,011 0,030 0,044
Glande salivare 0,014 0,017 0,022 0,015 0,026
Piele 0,0031 0,0041 0,0064 0,0098 0,019
Splină 0,0065 0,0086 0,014 0,020 0,034
Testicule 0,0038 0,0050 0,0075 0,011 0,021
Timus 0,0041 0,0057 0,0086 0,013 0,023
Tiroidă 0,0053 0,0079 0,012 0,024 0,045
Organ Doza absorbită pe unitate de radioactivitate
administrată (mGy/MBq)
( subiectul în condiţii de repaus)
Adult 15 ani 10 ani 5 ani 1 an
Uter 0,0078 0,010 0,015 0,022 0,038
Celelalte organe 0,0031 0,0039 0,0060 0,0088 0,016
Doză efectivă 0,0090 0,012 0,018 0,028 0,053
(mSv/MBq)
Organ Doza absorbită pe unitate de radioactivitate
administrată (mGy/MBq)
(condiţii de efort)
Adult 15 ani 10 ani 5 ani 1 an
Glande suprarenale 0,0066 0,0087 0,013 0,019 0,033
Vezică urinară 0,0098 0,013 0,017 0,021 0,038
Suprafeţe osoase 0,0078 0,0097 0,014 0,020 0,036
Creier 0,0044 0,0060 0,0093 0,014 0,023
Sân 0,0034 0,0047 0,0062 0,0097 0,018
Veziculă biliară 0,033 0,038 0,049 0,086 0,26
Tract gastro-intestinal:
Stomac 0,0059 0,0081 0,013 0,019 0,032
Intestin subţire 0,012 0,015 0,024 0,037 0,066
Colon 0,019 0,025 0,041 0,064 0,12
Partea superioară a intestinului gros 0,022 0,028 0,046 0,072 0,13
Partea inferioară a intestinului gros 0,016 0,021 0,034 0,053 0,099
Inimă 0,0072 0,0094 0,010 0,021 0,035
Rinichi 0,026 0,032 0,044 0,063 0,11
Ficat 0,0092 0,012 0,018 0,025 0,044
Plămâni 0,0044 0,0060 0,0087 0,013 0,023
Muşchi 0,0032 0,0041 0,0060 0,0090 0,017
Esofag 0,0040 0,0055 0,0080 0,012 0,023
Ovare 0,0081 0,011 0,015 0,023 0,040
Pancreas 0,0069 0,0091 0,014 0,021 0,035
Măduva roşie 0,0050 0,0064 0,0095 0,013 0,023
Glande salivare 0,0092 0,011 0,0015 0,0020 0,0029
Piele 0,0029 0,0037 0,0058 0,0090 0,017
Splină 0,0058 0,0076 0,012 0,017 0,030
Testicule 0,0037 0,0048 0,0071 0,011 0,020
Timus 0,0040 0,0055 0,0080 0,012 0,023
Tiroidă 0,0044 0,0064 0,0099 0,019 0,035
Uter 0,0072 0,0093 0,014 0,020 0,035
Celelalte organe 0,0033 0,0043 0,0064 0,0098 0,018
Doză efectivă 0,0079 0,010 0,016 0,023 0,045
(mSv/MBq)
Doza efectivă pe unitatea de radioactivitate administrată a fost calculată conform unei frecvenţe de
eliminare de 3,5 ore la adulţi.
Explorarea imagistică la nivel cardiac:
Doza efectivă care rezultă din administrarea unei radioactivități maxime recomandate de 2000 MBq
tehnețiu (99mTc) sestamibi pentru un adult cu o greutate de 70 kg este de aproximativ 16,4 mSv în
cazul protocolului de o zi cu administrarea de 500 MBq în repaus și 1500 MBq în timpul efortului
fizic.
Pentru această radioactivitate administrată de 2000 MBq doza tipică de radiații la nivelul inimii ca
organ țintă este de 14 mGy și dozele tipice de radiație la nivelul organelor critice, vezica biliară,
rinichii și partea superioară a intestinului gros sunt de 69, 57 și respectiv de 46,5 mGy.
Doza efectivă care rezultă din administrarea unei radioactivități maxime recomandate de 1800 MBq
(900 MBq în repaus și 900 MBq la efort) technețiu (99mTc) sestamibi pentru un protocol de două zile
pentru un adult cu o greutate de 70 kg este de aproximativ 15,2 mSv.
Pentru această activitate administrată de 1800 MBq doza tipică de radiatii la nivelul inimii ca organ
țintă este de 12,2 mGy, iar dozele tipice de radiație la nivelul organelor critice, vezica biliară, rinichii
și partea superioară a intestinului gros sunt de 64,8, 55,8 și respectiv 44,1 mGy.
