SILDENAFIL BIOEEL 50 mg comprimate filmate

Prospect SILDENAFIL BIOEEL 50 mg comprimate filmate

Producator: 

Clasa ATC: Alte produse urologice; medicamente pentru tratamentul disfuncției

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9019/2016/01-02-03-04-05 Anexa 2

9020/2016/01-02-03-04-05

Rezumatul Caracteristicilor Produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

SILDENAFIL BIOEEL 50 mg comprimate filmate

SILDENAFIL BIOEEL 100 mg comprimate filmate

2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un comprimat filmat conține citrat de sildenafil echivalent cu sildenafil 50 sau 100 mg.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

SILDENAFIL BIOEEL 50 mg comprimate filmate

Comprimate filmate de culoare albastră, eliptice.

SILDENAFIL BIOEEL 100 mg comprimate filmate

Comprimate filmate de culoare albastră, eliptice, inscripționate cu un „+” pe o față.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

SILDENAFIL BIOEEL este indicat la bărbați adulți cu disfuncție erectilă, care reprezintă

incapacitatea de a obține sau de a menține o erecție peniană suficientă pentru un act sexual

satisfăcător.

Pentru ca medicamentul SILDENAFIL BIOEEL să fie eficace este necesară stimularea sexuală.

4.2 Doze și mod de administrare

Doze

Administrare la adulți

Doza recomandată este de 50 mg sildenafil administrată la nevoie cu aproximativ o oră înainte de

activitatea sexuală. În funcție de eficacitate și tolerabilitate, doza poate fi crescută la 100 mg sildenafil

sau poate fi scăzută la 25 mg sildenafil. Doza maximă recomandată este de 100 mg sildenafil.

Frecvența maximă de administrare recomandată este o dată pe zi. Dacă SILDENAFIL BIOEEL se

administrează în timpul mesei, instalarea efectului se face mai lent decât atunci când se administrează

în condiții de repaus alimentar (vezi pct. 5.2).

Grupe speciale de pacienţi

Vârstnici

Nu este necesară modificarea dozei la vârstnici. (≥ 65 ani).

Insuficiență renală

La pacienții cu insuficiență renală ușoară sau moderată (clearance-ul creatininei cuprins între 30 şi 80

ml/min) se recomandă aceleași doze ca cele prezentate în paragraful „Administrare la adulți”.

Deoarece la pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min) clearance-ul

sildenafilului este scăzut, trebuie luată în considerare o doză inițială de 25 mg sildenafil. Pe baza

eficacităţii şi tolerabilităţii, doza poate fi crescută treptat până la 50 mg sau 100 mg sildenafil în

funcţie de necesitate.

Insuficiență hepatică

Deoarece la pacienții cu insuficiență hepatică (de exemplu ciroză) clearance-ul sildenafilului este

scăzut, trebuie luată în considerare o doză inițială de 25 mg sildenafil. Pe baza eficacităţii şi

tolerabilităţii, doza poate fi crescută treptat până la 50 mg sau 100 mg sildenafil în funcţie de

necesitate.

Copii și adolescenți

SILDENAFIL BIOEEL nu este indicată la persoane cu vârsta sub 18 ani.

Administrare la pacienți aflați în tratament cu alte medicamente

Cu excepția ritonavirului, situație în care nu se recomandă administrarea concomitentă a sildenafilului

( vezi pct. 4.4), la pacienții care utilizează concomitent inhibitori ai izoenzimei CYP3A4 (vezi pct. 4.5)

trebuie luată în considerare administrarea unei doze inițiale de 25 mg sildenafil.

Pentru a reduce la minimum posibilitatea apariției hipotensiunii arteriale posturale, la pacienţii aflaţi

sub tratament cu alfa-blocante, pacienții trebuie să fie stabilizați hemodinamic sub tratamentul cu alfa-

blocante înainte de a începe tratamentul cu sildenafil. În plus, trebuie avută în vedere inițierea

tratamentului cu sildenafil cu o doză de 25 mg (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Mod de administrare

Administrare pe cale orală.

4.3 Contraindicații

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1

În concordanță cu efectele cunoscute ale sildenafilului asupra căii oxid nitric/ guanozin monofosfat

ciclic (GMPc) (vezi pct. 5.1), s-a demonstrat că acesta potențează efectele hipotensoare ale nitraților

și, de aceea, este contraindicată administrarea concomitentă a sildenafilului cu donori de oxid nitric

(cum este nitritul de amil) sau cu orice formă de nitrați.

Administrarea concomitentă de inhibitori ai PDE5, inclusiv sildenafil, cu stimulatori ai guanilat

ciclazei, cum este riociguat, este contraindicată deoarece poate determina hipotensiune arterială

simptomatică (vezi pct. 4.5).

Medicamentele utilizate pentru tratamentul disfuncției erectile, inclusiv sildenafilul, nu trebuie

administrate la bărbații la care activitatea sexuală nu este indicată (de exemplu pacienți cu tulburări

severe cardiovasculare cum sunt angina instabilă sau insuficiența cardiacă severă).

SILDENAFIL BIOEEL este contraindicat la pacienții la care prezintă cecitate la un ochi din cauza

neuropatiei optice anterioare ischemice, non-arteritice, (NOAIN) indiferent dacă acest episod a fost

sau nu corelat cu expunerea anterioară la inhibitori ai PDE5 (vezi pct. 4.4).

