RIGEVIDON 21+7, 0,030 mg/0,150 mg, drajeuri

Prospect RIGEVIDON 21+7, 0,030 mg/0,150 mg, drajeuri

Producator: Gedeon Richter Plc.

Clasa ATC: Contraceptive hormonale sistemice; pProgestogeni şi estrogeni în combinaţii

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 556/2008/01-02 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

RIGEVIDON 21+7, 0,030 mg/0,150 mg, drajeuri

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

21 drajeuri albe: etinilestradiol 0,030 mg şi levonorgestrel 0,150 mg în fiecare drajeu.

Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 33 mg şi zahăr 22,459 mg per drajeu.

7 drajeuri placebo maro: drajeurile nu conțin substanțe active.

Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 24,55 mg şi zahăr 38,295 mg per drajeu.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Drajeuri

Drajeuri albe: drajeuri circulare, biconvexe, de culoare albă, cu diametrul de 6 mm.

Drajeuri maro: drajeuri circulare, biconvexe, de culoare maro, lucioase, cu diametrul de aproximativ

6,8 mm.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Contracepţie orală.

Decizia de a prescrie Rigevidon 21+7 trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei,

în special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi gradul de risc de apariţie a TEV în cazul

administrării Rigevidon 21+7 comparativ cu cel al altor contraceptive hormonale combinate (CHC), (vezi

pct. 4.3 şi 4.4).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Trebuie administrat câte un drajeu zilnic, timp de 28 de zile consecutive. Fiecare blister urmǎtor este

început în ziua de dupǎ ultimul drajeu din blisterul anterior. De obicei, la 2-3 zile după administrarea

ultimului drajeu activ, începe o sângerare de întrerupere și este posibil ca aceasta să nu se termine

înainte de începerea următorului blister.

Cum se iniţiază administrarea Rigevidon 21+7

Nu s-au utilizat anterior contraceptive hormonale în ultima lună

Utilizarea drajeurilor trebuie începută în ziua 1 a ciclului menstrual fiziologic (adică prima zi a

sângerării ei menstruale).

Trecerea de la alte contraceptive hormonale combinate (contraceptive orale combinate (COC), inel

vaginal sau plasture transdermic)

Femeia trebuie să înceapă utilizarea Rigevidon 21+7 în prima zi după administrarea ultimului

comprimat activ al contraceptivului utilizat anterior, sau cel mai târziu în prima zi după perioada

obișnuită de întrerupere a administrării comprimatelor.

În cazul în care a fost utilizat un inel vaginal sau plasture transdermic, femeia trebuie să își

administreze primul drajeu în ziua înlăturării acestora, sau cel mai târziu atunci când trebuia efectuată

următoarea aplicare a noului plasture sau inel.

Trecerea de la o metodă bazată numai pe progestogen (comprimate numai cu progestogen sau

minipilule, injecţie, implant sau de la un sistem intrauterin care eliberează progestogen (SIU))

Trecerea de la minipilulă poate fi făcută în orice moment al ciclului menstrual, iar administrarea

Rigevidon 21+7 trebuie inițiată în prima zi după întrerupere.

Trecerea de la un implant sau SIU trebuie făcută în ziua îndepărtării acestuia, iar de la un contraceptiv

injectabil în ziua în care ar fi trebuit făcută următoarea injecţie. În toate aceste cazuri, se recomandă

utilizarea unei metode contraceptive suplimentare, în primele 7 zile de administrare a drajeurilor.

După avort în primul trimestru

Femeia poate începe să utilizeze imediat drajeurile. În acest caz, nu este necesară luarea de precauţii

contraceptive suplimentare.