Scintimamografia:Doza efectivă care rezultă din administrarea unei radioactivităţi maxime
recomandate de 1000 MBq tehneţiu (99mTc) sestamibi pentru un adult cu greutatea de 70 kg este de
aproximativ 9 mSv.
Pentru o radioactivitate administrată de 1000 MBq, doza obişnuită de radiaţie la nivelul organului ţintă
sânul este de 3,8 mGy, iar doza obişnuită de radiaţie la nivelul organelor critice, vezica biliară, rinichii
şi partea superioară a intestinului gros este de 39, 36 şi respectiv 27 mGy.
Explorarea imagistică paratiroidiană
Doza efectivă care rezultă din administrarea unei radioactivităţi maxime recomandate de 700 MBq
tehneţiu (99mTc) sestamibi pentru un adult cu greutatea de 70 kg este de aproximativ 6,3 mSv.
Pentru o radioactivitate administrată de 700 MBq, doza obişnuită de radiaţie la nivelul organului ţintă
tiroida este de 3,7 mGy, iar doza obişnuită de radiaţie la nivelul organelor critice vezica biliară,
rinichii şi partea superioară a intestinului gros este de 27,3, 25,2 şi respectiv 18,9 mGy.
12. INSTRUCŢIUNI PRIVIND PREPARAREA MEDICAMENTELOR
RADIOFARMACEUTICE
Extragerile trebuie efectuate în condiţii aseptice. Flacoanele nu trebuie deschise înainte de
dezinfectarea dopului, soluţia trebuie extrasă prin dop, utilizând o seringă pentru o doză unică, cu
ecran de protecţie adecvat şi cu un ac steril de unică folosinţă sau utilizând un sistem autorizat de
aplicare automată.
Dacă integritatea flaconului este compromisă, produsul nu trebuie utilizat.
Instrucţiuni pentru prepararea tehneţiu (99mTc) sestamibi
Procedura de fierbere:
Prepararea tehneţiu (99mTc) sestamibi din trusa (kit-ul) Technescan Sestamibi trebuie efectuată
conform procedeului aseptic următor. Încălzirea pentru preparare se poate efectua fie utilizând o baie
de apă, fie într-un bloc de încălzire. Ambele metode sunt descrise mai jos:
Mod de preparare
Procedura de fierbere:
1. În timpul procedurii de preparare trebuie purtate mănuşi impermeabile. Se îndepărtează
capacul fără filet, detaşabil al flaconului trusei Technescan Sestamibi şi se tamponează partea
superioară a închizătorii flaconului cu alcool, pentru a dezinfecta suprafaţa.
2. Se aşează flaconul într-un ecran corespunzător de protecţie împotriva radiaţiilor, etichetat în
mod adecvat cu data, ora preparării, volumul şi radioactivitatea.
3. Utilizând o seringă sterilă ecranată, se obţine în condiţii aseptice o soluţie de pertehnetat
(99mTc) de sodiu sterilă, fără aditivi, apirogenă, de maxim 11,1 GBq în aproximativ 1 – 3 ml.
Se vor utiliza cel mult 3 ml soluţie de pertehnetat (99mTc) de sodiu pentru o radioactivitate de
maximum 11,1 GBq.
4. În condiţii aseptice, se adaugăi soluţia de pertehnetat (99mTc) de sodiu în flaconul situat în
ecranul de plumb. Fără a retrage acul, se îndepărtează un volum egal din spaţiul de deasupra,
pentru a menţine presiunea atmosferică din interiorul flaconului.
5. Se agită cu putere, efectuând aproximativ 5 – 10 mişcări în sus şi în jos.
6. Se îndepărtează flaconul din ecranul de plumb şi se aşează în poziţie verticală într-o baie
ecranată corespunzător, care conţine apă care fierbe, astfel încât flaconul să fie suspendat
deasupra băii, şi se fierbe timp de 10 minute. Baia trebuie să fie ecranată. Cronometrarea celor
10 minute începe din momentul în care apa începe să fiarbă din nou.
Notă: Flaconul trebuie menţinut în poziţie verticală în timpul fazei de fierbere. A se utiliza o
baie de apă în care dopul să fie situat deasupra nivelului apei.
7. Se îndepărteazăi flaconul ecranat din baia de apă şi se lasă să se răcească timp de
cincisprezece minute.
8. Înaintea administrării, se inspectează vizual pentru a verifica dacă nu există particule vizibile
sau modificări de culoare.
9. Dacă este necesar, este posibilă diluarea cu clorură de sodiu 0,9 %.
10. Se extrage soluţia în condiţii aseptice, utilizând o seringă sterilă ecranată. A se utiliza în
decurs de zece (10) ore de la preparare.