Siguranța tratamentului cu sildenafil nu a fost studiată la următoarele subgrupe de pacienți și, de aceea,

utilizarea sa este contraindicată în aceste cazuri: insuficiență hepatică severă, hipotensiune arterială

(tensiunea arterială < 90/50 mmHg), antecedente personale recente de accident vascular cerebral sau

de infarct miocardic, boli ereditare degenerative cunoscute ale retinei cum este retinita pigmentară (un

procent mic dintre acești pacienți prezintă tulburări genetice ale fosfodiesterazelor retiniene).

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

Înainte de a recomanda un tratament trebuie evaluate antecedentele personale și efectuat un examen

fizic pentru a diagnostica disfuncția erectilă și a determina potențialii factori cauzali.

Factori de risc cardiovascular

Înaintea inițierii oricărui tratament pentru disfuncția erectilă, medicul trebuie să evalueze statusul

cardiovascular, deoarece există un grad de risc cardiac asociat cu activitatea sexuală. Sildenafilul are

proprietăți vasodilatatoare, determinând scăderea ușoară și tranzitorie a tensiunii arteriale (vezi pct.

5.1). Înainte de a prescrie sildenafil, medicul trebuie să investigheze cu atenție dacă pacienții cu

anumite afecțiuni de fond pot prezenta reacții adverse datorate efectelor vasodilatatoare, în special în

asociere cu activitatea sexuală. Pacienții cu sensibilitate crescută la vasodilatatoare sunt cei cu obstacol

în calea de ejecție a ventriculului stâng (de exemplu stenoză aortică, cardiomiopatie hipertrofică

obstructivă) sau cei cu sindrom rar de atrofie sistemică multiplă, manifestat prin afectare severă a

controlului autonom al presiunii sanguine.

SILDENAFIL BIOEEL potențează efectul hipotensor al nitraților (vezi pct. 4.3).

După punerea pe piață, în asociere temporală cu administrarea sildenafil, au fost raportate evenimente

cardio-vasculare severe, incluzând infarct miocardic, angină pectorală instabilă, moarte subită de

cauză cardiacă, aritmie ventriculară, hemoragie cerebro-vasculară, accident ischemic tranzitor,

hipertensiune și hipotensiune arterială. Majoritatea, dar nu toți acești pacienți prezentau factori

preexistenți de risc cardiovascular. Multe evenimente au fost raportate ca având loc în timpul sau la

scurt timp după actul sexual, câteva fiind raportate ca instalându-se la scurt timp după administrarea

sildenafil și fără desfășurarea unei activităţi sexuale. Este imposibil de stabilit dacă aceste evenimente

sunt în relație directă cu acești factori sau dacă sunt cauzate de alți factori.

Priaprism

Medicamentele recomandate pentru tratamentul disfuncției erectile, inclusiv sildenafilul, trebuie

utilizate cu prudență la pacienții cu deformări anatomice ale penisului (cum sunt angularea, fibroza

corpului cavernos sau boala Peyronie) sau la cei cu afecțiuni predispozante la priapism (cum sunt

siclemia, mielomul multiplu sau leucemia).

În cadrul experienţei cu sildenafil după punerea pe piaţă, au fost raportate cazuri de erecţie prelungită

şi priapism. În eventualitatea în care o erecţie persistă mai mult de 4 ore, pacientul trebuie să solicite

asistenţă medicală de urgenţă. Dacă priapismul nu este tratat imediat, există riscul deteriorării ţesutului

penian şi apariţiei impotenţei permanente.

Administrarea concomitentă a altor inhibitori de PDE5 sau a altor tratamente pentru disfuncţia erectilă

Nu au fost studiate siguranţa şi eficacitatea asocierii sildenafilului cu alţi inhibitori de PDE5 sau cu

alte tratamente pentru hipertensiunea arterială pulmonară (HAP) care conţin sildenafil sau cu alte

tratamente pentru disfuncţia erectilă. De aceea, nu se recomandă folosirea unor astfel de asocieri.

Efecte asupra vederii

Au fost raportate spontan cazuri de tulburări vizuale în legătură cu administrarea sildenafilului şi a

altor inhibitori ai PDE5 (vezi pct. 4.8). Cazuri de neuropatie optică anterioară ischemică non-arteritică,

o afecţiune rară, au fost raportate spontan şi într-un studiu observaţional referitor la administrarea

sildenafilului şi a altor inhibitori ai PDE5 (vezi pct. 4.8). Pacienţii trebuie avertizaţi că, în

eventualitatea apariţiei subite a oricărei tulburări vizuale, trebuie să nu mai ia SILDENAFIL BIOEEL

şi să se adreseze imediat medicului (vezi pct. 4.3).

Administrarea concomitentă cu ritonavir

Nu se recomandă administrarea concomitentă a sildenafilului cu ritonavir (vezi pct. 4.5).

Administrarea concomitentă cu alfa-blocante

Se recomandă prudență atunci când se administrează sildenafil la pacienți aflați în tratament cu

blocante alfaadrenergice, deoarece la unii pacienți administrarea concomitentă poate determina

hipotensiune arterială simptomatică (vezi pct. 4.5). Apariţia acesteia este mai probabilă în primele 4

ore de la administrarea dozei de sildenafil. Pentru a reduce la minimum posibilitatea apariției

hipotensiunii arteriale posturale, pacienții trebuie să fie stabilizați hemodinamic sub tratamentul cu

alfa-blocante înainte de a iniția tratamentul cu sildenafil. Trebuie avută în vedere inițierea

tratamentului cu sildenafil cu o doză de 25 mg (vezi pct. 4.2). În plus, medicii trebuie să sfătuiască

pacienții ce să facă în cazul apariției simptomelor de hipotensiune arterială posturală.