După naştere sau avort în al doilea trimestru

Femeia trebuie sfătuită să înceapă în ziua 21-28 după naştere la femeile care nu alăptează sau după

avort în trimestrul al doilea, deoarece există un risc crescut de apariţie a unor tulburări

tromboembolice în perioada postpartum. Dacă începe mai târziu, ea trebuie sfătuită să utilizeze

concomitent o metodă contraceptivă, în primele 7 zile de administrare a drajeurilor. Cu toate acestea,

dacă a avut deja un contact sexual, trebuie exclusă posibilitatea unei sarcini, înaintea iniţierii

drajeurilor, sau trebuie să aştepte până la prima sângerare menstruală.

În cazul alǎptǎrii

Vezi pct. 4.6.

Drajeuri omise

Dacă femeia a omis administrarea de drajeuri placebo, eficacitatea contraceptivă nu este redusă.

Dacă femeia a omis administrarea de drajeuri active pentru mai puţin de 12 ore, protecţia

contraceptivă nu este redusă. Femeia trebuie să utilizeze drajeul imediat ce îşi aduce aminte, iar restul

drajeurilor trebuie luate conform orarului obişnuit.

Dacă întârzierea administrării depăşeşte 12 ore, protecţia contraceptivă poate fi diminuată. Există

două reguli care trebuie urmate în cazul drajeurilor active uitate:

1. Comprimatele nu trebuie amânate niciodată mai mult de 7 zile.

2. Este necesară o perioadă de 7 zile de administrare neîntreruptă a medicamentului pentru a obţine

inhibarea adecvată a axului hipotalamo-hipofizo-ovarian.

De aceea, următoarele recomandări pot fi utilizate în practică:

Săptămâna 1

Femeia trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta înseamnă să ia

2 drajeuri în acelaşi timp. După aceea, continuă să ia drajeurile conform orarului obişnuit. Pentru

următoarele 7 zile, trebuie utilizată concomitent o metodă contraceptivă, de exemplu prezervativ. Dacă

în cele 7 zile anterioare a avut loc un contact sexual, trebuie luată în considerare posibilitatea sarcinii.

Riscul apariţiei sarcinii este cu atât mai mare cu cât au fost omise mai multe drajeuri şi cu cât omiterea

administrării drajeurilor a fost mai aproape de perioada în care se utilizează drajeuri placebo.

Săptămâna 2

Femeia trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta înseamnă să ia

2 drajeuri în acelaşi timp. După aceea, continuă să utilizeze drajeurile conform orarului obişnuit. Nu

mai este necesară luarea de măsuri contraceptive suplimentare, dacă în cele 7 zile ce au precedat

drajeul omis administrarea a fost efectuată corect. Cu toate acestea, dacă nu s-a întâmplat aşa sau dacă

a fost omis mai mult de un drajeu, femeia trebuie sfătuită să utilizeze suplimentar o metodă

contraceptivă de tip barieră (cum este prezervativul) timp de 7 zile.

Săptămâna 3

Riscul de eşec al contracepţiei este major datorită perioadei următoare, în care se administrează

drajeuri placebo. Protecţia contraceptivă redusă poate fi totuşi prevenită prin ajustarea administrării

drajeurilor. De aceea, urmând una dintre cele două alternative, nu este necesară utilizarea altor măsuri

de contracepţie suplimentare, în condiţiile în care, în cele 7 zile anterioare drajeului omis, toate

drajeurile au fost administrate corect. Dacă nu a fost aşa, femeia trebuie sfătuită să folosească prima

dintre cele două alternative. Suplimentar, pentru următoarele 7 zile trebuie utilizată concomitent o

metodă contraceptivă de tip barieră (de exemplu prezervativ).

1. Femeia trebuie să utilizeze ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta

înseamnă să utilizeze două drajeuri în acelaşi timp. După aceea, continuă să utilizeze drajeurile

conform orarului obişnuit. Trebuie să înceapă să utilizeze drajeurile din următorul blister

imediat după ce a luat ultimul drajeu activ din blisterul actual, adică fără perioada în care se

administrează drajeuri placebo. Este improbabilă apariţia sângerării de întrerupere până la

terminarea celui de al doilea blister, dar pot apărea mici pete sau sângerări neregulate în zilele în

care se iau drajeurile.