11. Puritatea radiochimică trebuie verificată înaintea administrării medicamentului la pacient, în
conformitate cu metoda Radio CSS (cromatografie în strat subţire), aşa cum este descris mai
jos.
Procedura cu bloc de încălzire:
1 În timpul procedurii de preparare trebuie purtate mănuşi impermeabile. Se îndepărtează capacul
fără filet, detaşabil al flaconului trusei Technescan Sestamibi şi se tamponează partea superioară a
închizătorii flaconului cu alcool, pentru a dezinfecta suprafaţa.
2 Se aşează flaconul într-un ecran corespunzător de protecţie împotriva radiaţiilor, etichetat în mod
adecvat cu data, ora preparării, volumul şi radioactivitatea.
3 Utilizând o seringă sterilă ecranată, se obţine în condiţii aseptice o soluţie de pertehnetat (99mTc)
de sodiu sterilă, fără aditivi, apirogenă, de maximum 11,1 GBq în aproximativ 3 ml. Se vor utiliza
cel mult 3 ml soluţie de pertehnetat (99mTc) de sodiu pentru o radioactivitate de maximum
11,1 GBq.
4 În condiţii aseptice, se adaugă soluţia de pertehnetat (99mTc) de sodiu în flaconul situat în ecranul
de plumb. Fără a se retrage acul, se îndepărtează un volum egal din spaţiul de deasupra, pentru a
menţine presiunea atmosferică din interiorul flaconului.
5 Se agită cu putere, efectuând rapid aproximativ 5 – 10 mişcări în sus şi în jos.
6 Se introduce flaconul în blocul de încălzire care a fost încălzit anterior până la 120°C şi se
incubează timp de 10 minute. Blocul de încălzire trebuie să fie adaptat la dimensiunea flaconului
pentru a asigura un transfer corect al căldurii de la dispozitivul de încălzire la conţinutul
flaconului.
7 Se îndepărtează flaconul din blocul de încălzire şi se lasă să se răcească la temperatura camerei.
8 Înaintea administrării, se inspectează vizual pentru a verifica dacă nu există particule vizibile sau
modificări de culoare.
9 Dacă este necesar, este posibilă diluarea cu clorură de sodiu 0,9 %.
10 Se extrageţi soluţia în condiţii aseptice, utilizând o seringă sterilă ecranată. A se utiliza în decurs
de zece (10) ore de la preparare.
11 Puritatea radiochimică trebuie verificată înaintea administrării medicamentului la pacient, în
conformitate cu metoda Radio CSS (cromatografie în strat subţire), aşa cum este descris mai jos.
Notă: de câte ori sunt încălzite flacoane care conţin material radioactiv, există riscul spargerii
acestora şi contaminării semnificative.
Controlul calităţii
Metoda Radio-CSS pentru cuantificarea Tehneţiu (99mTc) Sestamibi
1. Materiale
1.1 Placă Baker-Flex din oxid de aluminiu, # 1 B-F, pre-tăiată la 2,5 cm x 7,5 cm.
1.2 Etanol, > 95%
1.3 Capintec sau un instrument echivalent pentru măsurarea radioactivităţii în intervalul
0,7 – 11,1 GBq.
1.4 Seringă de 1 ml cu ac de calibru 22-26.
1.5 Un recipient mic de developare, cu capac (este suficient un pahar gradat pentru
laborator de 100 ml acoperit cu Parafilm)
2. Procedură
2.1 Se toarnă o cantitate suficientă de alcool etilic în recipientul de developare (paharul
gradat pentru laborator) pentru a avea o adâncime a solventului de 3 – 4 mm. Se
acoperă recipientul (paharul gradat pentru laborator) cu Parafilm şi se lasă să se
echilibreze timp de aproximativ 10 minute.
2.2 Se aplică 1 picătură de alcool etilic pe placa CSS din oxid de aluminiu, la 1,5 cm de
margine, utilizând seringa de 1 ml cu ac de calibru 22-26. A nu permite picăturii să
se usuce.
2.3 Se aplică 1 picătură din soluţia din trusă deasupra picăturii de alcool etilic. Se usucă
picătura. A nu se încălzi!
2.4 Se lasă partea anterioară a solventului să migreze pe o distanţă de 5,0 cm de la
picătură.
2.5 Se taie banda la 4,0 cm de margine, măsurând fiecare piesă în calibratorul
dumneavoastră de doză.
2.6 A se calcula puritatea radiochimică (%) sub forma:
% (99mTc) Sestamibi = (Radioactivitatea din porţiunea superioară)/(Radioactivitatea
din ambele piese) x 100.
2.7 % (99mTc) Sestamibi trebuie să fie ≥ 94%; în caz contrar, preparatul trebuie eliminat.
Notă: Nu utilizaţi materialul dacă puritatea radiochimică este mai mică de 94%.