Prospect Tanyz 0,4 mg capsule cu eliberare prelungită
Producator: KRKA, d.d., NOVO MESTO
Clasa ATC: antagonişti ai receptorilor alfa -adrenergici, codul ATC: G04CA02.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7717/2015/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Tanyz 0,4 mg capsule cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare capsulă cu eliberare prelungită conţine clorhidrat de tamsulosin 0,4 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsulă cu eliberare prelungită.
Capsule de culoare portocalie/verde, inscripţionate cu culoare neagră „TLS 0,4″ şi dungi negre la
ambele capete.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomelor tractului urinar inferior (STUI) asociate hiperplaziei benigne de prostată (HBP).
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare orală.
Doza uzuală recomandată este de 1 capsulă Tanyz pe zi, administrată după micul dejun sau după prima
masă a zilei.
În insuficienţa renală nu este necesară ajustarea dozei.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată nu este necesară ajustarea dozei (vezi, de
asemenea, pct. 4.3 Contraindicaţii).
Copii
La copii şi adolescenţi nu există indicaţie de tratament cu Tanyz.
Nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea tamsulosinului la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.
Datele clinice existente sunt menţionate la pct. 5.1.
Mod de administrare
Capsula trebuie înghiţită întreagă şi nu se sparge şi nu se mestecă, deoarece acest lucru poate influenţa
eliberarea prelungită a substanţei active.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la tamsulosin sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Antecedente de hipotensiune ortostatică;
Insuficienţa hepatică severă.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Similar altor antagonişti ai receptorilor α -adrenergici, administrarea tamsulosin poate determina scăderea
tensiunii arteriale, care, în cazuri rare, poate determina stări de lipotimie. La apariţia simptomelor iniţiale ale
hipotensiunii arteriale (ameţeli, slăbiciune), pacientul se va aşeza sau se va culca (clinostatism), până la
dispariţia simptomelor.
Înaintea iniţierii tratamentului, pacientul va fi examinat, pentru a exclude prezenţa altor afecţiuni care pot
determina efecte similare cu HBP. Se va efectua examinarea transrectală a prostatei şi, la nevoie,se va
efectua PSA-ul (Antigenului Specific Prostatic), care se va determina atât la inceputul tratamentului cât şi
mai apoi, la intervale regulate.
În cazul pacienţilor cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 10 ml/min) trebuie efectuat cu
precauţie înainte de investigare.
În timpul operaţiei de cataractă, la câţiva pacienţi care sunt sau au fost trataţi anterior cu tamsulosin s-a
observat apariţia „Sindromului Intraoperator de Iris Flasc” (SIIF, o variantă a sindromului cu pupilă mică).
SIIF poate determina, în timpul şi după operaţia de cataractă, creşterea riscului complicaţiilor oculare..
Înaintea operaţiei de cataractă, se consideră a fi utilă întreruperea pentru 1-2 săptămâni a administrării
tamsulosinului, dar beneficiul întreruperii tratamentului cu tamsulosin nu a fost încă stabilit. SIIF a fost, de
asemenea, raportat şi la pacienţii care au întrerupt tratamentul cu tamsulosin pentru o perioadă mai lungă
înaintea intervenţiei chirurgicale pentru cataractă .
Nu se recomandă iniţierea tratamentului cu tamsulosin la pacienţii care au fost programaţi pentru operaţia de
cataractă.. În timpul evaluării preoperatorii, chirurgii oftalmologi şi întreaga echipă medicală, trebuie să ia în
considerare dacă pacienţilor programaţi pentru operaţia de cataractă li se administrează sau li s-a administrat
tamsulosin, în vederea asigurării unor măsuri imediate la apariţia SIIF în timpul operaţiei.
Clorhidratul de tamsulosin nu trebuie administrat în asociere cu inhibitori puternici ai CYP3A4 la pacienţii
cu metabolizare scăzută a CYP2D6.
Clorhidratul de tamsulosin trebuie utilizat cu precauţie în asociere cu inhibitori puternici şi moderaţi ai
CYP3A4 (vezi pct. 4.5).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Studiile de interacţiune medicamentoasă au fost efectuate numai la adulţi.
La administrarea de tamsulosin concomitent cu atenolol, enalapril, nifedipină, teofilină sau digoxină nu s-au
observat interacţiuni medicamentoase.