2. De asemenea, femeia poate fi sfătuită să întrerupă administrarea drajeurilor albe din blisterul

actual. În acest caz, trebuie să utilizeze drajeuri placebo o perioadă de până la 7 zile, incluzând

zilele în care a uitat să utilizeze drajeurile active (albe) şi apoi să continue cu următorul blister.

Dacă femeia a uitat să utilizeze drajeurile şi nu prezintă sângerări de întrerupere în prima perioadă în

care în mod normal se utilizau drajeuri placebo, trebuie luată în considerare posibilitatea unei sarcini.

Recomandări în cazul tulburărilor gastro-intestinale

În cazul simptomelor gastro-intestinale severe (de exemplu vărsături sau diaree), absorbţia

substanţelor active poate să nu fie completă şi trebuie luate măsuri contraceptive suplimentare.

Dacă vărsăturile sau diareea severă apar în interval de 3-4 ore după administrarea unui drajeu, trebuie

administrat cât mai curând posibil un drajeu nou, de înlocuire. Dacă este posibil, noul drajeu trebuie

administrat, în interval de 12 ore față de ora obișnuită de administrare.

Dacă au trecut mai mult de 12 ore, trebuie urmate aceleași recomandări ca în cazul drajeurilor omise

(vezi pct. 4.2).

Dacă femeia nu doreşte să modifice schema obişnuită de utilizare a drajeurilor, trebuie să utilizeze

drajeurile suplimentare dintr-un alt blister.

Cum se poate întârzia sau modifica apariţia unei sângerări de întrerupere

Pentru a întârzia apariţia unei sângerări de întrerupere, femeia trebuie să continue să utilizeze cu

următorul blister de Rigevidon 21+7, după ce a utilizat ultimul drajeu alb activ din blisterul precedent,

fără perioada în care, în mod obişnuit, se administrau drajeuri placebo. Această prelungire poate fi

făcută cât de mult se doreşte, până la terminarea celui de-al doilea blister. În timpul perioadei de

prelungire, femeia poate avea sângerări intermenstruale sau pătare. Utilizarea normală a Rigevidon

21+7 revine la orarul obişnuit după perioada de 7 zile în care se administrează drajeuri placebo.

Pentru a schimba ziua în care apar sângerările de întrerupere în altă zi a săptămânii, femeia poate fi

sfătuită să reducă următorul interval în care utilizează drajeuri placebo, cu cu câte zile doreşte. Cu cât

intervalul este mai mic, cu atât este mai mare riscul să nu apară sângerări de întrerupere şi să apară

sângerări intermenstruale sau pătare pe perioada administrării celui de-al doilea blister (la fel ca în

cazul întârzierii unei sângerări menstruale). Este important de subliniat că perioada în care se utilizează

drajeuri placebo nu trebuie prelungită.

Mod de administrare

Administrare orală.

Drajeurile trebuie administrate pe cale orală, în ordinea indicatǎ pe blister, aproximativ la aceeaşi orǎ

zilnic, cu puţin lichid, dacǎ este necesar. Drajeurile trebuie înghițite întregi.

4.3 Contraindicaţii

Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiţii. În cazul

apariției uneia dintre următoarele afecţiuni pentru prima dată pe perioada administrării unui

contraceptiv oral combinat, utilizarea contraceptivelor orale trebuie întreruptă imediat:

 Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)

 Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de

exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP])

 Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum

sunt rezistenţa la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de

antitrombină-III, deficitul de proteină C, deficitul de proteină S

 Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)

 Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli

(vezi pct. 4.4);

 Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA);

 Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de

tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecţiune prodromală

(de exemplu, angină pectorală);

 Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident

vascular cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor

(AIT))

 Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum

sunt hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici,

anticoagulant lupic);

 Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale;

 Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli

(vezi pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:

 diabetul zaharat cu simptome vasculare

 hipertensiunea arterială severǎ

 dislipoproteinemie severǎ;

 Pancreatitǎ în prezent sau în antecedente, dacă este asociatǎ cu hipertrigliceridemie severǎ;

 Prezenţă sau antecedente de boală hepatică severă atât timp cât parametrii funcţiei hepatice nu

au revenit la normal;

 Prezenţă sau antecedente de tumori hepatice (benigne sau maligne);

 Tumori maligne dependente de hormonii sexuali cunoscute sau suspectate (de exemplu la

nivelul organelor genitale sau al sânilor);

 Sângerare vaginalǎ de etiologie necunoscută;

 eHipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;

 Rigevidon 21+7 este contraindicat în asociere cu sunǎtoarea (Hypericum Perforatum), (vezi

pct. 4.5).

Este contraindicată administrarea Rigevidon 21+7 concomitent cu medicamente care conțin

ombitasvir/paritaprevir/ritonavir, dasabuvir, glecaprevir/pibrentasvir și

sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir (vezi pct. 4.4 și 4.5).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Atenţionări

Dacă vreuna dintre afecţiunile/factorii de risc menţionaţi mai jos este prezent, trebuie evaluat raportul

risc/beneficiu al utilizării COC la fiecare femeie în parte şi discutate înainte ca aceasta să se hotărască

să înceapă administrarea drajeurilor. În eventualitatea unei agravări, intensificări sau a primei apariţii a

oricăreia dintre aceste afecţiuni sau factori de risc, femeia trebuie să-şi anunţe medicul. Medicul

trebuie să decidă dacă administrarea COC trebuie întreruptă.

Tulburări circulatorii

Riscul de tromboembolism venos (TEV)

Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat (CHC) determină creşterea riscului de

tromboembolism venos (TEV), (cum sunt tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar)

comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv. Medicamentele care

conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV.

Decizia de a utiliza Rigevidon 21+7 trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia

respectivă, pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu utilizarea Rigevidon

21+7, modul în care factorii săi de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este

cel mai crescut în primul an de utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul

este crescut atunci când administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4

săptămâni sau mai mult. Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ

2 din 10000 va apărea TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult

mai crescut, în funcţie de factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).

Se estimează că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel, la aproximativ 61

va apărea TEV în decurs de un an.

Numărul de apariţii a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul preconizat la femei în

timpul sarcinii sau în perioada post-partum.

În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.

Număr de

evenimente TEV

Persoane care nu utilizează CHC care conţin levonorgestrel

CHC (2 evenimente) (5-7 evenimente)

Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi

arterele hepatice, mezenterice, renale, cerebrale sau retiniene, la utilizatoarele de comrimate

contraceptive.

Factori de risc de TEV

1 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel comparativ cu riscul

neutilizării, de 2,3-3,6.

Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte

substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli

(vezi tabelul).

Rigevidon 21+7 este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină

prezenţa unui risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie

prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât

creşterea riscului – în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se

consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEV

Factor de risc Observaţie

Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.

30 kg/m2) Este deosebit de important de luat în considerare dacă

sunt prezenţi şi alţi factori de risc

Imobilizare prelungită, intervenţie În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării

chirurgicală majoră, orice fel de plasturelui/comprimatului/inelului vaginal (în cazul

intervenţie chirurgicală la nivelul intervenţiei chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru

membrelor inferioare sau al pelvisului săptămâni înainte) şi nereluarea acesteia până la două

sau traumatism major. săptămâni după remobilizarea completă. Trebuie

utilizată o altă metodă contraceptivă pentru a evita

apariţia unei sarcini nedorite.

Notă: imobilizarea temporară din cauza Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic

unei deplasări pe calea aerului > 4 ore dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea

poate reprezenta, de asemenea, un factor Rigevidon 21+7.

de risc de TEV, în special la femeile cu

alţi factori de risc.