Efecte asupra sângerării

Studiile efectuate pe plachetele umane au evidențiat că in vitro sildenafilul potențează efectul

antiagregant al nitroprusiatului de sodiu. Nu există nici o informație privind siguranța administrării

sildenafilului la pacienții cu tulburări hemoragice sau ulcer gastro-duodenal activ. De aceea,

sildenafilul trebuie administrat la acești pacienți numai după evaluarea atentă a raportului beneficiu

terapeutic/risc potențial.

Femei

SILDENAFIL BIOEEL nu este indicat pentru utilizare la femei.

SILDENAFIL BIOEEL conține sodiu.

Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol sodiu (23 mg) pe un comprimat filmat, în consecință

poate fi considerat fiind ”fără sodiu”.

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Efectele altor medicamente asupra sildenafilului

Studii in vitro

Metabolizarea sildenafilului este mediată în principal de citocromul P450 (CYP) prin intermediul

izoenzimelor 3A4 (calea principală) și 2C9 (calea secundară). De aceea, inhibitorii acestor izoenzime

pot reduce clearance-ul sildenafilului, iar inductorii acestor izoenzime pot creşte cleareance-ul

sildenafilului

Studii in vivo

Datele farmacocinetice populaționale din studiile clinice au evidențiat o reducere a clearance-ului

sildenafilului atunci când acesta este administrat concomitent cu inhibitori ai izoenzimei CYP3A4

(cum sunt ketoconazol, eritromicină, cimetidină). Deși nu s-a înregistrat o creștere a incidenței

reacțiilor adverse, la acești pacienți trebuie luată în considerare utilizarea unei doze inițiale de 25 mg

sildenafil atunci când se administrează concomitent cu inhibitori ai izoenzimei CYP3A4.

La starea de echilibru, administrarea concomitentă de ritonavir (în doză de 500 mg de două ori pe zi),

un inhibitor al proteazei HIV, care este și un inhibitor puternic al citocromului P450, cu sildenafil (în

doză unică de 100 mg), a determinat creșterea cu 300% (de 4 ori) a Cmax a sildenafilului și cu 1000%

(de 11 ori) a ASC (aria de sub curba concentrației în funcție de timp) pentru sildenafil. La 24 ore

concentrația plasmatică de sildenafil a fost încă de aproximativ 200 ng/ml, comparativ cu 5 ng/ml

atunci când sildenafilul a fost administrat în monoterapie. Această constatare este în concordanță cu

efectele marcate ale ritonavirului asupra unui spectru larg de substraturi ale citocromului P450.

Sildenafilul nu a influențat farmacocinetica ritonavirului. Pe baza acestor date farmacocinetice rezultă

că administrarea concomitentă de sildenafil și ritonavir nu este recomandată (vezi pct. 4.4) și că în nici

un caz doza maximă de sildenafil nu trebuie să depășească 25 mg într-un interval de 48 ore.

La starea de echilibru, administrarea concomitentă de saquinavir (în doză de 1200 mg de trei ori pe zi),

un alt inhibitor al proteazei HIV și al izoenzimei CYP3A4 cu sildenafil (în doză unică de 100 mg) a

determinat creșterea cu 140% a Cmax a sildenafilului și cu 210% a ASC pentru sildenafil. Sildenafilul

nu a influențat farmacocinetica saquinavirului (vezi pct. 4.2). Este posibil ca inhibitori mai puternici ai

CYP3A4 cum sunt ketoconazolul și itraconazolul să aibă efecte mai importante.

Atunci când sildenafilul a fost administrat în doza unică de 100 mg concomitent cu eritromicina , un

inhibitor moderat al CYP3A4, starea de echilibru, (în doză de 500 mg de două ori pe zi, timp de 5

zile), s-a înregistrat o creștere cu 182% a expunerii sistemice la sildenafil (ASC). La voluntarii

sănătoși de sex masculin nu s-a înregistrat nici un efect al azitromicinei (la doza de 500 mg pe zi, timp

de 3 zile) asupra ASC, Cmax, Tmax, constantei vitezei de eliminare sau timpului consecutiv de

înjumătățire plasmatică ale sildenafilului sau ale principalilor metaboliți circulanți. La voluntari

sănătoși, cimetidina (800 mg) care este un inhibitor al citocromului P450 și un inhibitor nespecific al

CYP3A4, atunci când a fost administrată concomitent cu sildenafilul (50 mg) a determinat o creștere

cu 56% a concentrației plasmatice de sildenafil.

Sucul de grapefruit este un inhibitor slab al izoenzimei CYP3A4 implicat în metabolismul de la nivelul

peretelui intestinal și poate duce la o creștere mică a concentrației plasmatice de sildenafil.

Dozele unice de antiacide (hidroxid de magneziu/hidroxid de aluminiu) nu au influențat

biodisponibilitatea sildenafilului.

Deși nu au fost realizate studii specifice de interacțiune cu toate medicamentele, studiile de

farmacocinetică populaționale au demonstrat că farmacocinetica sildenafilului nu a fost influențată de

administrarea concomitentă de inhibitori ai izoenzimei CYP2C9 (cum sunt tolbutamida, warfarina,

fenitoina), inhibitori ai izoenzimei CYP2D6 (cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei,

antidepresivele triciclice), tiazide și diuretice înrudite, diuretice de ansă sau diuretice care economisesc

potasiul, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocanți ai canalelor de calciu,

antagoniști ai receptorilor beta-adrenergici sau activatori ai metabolismului CYP450 (cum sunt

rifampicina și barbituricele). Într-un studiu efectuat la voluntari bărbaţi sănătoşi, administrarea

concomitentă a antagonistului de endotelină, bosentan (inductor al CYP3A4 [moderat], CYP2C9 şi

posibil al CYP2C19), la starea de echilibru (125 mg de două ori pe zi) şi sildenafil la starea de

echilibru (80 mg de 3 ori pe zi) a determinat scăderi de 62,6% şi 55,4% ale ASC şi respectiv C

max

pentru sildenafil. Astfel, este de aşteptat ca administrarea concomitentă de inductori puternici ai

CYP3A4, precum rifampicină, să determine scăderi mai mari ale concentraţiilor plasmatice de

sildenafil.