Administrarea concomitentă cu cimetidina determină o creştere a nivelului plasmatic a tamsulosinului,în
timp ce administrarea concomitentă cu furosemidul îl scade. Cu toate acestea, dacă aceste nivele rămân în
limite normale, doza nu trebuie modificată.
In vitro, la om, nici diazepamul, nici propranololul, triclormetiazida, clormadinona, amitriptilina,
diclofenacul, glibenclamida, simvastatina sau warfarina nu au determinat modificări ale fracţiunii libere a
tamsulosinului în plasma. Nici tamsulosinul nu determină modificarea fracţiunii libere a diazepamului,
propranololului, triclormetiazidei şi clormadinonei.
Diclofenacul şi warfarina pot creşte viteza de eliminare a tamsulosinului.
Administrarea concomitentă de clorhidrat de tamsulosin şi inhibitori puternici ai CYP3A4 poate duce la
creşterea expunerii la clorhidrat de tamsulosin. Administrarea concomitentă cu ketoconazol (un inhibitor
puternic cunoscut al CYP3A4) a determinat o creştere a ASC şi Cmax la clorhidrat de tamsulosin de 2,8,
respectiv, 2,2 ori mai mare.
Clorhidratul de tamsulosin nu trebuie administrat în asociere cu inhibitori puternici ai CYP3A4 la pacienţii
cu metabolizare scăzută a CYP2D6.
Clorhidratul de tamsulosin trebuie utilizat cu prudență în asociere cu inhibitori puternici şi moderaţi ai
CYP3A4.
Administrarea concomitentă de clorhidrat de tamsulosin şi paroxetină, un inhibitor puternic al CYP2D6, a
determinat o creştere de 1,3 şi, respectiv 1,6 ori a Cmax şi ASC la tamsulosin, care nu este considerată
relevantă clinic.
Administrarea concomitentă cu alţi antagonişti ai receptorilor adrenergici poate să scadă tensiunea arterială.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Tanyz nu este indicat la femei.
În studiile clinice pe termen scurt şi lung cu tamsulosin au fost observate tulburări de ejaculare. În perioada
după punerea pe piaţă au fost raportate evenimente adverse, cum sunt tulburările de ejaculare, ejacularea
retrogradă şi insuficienţa ejaculatorie.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele tamsulosin asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje. Totuşi pacienţii trebuie avertizaţi cu privire la posibilitate apariţiei ameţelilor.
4.8 Reacţii adverse
- Foarte frecvente (1/10)
- Frecvente (1/100 și <1>
- Mai puţin frecvente (1/1000 și <1>
- Rare (1/10000 și <1>
- Foarte rare (<1>
- Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)
Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare
frecvente
Tulburări ale sistemului Ameţeli (1,3%) cefalee sincopă
nervos
Tulburări cardiace tahicardie
Tulburări vasculare hipotensiune
ortostatică
Tulburări respiratorii, rinită epistaxis
toracice şi mediastinale
Tulburări gastro-intestinale constipaţie, diaree, xerostomie
greaţă, vărsături
Afecţiuni cutanate şi ale erupţie cutanată, Edem Sindrom
ţesutului subcutanat prurit, urticarie angioneurotic Stevens-
Johnson
Tulburări ale sistemului ejaculări priapism
reproducător şi ale ţesutului anormale,
mamar ejaculare
retrogradă,
incapacitate de
ejaculare
Tulburări generale şi la Astenie
locul de administrare
Tulburări oculare Vedere
înceţoşată,
Afectarea
vederii
În cursul operaţiei de cataractă, s-a observat un sindrom de pupilă mică, cunoscut sub denumirea de Sindrom
Intraoperator de Iris Flasc (SIIF), care a fost asociat cu tratamentul cu tamsulosin, în timpul activităţii de
supraveghere după punerea pe piaţă (vezi pct. 4.4).
În perioada de după punere pe piaţă: în plus faţă de reacţiile adverse descrise mai sus, în timpul tratamentului
cu tamsulosin a fost observată fibrilaţie atrială, aritmie, tahicardie şi dispnee. Deoarece aceste reacţii adverse
au fost raportate spontan după punerea pe piaţă a medicamentului, frecvenţa de apariţie şi relaţia de
cauzalitate cu administrarea tamsulosinului nu pot fi determinate adecvat.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptome
Supradozajul cu clorhidrat de tamsulosin poate duce la efecte hipotensive potenţial severe. Efectele
hipotensive severe au fost observate la grade diferite de supradozaj.