Prezenţa antecedentelor heredocolaterale Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia

(de exemplu, tromboembolism venos trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări

prezent vreodată la un frate/o soră sau la înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui

vreunul dintre părinţi, în special la o CHC.

vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de

50 ani).

Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Neoplasm, lupus eritematos sistemic, sindrom

hemolitic uremic, boală intestinală inflamatorie

cronică (boală Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie

falciformă

Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani

Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea

ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.

Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în

perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind Fertilitatea, sarcina şi alăptarea vezi pct.

4.6).

Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)

În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată

şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că utilizează un CHC.

Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:

 umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a

membrului inferior;

 durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în

ortostatism sau în timpul mersului;

 senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea

tegumentului de la nivelul membrului inferior.

Simptomele de embolism pulmonar (EP) pot include:

• debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
• tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
• durere toracică ascuţită;
• vertij sau ameţeli severe;
• ritm cardiac rapid sau neregulat.

Unele dintre aceste simptome (de exemplu „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot fi

interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu,

infecţii de tract respirator).

Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru

a unei extremităţi.

Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la înceţoşarea nedureroasă a vederii,

care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.

Riscul de tromboembolism arterial (TEA)

Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de

tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic

tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.

Factori de risc de TEA

Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de

CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Rigevidon 21+7 este contraindicat dacă o

femeie prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa

unui risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult

de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului –

în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile

depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEA

Factor de risc Observaţie

Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani

Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc

să utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste

35 ani care continuă să fumeze trebuie sfătuite cu

insistenţă să utilizeze o metodă contraceptivă

diferită.

Hipertensiunea arterială

Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.

30 kg/m2) Deosebit de important la femeile cu factori de risc

suplimentari.

Prezenţa antecedentelor heredocolaterale (de Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară,

exemplu, tromboembolism arterial prezent femeia trebuie trimisă la un specialist pentru

vreodată la un frate/o soră sau la vreunul recomandări înainte de a se decide în legătură cu

dintre părinţi, în special la o vârstă relativ utilizarea oricărui CHC.

tânără, înainte de vârsta de 50 ani)

Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în

timpul utilizării CHC (care poate reprezenta un

prodrom al unui eveniment cerebrovascular) poate

reprezenta un motiv pentru întreruperea imediată

a utilizării acestuia.

Alte afecţiuni medicale asociate cu Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia,

evenimente adverse de natură vasculară cardiopatia valvulară şi fibrilaţia atrială,

dislipoproteinemia şi lupusul eritematos sistemic

Simptome de TEA

În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată

şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că utilizează un CHC.

Simptomele de accident cerebrovascular pot include:

• amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a

corpului;

• apariţie bruscă de probleme la mers, ameţeli, pierdere a echilibrului sau coordonării;
• apariţie bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
• apariţie bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
• cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
• pierdere a cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.

Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).

Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:

• durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul

toracelui, braţului sau sub stern;

• senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
• senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
• transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeli;
• slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
• ritm cardiac rapid sau neregulat.

Tumori

Unele studii epidemiologice sugerează faptul că CHC ar putea fi asociate cu un risc crescut de

neoplasm de col uterin la femeile care utilizează o perioadă lungă de timp CHC (>5 ani). Cu toate

acestea, nu este clar dacă aceste afecțiuni sunt cauzate de alți factori de risc, cum sunt comportamentul

sexual şi virusul papiloma uman (HPV).

O meta-analiză a 54 studii epidemiologice a concluzionat că există o creştere uşoară a riscului relativ

(RR=1,24) de neoplasm mamar la femeile care utilizează contracepție orală. Riscul crescut scade

progresiv în decurs de 10 ani după întreruperea utilizării CHC.

Deoarece neoplasmul mamar apare rar la femeile cu vârsta sub 40 ani, numărul mai mare de cazuri de

neoplasm diagnosticate la femeile care utilizează CHC în mod curent sau utilizatoarele noi de CHC

rămâne mic în comparaţie cu riscul general de apariţie a neoplasmului mamar.