Nicorandil este un hibrid între un activator al canalelor de potasiu şi nitrat. Datorită nitratului din

compoziţie, este posibil să determine o interacţiune puternică cu sildenafilul.

Efectele sildenafilului asupra altor medicamente

Studii in vitro

Sildenafilul este un inhibitor slab al izoenzimelor 1A2, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 şi 3A4 (CI > 150 μM) şi

ale citocromului P450. Luând în considerare concentrațiile plasmatice maxime de sildenafil de

aproximativ 1 μM realizate după administrarea dozelor recomandate, este puțin probabil ca

SILDENAFIL BIOEEL să modifice clearance–ul substraturilor acestor izoenzime.

Nu sunt disponibile date privind interacțiunile medicamentoase dintre sildenafil şi inhibitori

nespecifici de fosfodiesteraze cum sunt teofilina sau dipiridamolul.

Studii in vivo

În concordanță cu efectele cunoscute ale sildenafilului asupra căii oxid nitric/GMPc (vezi pct. 5.1), s-a

demonstrat că acesta potențează efectele hipotensoare ale nitraților şi, de aceea, este contraindicată

administrarea concomitentă a sildenafilului cu donori de oxid nitric (cum este nitritul de amil) sau cu

orice forme de nitrați (vezi pct. 4.3).

Riociguat

Studiile preclinice au arătat un efect suplimentar de reducere a tensiunii arteriale în cazul administrării

concomitente de inhibitori ai PDE5 cu riociguat. În cadrul studiilor clinice, riociguat a determinat o

creștere a efectelor hipotensoare ale inhibitorilor de PDE5. În cadrul populației studiate nu s-a

evidențiat niciun efect favorabil clinic al acestei administrări concomitente. Administrarea

concomitentă de riociguat cu inhibitori ai PDE5, inclusiv sildenafil, este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Administrarea concomitentă de sildenafil la pacienții tratați cu blocante alfa-adrenergice poate

determina la unii pacienți susceptibili hipotensiune arterială simptomatică. Apariţia acesteia este mai

probabil să apară în primele 4 ore după administrarea dozei de sildenafil (vezi pct. 4.2 şi 4.4). În 3

studii de interacțiune medicamentoasă specifică, alfa-blocantul doxazosin (4 mg şi 8 mg) şi

sildenafilul (25 mg, 50 mg sau 100 mg) au fost administrate simultan pacienților cu hipertrofie

benignă de prostată (HBP) stabilizați sub tratamentul cu doxazosin. La grupele de pacienți aflate în

studiu au fost observate scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale în clinostatism de 7/7 mmHg,

9/5 mmHg şi, respectiv, 8/4 mmHg şi scăderi suplimentare medii ale tensiunii arteriale în ortostatism

de 6/6 mmHg, 11/4 mmHg şi, respectiv, 4/5 mmHg. La administrarea simultană de sildenafil şi

doxazosin pacienților stabilizați sub tratamentul cu doxazosin, au fost raportate ocazional cazuri de

hipotensiune arterială posturală simptomatică. Aceste raportări au inclus amețeli şi stare de confuzie,

dar nu şi sincopă.

Nu a fost observată nici o interacțiune semnificativă atunci când sildenafilul (50 mg) a fost administrat

concomitent cu tolbutamida (250 mg) sau warfarina (40 mg), ambele fiind metabolizate de către

izoenzima CYP2C9.

Sildenafilul (50 mg) nu a potențat acțiunea acidului acetilsalicilic (150 mg) de creștere a timpului de

sângerare.

Sildenafilul (50 mg) nu a potențat efectele hipotensoare ale alcoolului etilic la voluntarii sănătoși, cu

media alcoolemiilor maxime de 80 mg/dl.

S-a demonstrat că profilul reacțiilor adverse în cazul în care se administrează sildenafil la pacienții

care sunt în tratament cu un antihipertensiv aparținând uneia din următoarele clase – diuretice, blocanți

beta-adrenergici, IEC, antagoniști ai angiotensinei II, antihipertensive cu acțiune vasodilatatoare

periferică sau centrală, blocanți ai neuronilor adrenergici, blocanți ai canalelor de calciu, blocanți ai

receptorilor alfa-adrenergici – este similar cu profilul reacțiilor adverse al pacienților la care s-a

administrat placebo. Într-un studiu de interacțiune specifică în care au fost incluși pacienți hipertensivi

aflați sub tratament cu amlodipină şi la care s-a administrat concomitent sildenafil (100 mg) s-a

observat o scădere suplimentară a tensiunii arteriale sistolice în clinostatism de 8 mmHg. Scăderea

suplimentară a tensiunii arteriale diastolice a fost de 7 mmHg. Aceste scăderi suplimentare ale

tensiunii arteriale au fost similare cu cele observate în cazul administrării de sildenafil în monoterapie

la voluntari sănătoși (vezi pct. 5.1).