Tratament
Hipotensiunea arterială acută după supradozajul tamsulosinului necesită măsuri de susţinere a funcţiilor
sistemului cardiovascular. Tensiunea arterială poate fi restabilită şi frecvenţa cardiacă poate reveni la normal
prin aşezarea pacientului în clinostatism. Dacă tensiunea arterială şi ritmul cardiac nu se modifică după ce
pacientul se află în poziţie orizontală, se pot administra soluţii pentru creşterea
volumului sanguin, şi la nevoie chiar medicamente vasopresoare. În general trebuie introdusă medicaţie
suportivă şi trebuie monitorizate funcţiile renale. Deoarece tamsulosinul se leagă într-un procent ridicat de
proteinele plasmatice, dializa este ineficientă.
Pentru împiedicarea absorbţiei se poate provoca emeza. În cazul supradozării cu cantităţi mari de produs, se
poate efectua lavajul gastric şi se poate administra cărbune activ şi un laxativ osmotic, ca sulfatul de sodiu.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antagonişti ai receptorilor alfa -adrenergici, codul ATC: G04CA02.
Medicamente administrate exclusiv pentru tratamentul hipertrofiei benigne de prostată.
Mecanism de acţiune
Tamsulosinul se leagă selectiv şi competitiv de receptorii alfa post-sinaptici, subtipul alfa şi alfa , care
1 1A 1D
controlează contracţiile musculaturii netede, în acest mod relaxând muşchii prostatei şi uretrei.
Efecte farmacodinamice
Tamsulosin creşte debitul maxim de urină, prin relaxarea musculaturii netede prostatice şi uretrale, în acest
mod ameliorând obstrucţia.
De asemenea, medicamentul ameliorează de asemenea simptomele iritative şi obstructive în care contracţia
musculaturii netede a tractului urinar inferior joacă un rol important.
Efectul medicamentului asupra simptomatologiei legate de umplerea şi golirea vezicii este menţinut în timpul
tratamentului îndelungat. S-a observat că utilizarea tamsulosinului poate duce la întârzierea necesităţii
intervenţiei chirurgicale sau a cateterismului.
Antagoniştii receptorilor adrenergici alfa pot reduce tensiunea arterială prin scăderea rezistenţei periferice.
În studiile clinice cu tamsulosin la pacienţii normotensivi nu s-a observat o scădere semnificativă clinic a
tensiunii arteriale.
Copii şi adolescenţi
Un studiu dublu-orb, randomizat, placebo-controlat, cu doze variabile, a fost efectuat la copii şi adolescenţi
cu vezică neurogenă. 161 copii au fost distribuiţi randomizat şi trataţi cu câte una din cele 3 doze de
tamsulosin (scăzută [0,001 – 0,002 mg/kg], medie [0,002 – 0,004 mg/kg] şi mare [0,004 – 0,008 mg/kg])
sau placebo. Răspunsul terapeutic a fost definit ca rezultat primar în cazul în care a fost obţinută scăderea
presiunii de golire a detrusorului (LPP) la <40 cm H2O, în două determinări din cursul aceleiaşi zi.
Obiectivele secundare au fost: determinarea modificărilor actuale procentuale ale
presiunii de golire a detrusorului faţă de valorile de bază, ameliorarea sau stabilizarea hidronefrozei şi
hidroureterului şi modificarea volumului urinar obţinut prin cateterizare şi numărul de pierderi de urină la
momentul cataterizării, aşa cum a fost consemnat în înregistrarea cateterizărilor. Nu au fost observate
diferenţe semnificative între grupul placebo şi grupele de tratament cu cele 3 doze de
tamsulosin nici pentru obiectivul primar, nici pentru cele secundare. Analizele exploratorii adiţionale din
subgrupuri au confirmat aceste rezultate (de exemplu vârsta, utilizarea anticolinergicelor, greutate corporală,
regiune geografică). Nu a fost observat răspuns clinic la nicio doză administrată.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia
Tamsulosin este absorbit rapid din mucoasa intestinală, iar biodisponibilitatea este aproape completă.