Aceste studii nu permit definirea unei relații de cauzalitate. Este posibil ca, la utilizatoarele de CHC,

acest risc crescut să fie din cauza unei diagnosticări precoce a neoplasmului mamar, efectelor

biologice ale acestei contracepții sau unei combinaţii a celor două. Neoplasmele mamare diagnosticate

la utilizatoare au tendința de a fi mai puţin avansate clinic decât cele diagnosticate la femeile care nu

au utilizat niciodată CHC.

Au fost raportate cazuri rare de tumori hepatice benigne (de exemplu: adenom hepatic, hiperplazie

nodulară focală) şi cazuri şi mai rare de tumori hepatice maligne la utilizatoarele de CHC.

În cazuri izolate, aceste tumori au dus la hemoragii intra-abdominale care au pus în pericol viaţa

femeii. Apariția de dureri în etajul abdominal superior, hepatomegalie sau semne de hemoragie intra-

abdominală trebuie să sugereze prezența unei tumori hepatice.

Utilizarea unor doze mari de CHC (50 µg etinilestradiol) reduce riscul de cancer endometrial şi

ovarian. Acest lucru trebuie confirmat la tratamentul cu doze reduse de CHC.

Alte afecțiuni

Depresie

Stările depresive și depresia sunt reacții adverse bine cunoscute ale utilizării contraceptivelor

hormonale (vezi pct. 4.8). Depresia poate fi gravă și este un factor de risc bine cunoscut pentru

comportament suicidar și suicid. Femeile trebuie sfătuite să se adreseze medicului în caz de schimbări

de dispoziție și de simptome depresive, inclusiv la scurt timp după inițierea tratamentului.

Hipertrigliceridemie

Femeile cu hipertrigliceridemie sau istoric familial de hipertrigliceridemie pot prezenta un risc crescut

de apariție a pancreatitei după utilizarea de CHC.

Hipertensiune arterială

O creştere moderatǎ a hipertensiunii arteriale a fost observatǎ la mai multe femei cǎrora li s-au

administrat CHC, dar a fost rareori semnificativǎ din punct de vedere clinic. Întreruperea imediatǎ a

CHC este justificatǎ doar în cazuri rare.

Persistenţa valorilor crescute ale tensiunii arteriale sau lipsa controlului asupra valorilor hipertensiunii

arteriale cu tratament antihipertensiv la o femeie hipertensivǎ care utilizeazǎ un CHC, trebuie sǎ

conducǎ la întreruperea acestuia.

Tratamentul cu CHC poate fi reluat dupǎ ce la administrarea tratamentului antihipertensiv valorile

tensiunii arteriale revin la normal.

Afecţiuni hepatice

Apariţia anormalitǎţilor hepatice acute sau cronice pot necesita întreruperea utilizǎrii CHC pânǎ când

parametrii hepatici revin la normal.

Angioedem

Estrogenii exogeni pot induce sau exacerba simptomele angioedemului ereditar sau dobândit.

Intoleranţǎ la glucozǎ/diabet zaharat

CHC pot avea un efect asupra rezistenţei periferice la insulinǎ şi asupra toleranţei la glucozǎ; nu este

totuşi obligatorie modificarea tratamentului la pacientele cu diabet zaharat care utilizeazǎ CHC cu

dozǎ redusǎ (conţinând mai puţin de 0,05 mg de etinilestradiol). Totuşi femeile cu diabet zaharat

trebuie monitorizate cu atenţie, în special la inițierea utilizării unui CHC.

Altele

Recidiva icterului colestatic sau a pruritului asociat colestazei, care au apǎrut în timpul unei sarcini

anterioare sau administrǎrii anterioare de hormoni steroidieni, trebuie sǎ determine înteruperea

administrǎrii COC.