La starea de echilibru, sildenafilul (100 mg) nu a influențat farmacocinetica inhibitorilor proteazei

HIV, saquinavirul şi ritonavirul, ambele fiind substraturi ale izoenzimei CYP3A4.

La voluntari bărbaţi sănătoşi, sildenafil la starea de echilibru (80 mg de trei ori pe zi.) a determinat o

creştere de 49,8% a ASC a bosentanului şi o creştere de 42% a C a bosentanului (125 mg de două

max

ori pe zi).

Adăugarea unei singure doze de sildenafil la sacubitril/valsartan la pacienții cu hipertensiune arterială,

la starea de echilibru, a fost asociată cu o reducere a tensiunii arteriale, semnificativ mai mare

comparativ cu administrarea de sacubitril/valsartan singur. Prin urmare, se recomandă precauție atunci

când se inițiază tratamentul cu sildenafil la pacienții cărora li se administrează sacubitril/valsartan.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

SILDENAFIL BIOEEL nu este indicat pentru utilizare la femei.

Nu există studii adecvate şi bine controlate la femei gravide sau care alăptează..

În studiile asupra funcției de reproducere efectuate la șobolan şi iepure, după administrarea orală de

sildenafil nu au fost evidențiate reacții adverse semnificative.

La voluntarii sănătoşi, după administrarea orală a unei doze unice de 100 mg sildenafil nu au fost

observate modificări ale motilităţii sau morfologiei spermatozoizilor (vezi pct. 5.1).

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu au fost efectuate studii referitoare la efectele sildenafilului asupra capacității de a conduce vehicule

sau de a folosi utilaje.

Deoarece în studiile clinice, după administrarea de sildenafil, au fost raportate amețeli şi tulburări de

vedere, pacienții trebuie să fie atenți la reacțiile care pot să apară după administrarea SILDENAFIL

BIOEEL, înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacții adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

Profilul de siguranță al Sildenafil este bazat pe datele obținute de la 9570 de pacienţi în cadrul a 74 de

studii dublu orb controlate cu placebo. Cele mai frecvent raportate reacţii adverse în studiile clinice la

pacienţii care au primit sildenafil au fost cefaleea, hiperemia facială, dispepsia, congestia nazală,

ameţeala, greaţă, bufeuri, tulburări de vedere, cianopsie şi vedere înceţoşată .

Reacțiile adverse în cadrul supravegherii după punerea pe piață au fost obținute pe o perioadă estimată

mai mare de 10 ani. Deoarece nu toate reacțiile adverse sunt raportate Deținătorului Autorizației de

Punere pe Piață şi incluse în baza de date de siguranță, frecvențele de apariția a acestor reacții nu pot fi

determinate cu precizie.

Lista reacţiilor adverse prezentată sub formă de tabel

În tabelul de mai jos toate reacțiile adverse importante din punct de vedere medical care au apărut în

studiile clinice cu o incidență mai mare decât a placebo sunt prezentate pe aparate, sisteme şi organe în

funcție de frecvență (foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puțin frecvente (≥

1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse

sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tabelul 1: Reacții adverse cu importanță medicală raportate în studiile clinice cu o incidență

mai mare decât pentru placebo şi reacții adverse cu importanță medicală raportate în cadrul