Absorbţia tamsulosinului este încetinită dacă administrarea se face după masă.
Uniformitatea absorbţiei poate fi asigurată prin administrarea tamsulosin după masă.
Tamsulosin are o cinetică liniară.
Concentraţiile plasmatice maxime se ating la 6 ore după administrarea unei doze unice de tamsulosin după
masă. Concentraţia plasmatică stabilă este atinsă în ziua a 5-a, după doze multiple, iar C este cu 2/3 mai
max
mare decât cea după doză unică. Cu toate că acest lucru este demonstrat pentru pacienţi vârstnici, acelaşi
rezultat ar trebui să apară şi la pacienţii tineri.
Există variaţii mari individuale ale nivelelor plasmatice ale tamsulosin, atât după doze unice, cât şi
după doze multiple.
Distribuţie
La om, tamsulosinul este legat de proteinele plasmatice în proporţie de peste 99%, iar volumul de
distribuţie este mic (aproximativ 0,2 1/kg).
Biotransformare
Tamsulosinul are un efect metabolic slab de prim pasaj. Majoritatea cantităţii de tamsulosin se află
nemodificată în plasmă.
Substanţa este metabolizată în ficat.
În studiile pe şobolani, tamsulosinul a determinat o inducţie slabă a enzimelor microsomale hepatice.
Metaboliţii nu prezintă aceeaşi eficacitate şi toxicitate ca şi substanţa primară însăşi.
Excreţie
Tamsulosinul şi metaboliţii săi sunt excretaţi mai ales prin urină, 9% din doza administrată fiind
prezentă sub formă nemodificată.
Timpul de înjumătăţire prin eliminare al tamsulosinului este de aproximativ 10 ore (la administrarea după
masă) şi de 13 ore la starea de echilibru.
5.3 Date preclinice de siguranţă
S-au efectuat studii de toxicitate la şoareci, şobolani şi câini, cu doze unice şi repetate. De asemenea s-a
studiat efectele tamsulosinului asupra funcţiei de reproducere la şobolani, carcinogenitatea la şoareci şi
şobolani, iar genotoxicitatea în condiţii in vivo şi in vitro.
Profilul toxic observat la doze mari de tamsulosin este identic cu efectul farmacologic al altor blocante de
receptori alfa adrenergici. La câini, la doze foarte mari s-au observat modificări ale EKG considerate
nesemnificative din punct de vedere clinic. Tamsulosinul nu prezintă genotoxicitate relevantă.
S-a observat creşterea incidenţei modificărilor proliferative ale glandelor mamare la şoareci şi şobolani femele
după expunerea la tamsulosin. Aceste modificări pot fi consecinţa hiperprolactinemiei, şi apar numai la doze
mari, fiind nesemnificative clinic.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Corpul capsulei.
Nucleu pelete
Celuloza microcristalină
Copolimer de acid metacrilic-etilacrilatl (1:1), dispersie 30% (ce conţine polisorbat 80 şi laurilsulfat de
sodiu)
Trietilcitrat
Talc
Apă purificată
Hidroxid de sodiu
Acid clorhidric (1 N)
Strat de acoperire pelete
Copolimer de acid metacrilic-etilacrilatl (1:1), dispersie 30% (ce conţine polisorbat 80 şi laurilsulfat de
sodiu)
Talc
Trietilcitrat
Apă purificată
Extrapelete
Oxid roşu de fer (E172)
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Gelatină
Capacul capsulei
Indigotină(E 132)
Oxid negru de fer (E 172)
Dioxid de titan(E171)
Gelatină
Cerneala pentru inscripţionarea capsulelor
Oxid negru de fer (E 172)
Propilenglicol
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 3 blistere din PVC-PE-PVdC/Al a câte 10 capsule cu eliberare prelungită.
Cutie cu 6 blistere din PVC-PE-PVdC/Al a câte 10 capsule cu eliberare prelungită.
Cutie cu 9 blistere din PVC-PE-PVdC/Al a câte 10 capsule cu eliberare prelungită.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
KRKA, d.d., NOVO MESTO
Smarjeska cesta 6, 8501 Novo Mesto,
Slovenia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7717/2015/01-02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2016
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.