experienței după punerea pe piață

Aparate, Foarte Frecvente Mai puţin Rare

sisteme şi frecvente (≥ 1/100 şi frecvente (≥ 1/10000 şi

organe (≥ 1/10) <1>

<1>

Infecţii şi Rinită

infestări

Tulburări ale Hipersensibilitate

sistemului

imunitar

Tulburări ale Cefalee Ameţeală Somnolenţă, Accident vascular

sistemului Hipoestezie cerebral,

nervos Accident

ischemic

tranzitoriu, Crize

convulsive*,

Recurenţa

crizelor

convulsive*,

Sincopă

Tulburări Perturbări ale Tulburări de Neuropatie optică

oculare percepţiei lăcrimare***, anterioară

culorilor**, Dureri oculare, ischemică

Tulburări Fotofobie, nonarteritică

vizuale, Fotopsie, (NOAIN) *,

Vedere Hiperemie Ocluzie vasculară

înceţoşată oculară, retiniană*,

Luminozitate Hemoragie

vizuală, retiniană,

Conjunctivită Retinopatie

aterosclerotică,

Afecţiuni

retiniene,

Glaucom,

Defecte de câmp

vizual,

Diplopie,

Reducerea

acuităţii vizuale,

Miopie,

Astenopie,

Flocoane

vitroase,

Tulburări ale

irisului, Midriază,

Halouri,

Edem ocular,

Umflarea

ochilor, Tulburări

ale

ochilor,

Hiperemie

conjunctivală,

Iritarea

ochilor, Senzaţie

anormală

în ochi, Edem al

pleoapelor,

Modificări de

culoare ale sclerei

Tulburări Vertij, Tinitus Surditate

acustice şi

vestibulare

Tulburări Tahicardie, Moarte cardiacă

cardiace Palpitaţii subită*,

Infarct miocardic,

Aritmie

ventriculară*,

Fibrilaţie

atrială, Angină

instabilă

Tulburări Hiperemie Hipertensiune

vasculare facială arterială,

tranzitorie, Hipotensiune

Bufeuri arterială

Tulburări Congestie Epistaxis, Senzaţie de

respiratorii, nazală Congestia constricţie în

toracice şi sinusurilor gât, Edem nazal,

mediastinale Uscăciunea

mucoasei

Nazale

Tulburări Greaţă, Boală de reflux Hipoestezie orală

gastrointestinale Dispepsie gastro-esofagian,

Vărsături, Dureri

în etajul

abdominal

superior,

Uscăciunea

mucoasei bucale

Afecţiuni Erupţie cutanată Sindrom Stevens-

cutanate şi ale tranzitorie Johnson

ţesutului (SSJ)*, Necroliză

subcutanat epidermică toxică

(NET)*

Tulburări Mialgie, Dureri

musculoscheletice ale extremităţilor

şi ale

ţesutului

conjunctiv

Tulburări renale Hematurie

şi ale căilor

urinare

Tulburări ale Hemoragie

aparatului peniană,

genital şi Priapism*,

sânului Hematospermie,

Erecţie prelungită

Tulburări Durere toracică, Iritabilitate

generale şi la Oboseală,

nivelul locului Senzaţie de

de administrare căldură

Investigaţii Creşterea

diagnostice frecvenţei

cardiace

*Raportate numai în timpul supravegherii după punerea pe piaţă

**Perturbări ale percepţiei culorilor: Cloropsie, Cromatopsie, Cianopsie, Eritropsie, Xantopsie

***Tulburări de lăcrimare: Ochi uscat, Tulburări lacrimale, Hiperlacrimaţie

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

e-mail: [email protected]

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

În studiile efectuate la voluntari, cu doze unice de până la 800 mg sildenafil, reacțiile adverse au fost

similare cu cele observate la doze mai mici, dar incidența şi severitatea lor au fost crescute.

Doze de 200 mg sildenafil nu au determinat o creștere a eficacității, dar incidența reacțiilor adverse

(cefalee, hiperemie facială, amețeli, dispepsie, congestie nazală, tulburări de vedere) a fost crescută.

În caz de supradozaj, trebuie adoptate măsurile standard de susținere, în funcție de caz. Deoarece

sildenafilul se leagă în proporție mare de proteinele plasmatice şi nu se elimină prin urină, dializa

renală nu crește clearance–ul sildenafilului.

5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăți farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Alte produse urologice; medicamente pentru tratamentul disfuncției

erectile. codul ATC: G04B E03.

Mecanism de acţiune

Sildenafilul este un medicament administrat pe cale orală pentru tratarea disfuncției erectile. În condiții

naturale, în prezența stimulării sexuale, sildenafilul reface funcția erectilă afectată, prin creșterea

fluxului sanguin la nivelul penisului.

Mecanismul fiziologic responsabil pentru erecția penisului implică eliberarea de oxid nitric (NO) în

corpii cavernoși în timpul stimulării sexuale. Oxidul de azot activează enzima guanilat–ciclază, care

determină creșterea concentrațiilor de guanozin monofosfat ciclic (GMPc), producând o relaxare a

musculaturii netede din corpii cavernoși şi favorizând astfel influxul de sânge.

Sildenafilul este un inhibitor puternic şi selectiv al fosfodiesterazei GMPc specifice de tip 5 (PDE5),

care este responsabilă de degradarea GMPc în corpii cavernoși. Sildenafilul influențează erecția prin

acțiunea sa periferică. Sildenafilul nu are efect relaxant direct asupra țesutul izolat de corpi cavernoși

umani, dar crește puternic efectul relaxant al NO asupra acestui țesut. Atunci când se activează calea

NO/GMPc prin stimulare sexuală, inhibarea PDE5 de către sildenafil induce creșterea concentrațiilor

GMPc în corpii cavernoși. De aceea, este necesară stimularea sexuală pentru ca sildenafilul să producă

efectul său farmacologic dorit.

Efecte farmacodinamice

Studiile efectuate in vitro au evidențiat că sildenafilul are selectivitate pentru PDE5, care este implicată

în procesul de erecție. Efectul său este mai puternic asupra PDE5 decât asupra celorlalte

fosfodiesteraze cunoscute. Există o selectivitate de 10 ori mai mare pentru PDE5 decât pentru PDE6,

care este implicată în fototransducţia retiniană. La dozele maxime recomandate, selectivitatea este mai

mare de peste 80 ori decât pentru PDE1 şi de peste 700 ori decât pentru PDE2, 3, 4, 7, 8, 9, 10 şi 11. În

particular, sildenafilul are o selectivitate de 4000 ori mai mare pentru PDE5 decât pentru PDE3, care

este izoforma fosfodiesterazei specifice pentru AMPc implicată în reglarea contractilității cardiace.

Eficacitate şi siguranţă clinică

Două studii clinice au fost concepute specific pentru a evalua intervalul de timp dintre administrarea

dozei de sildenafil şi apariția erecției ca răspuns la stimulul sexual. În studiul în care s-a administrat

sildenafil în condiții de repaus alimentar, pletismografia peniană (RigiScan) a arătat că media de timp

pentru obținerea unei erecții cu 60% rigiditate (suficientă pentru un contact sexual) a fost de 25 minute

(cu un interval cuprins între 12 şi 37 minute). Într-un studiu separat în care s-a utilizat RigiScan, s-a

observat că şi la 4-5 ore după administrarea de sildenafil s-a obținut o erecție ca răspuns la un stimul

sexual. Sildenafilul produce scăderi ușoare şi tranzitorii ale tensiunii arteriale, care în majoritatea

cazurilor nu produc efecte clinice. După administrarea unei doze orale de 100 mg sildenafil, valoarea

medie a scăderii maxime a tensiunii arteriale sistolice în clinostatism a fost de 8,4 mmHg. Valoarea

corespunzătoare scăderii tensiunii diastolice în clinostatism a fost de 5,5 mmHg. Aceste scăderi ale

tensiunii arteriale sunt în concordanță cu efectele vasodilatatoare ale sildenafilului, probabil datorită

concentrațiilor crescute de GMPc din musculatura netedă vasculară.

La voluntarii sănătoși, dozele orale unice de până la 100 mg sildenafil nu au produs nici un efect

semnificativ clinic asupra ECG.

Într-un studiu privind efectele hemodinamice ale unei doze orale unice de 100 mg sildenafil efectuat la

14 pacienți cu boli coronariene severe (stenoză >70% pe cel puțin o arteră coronară), tensiunile

arteriale medii de repaus sistolică şi diastolică au scăzut cu 7%, respectiv cu 6% față de valorile

inițiale. Tensiunea arterială pulmonară medie sistolică a scăzut cu 9%. S-a demonstrat că sildenafilul

nu influențează debitul cardiac şi nici fluxul sanguin în arterele coronare stenozate.

Într-un studiu dublu-orb controlat cu placebo, de evaluare a toleranţei la efort fizic, au fost evaluaţi

144 pacienți cu disfuncție erectilă şi angină cronică stabilă tratată regulat cu medicație antianginoasă

(fără nitrați). Rezultatele au demonstrat că nu există nicio diferenţă clinic semnificativă între sildenafil

şi placebo în ceea ce priveşte timpul până la angina limitantă.

La unii subiecți examinați pe baza testului Farnsworth–Munsell pe 100 nuanțe de culoare la 1 oră de la

administrarea unei doze de 100 mg sildenafil, au fost observate diferențe ușoare şi tranzitorii în

perceperea culorilor (albastru/verde), care nu au mai fost evidente la 2 ore de la administrarea dozei.

Mecanismul postulat pentru această modificare în perceperea culorilor este corelat cu inhibarea PDE6

care este implicată în cascada de fototransducţie de la nivelul retinei. Sildenafilul nu are nici un efect

asupra acuității vizuale sau asupra sensibilității vizuale de contrast. Într-un studiu clinic controlat cu

placebo la un număr mic de pacienți cu diagnostic stabilit de degenerescență maculară precoce legată

de vârstă (n=9), sildenafilul (doză unică de 100 mg) nu a produs modificări semnificative ale testelor

vizuale (acuitatea vizuală, grila Amsler, simularea luminilor de trafic pentru discriminarea culorilor,

perimetrul Humphrey şi fotostresul).

La voluntarii sănătoși, după administrarea orală a unei doze unice de 100 mg sildenafil nu au fost

observate modificări ale motilității sau morfologiei spermatozoizilor (vezi pct. 4.6).

Informații suplimentare obținute din studiile clinice

În timpul studiilor clinice, sildenafilul a fost administrat la peste 8000 pacienți cu vârsta cuprinsă între

19 şi 87 ani, aparținând următoarelor categorii: vârstnici (19,9%), pacienți cu hipertensiune arterială

(30,9%), pacienți cu diabet zaharat (20,3%), boală cardiacă ischemică (5,8%), hiperlipidemii (19,8%),

leziuni ale măduvei spinării (0,6%), depresie (5,2%), rezecție transuretrală de prostată (3,7%),

prostatectomie radicală (3,3%). Următoarele categorii de pacienți nu au fost bine studiate sau au fost

excluse din studiile clinice: pacienți cu intervenții chirurgicale pelviene, pacienţi post-radioterapie,

pacienți cu insuficiență renală sau hepatică severă şi pacienți cu anumite afecțiuni cardiovasculare

(vezi pct. 4.3).

În studiile efectuate cu doză fixă, procentul pacienților care au raportat îmbunătățirea erecției în urma

tratamentului a fost de 62% la doza de 25 mg, 74% la doza de 50 mg şi 82% la doza de 100 mg

comparativ cu 25% la placebo. În timpul studiilor clinice controlate, frecvența renunțării la tratamentul

cu sildenafil din cauza reacțiilor adverse a fost mică şi comparabilă cu cea observată la placebo. În

toate studiile clinice, proporțiile pacienților care au raportat îmbunătățiri în urma tratamentului cu

sildenafil au fost de: 84% la pacienții cu disfuncție erectilă psihogenă, 77% la pacienții cu disfuncție

erectilă mixtă, 68% la pacienții cu disfuncție erectilă organică, 67% la vârstnici, 59% la pacienții cu

diabet zaharat, 69% la pacienții cu ischemie miocardică, 68% la pacienții cu hipertensiune arterială,

61% la pacienții cu rezecție transuretrală de prostată, 43% la pacienții cu prostatectomie radicală, 83%

la pacienții cu traumatisme ale măduvei spinării, 75% la pacienții cu depresie. În timpul studiilor pe

termen lung s-a observat menținerea siguranței şi eficacității tratamentului cu sildenafil.

Copii şi adolescenţi

Agenţia Europeană a Medicamentului a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor

studiilor efectuate cu medicamente cu conținut de sildenafil la toate subgrupele de copii şi adolescenţi

în tratamentul disfuncţiei erectile. Vezi pct. 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi

adolescenţi.

5.2 Proprietăți farmacocinetice

Absorbție

Sildenafilul se absoarbe rapid. După o doză orală administrată în condiții de repaus alimentar,

concentrațiile plasmatice maxime sunt atinse în 30 –120 minute (cu o medie de 60 minute). Valoarea

medie a biodisponibilităţii după administrare orală este de 41% (între 25–63%). După administrare

orală, ASC şi Cmax ale sildenafilului cresc proporțional cu doza în intervalul de dozaj recomandat

(25-100 mg).

În cazul în care sildenafilul este administrat odată cu alimentele, viteza de absorbție scade, cu o

întârziere medie de 60 minute a Tmax şi o reducere medie de 29% a Cmax.

Distribuție

Volumul mediu de distribuție la starea de echilibru (Vd) pentru sildenafil este de 105 l, indicând

volumul de distribuție în țesuturi. După o doză orală unică de 100 mg, valoarea medie a concentrației

plasmatice totale maxime pentru sildenafil este de aproximativ 440 ng/ml (VC 40%). Deoarece

sildenafilul (şi principalul său metabolit circulant, N–demetil) se leagă în proporție de 96% de

proteinele plasmatice, rezultă o medie a concentrație plasmatice maxime pentru sildenafilul liber de 18

ng/ml (38 nM). Legarea de proteinele plasmatice este independentă de concentrația totală ale

medicamentului.

La voluntarii sănătoși care au utilizat sildenafil (100 mg în doză unică), mai puțin de 0,0002% (în

medie 188 ng) din doza administrată este prezentă în ejaculat după 90 minute de la administrare.

Metabolizare

Sildenafilul este metabolizat în principal de către izoenzimele microzomale hepatice CYP3A4 (calea

principală) şi CYP2C9 (calea secundară). Prin N–demetilarea sildenafilului rezultă metabolitul

circulant principal. Acest metabolit are un profil de selectivitate pentru PDE similar cu al sildenafilului

şi o potență de inhibare a PDE5 in vitro de aproximativ 50% din cea al medicamentului netransformat.

Concentrațiile plasmatice ale acestui metabolit sunt de aproximativ 40% din cele observate la

sildenafil. Metabolitul N–demetil este metabolizat în continuare, cu un timp de înjumătățire plasmatică

prin eliminare de aproximativ 4 ore.

Eliminare

Clearance–ul corporal total al sildenafilului este de 41 l/oră, rezultând un timp de înjumătățire

plasmatică prin eliminare cuprins între 3 şi 5 ore. După administrare, fie orală, fie intravenoasă,

sildenafilul este excretat sub formă de metaboliți predominant prin materiile fecale (aproximativ 80%

din doza administrată oral) şi într-o proporție mai mică prin urină (aproximativ 13% din doza

administrată oral).

Farmacocinetica la grupe speciale de pacienți

Vârstnici

Voluntarii vârstnici sănătoși (65 ani sau peste) au prezentat un clearance redus al sildenafilului,

observându-se creșteri de aproximativ 90% ale concentrațiilor plasmatice ale sildenafilului şi ale

metabolitului N-demetil, comparativ cu cele observate la voluntarii sănătoși tineri (18–45 ani).

Datorită legării diferite de proteinele plasmatice în funcție de vârstă, creșterea concentrațiilor

plasmatice de sildenafil liber a fost de aproximativ 40%.

Insuficiență renală

După administrarea unei doze orale unice de 50 mg sildenafil la voluntarii cu insuficiență renală

ușoară sau moderată (clearance-ul creatininei cuprins între 30 şi 80 ml/min), farmacocinetica

sildenafilului nu a fost modificată. Valorile medii ale ASC şi Cmax ale metabolitului N-demetil au

crescut cu până la126%, respectiv cu până la 73%, comparativ cu voluntarii de aceeași vârstă, dar fără

afectare renală. Totuși, luând în considerare variabilitatea mare între subiecți, aceste diferențe nu au

prezentat semnificație statistică.

La voluntarii cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min), clearance–ul

sildenafilului a fost scăzut, cu o creștere medie a ASC cu 100% şi a Cmax cu 88%, comparativ cu

voluntarii de aceeași vârstă şi fără insuficiență renală. În plus, valorile ASC şi ale Cmax pentru

metabolitul N-demetil au fost crescute semnificativ, cu 200%, respectiv cu 79%.

Insuficiență hepatică

La voluntarii cu ciroză hepatică ușoară până la moderată (Child–Pugh A şi B) clearance–ul

sildenafilului a fost scăzut, cu o creștere a ASC (84%) şi Cmax (47%), comparativ cu voluntarii de

aceeași vârstă şi fără insuficiență hepatică. La pacienții cu insuficiență hepatică severă,

farmacocinetica sildenafilului nu a fost studiată.

5.3 Date preclinice de siguranță

Datele non-clinice obținute în urma efectuării studiilor convenţionale de siguranţă farmacologică ,

studiile de toxicitate după doze repetate, genotoxicitate, potențial carcinogen și toxicitate asupra

funcției de reproducere și asupra dezvoltării, nu au demonstrat existența unui risc special asociat

utilizării la om.

6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienților

Nucleu:

Celuloză microcristalină Avicel pH 102

Hidrogenofosfat de calciu anhidru

Croscarmeloză sodică

Stearat de magneziu.

Film:

Alcool polivinilic

Macrogol 3350

Dioxid de titan (E171)

Talc

Indigotină lac de aluminiu (E132)

6.2 Incompatibilități

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

5 ani

6.4 Precauții speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conținutul ambalajului

Blistere din PVC-PVdC/Al-PVdC în cutii cu 1, 2, 4, 8 sau 12 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucțiuni de manipulare

Fără cerințe speciale.

7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ

BIOEEL MANUFACTURING S.R.L.

Str. Bega nr.5D, Târgu Mureş, Județul Mureș, România

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ

9019/2016/01-02-03-04-05

9020/2016/01-02-03-04-05

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI

Data primei autorizări – Noiembrie 2010

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Februarie 2025