Apariţia sau exacerbarea urmǎtoarelor afecțiuni a fost observatǎ în timpul sarcinii sau la femei cǎrora

li s-au administrat COC, deşi nu a fost stabilit cǎ aceasta se datoreazǎ utilizǎrii COC: icter şi/sau prurit

legate de colestazǎ, litiazǎ biliarǎ, porfirie, lupus eritematos diseminat, sindrom hemolitic uremic,

coree Sydenham, herpes gestaţional, pierdere a auzului legatǎ de otosclerozǎ.

În timpul utilizării CHC au fost observate unele cazuri de agravare a depresiei endongene, epilepsiei,

bolii Crohn şi colitei ulcerative.

Cloasma poate sǎ aparǎ, mai ales la femei cu antecedente de cloasmǎ gravidicǎ. Femeile cu

predispoziţie la cloasmǎ în timpul utilizării CHC trebuie sǎ evite să se expună la soare sau la radiaţii

ultraviolete.

O atenţie specialǎ trebuie acordatǎ pacientelor cu hiperprolactinemie.

Examen/consult medical

Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Rigevidon 21+7, trebuie efectuată o anamneză completă

(incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată

tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi

atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre

tromboza venoasă și arterială, inclusiv riscul Rigevidon 21+7 comparativ cu al altor CHC, simptomele

de TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei

tromboze.

De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările

furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile

terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.

Femeile trebuie informate că, contraceptivele orale nu oferă protecţie împotriva infecţiei cu HIV

(SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală (ITS).

Eficacitate redusă

Eficacitatea contraceptivelor orale combinate poate fi redusǎ în cazul omiterii comprimatelor active

(vezi pct. 4.2), vărsăturilor sau diareei (vezi pct. 4.2) sau administrǎrii concomitent cu alte

medicamente (vezi pct. 4.5).

Control redus al ciclului menstrual

În timpul administrării contraceptivelor orale pot să apară sângerări neregulate (pătare sau metroragie),

în special în cursul primelor luni. Aceste sângerări neregulate vor fi considerate semnificative dacă

persistă după un interval de aproximativ 3 cicluri.

Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după cicluri regulate, trebuie căutată o etiologie non-

hormonală; trebuie efectuate examinări medicale diagnostice adecvate, care să excludă prezenţa unei

tumori maligne sau a unei sarcini. Aceste examinări pot include chiuretajul.

La unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară în intervalul în care nu se administrează

drajeuri active. Dacă contracepția orală a fost administrată conform recomandărilor de la punctul 4.2,

este foarte puţin probabil ca femeia să fie gravidă. Totuşi, dacă contracepția orală nu a fost

administrată corect, având în vedere absența primei sângerări de întrerupere sau dacă douǎ sângerări

de întrerupere succesive nu apar, trebuie exclusă existenţa unei sarcini, înainte de a continua utilizarea

acestei contracepții.

Creșteri ale ALT

În cadrul studiilor clinice efectuate la pacienți tratați pentru infecții cu virusul hepatitei C (VHC) cu

medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, împreună cu sau fără ribavirin,

creșteri ale valorilor transaminazelor (ALT) de peste 5 ori limita superioară a valorilor normale

(LSVN) au apărut semnificativ mai frecvent la femeile care utilizau medicamente care conțin

etinilestradiol, cum sunt contraceptive hormonale combinate (CHC). Creșteri ale valorilor ALT au

fost, de asemenea, observate și la administrarea concomitentă cu medicamente antivirale pentru VHC

care conțin glecaprevir/pibrentasvir și sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir (vezi pct. 4.3 și 4.5).

Excipienți cu efect cunoscut

Acest medicament conţine lactozǎ. Pacientele cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţǎ la galactozǎ,

deficit total de lactazǎ sau sindrom de malabsorbţie la glucozǎ-galactozǎ nu trebuie sǎ utilizeze acest

medicament.

Acest medicament conţine zahǎr. Pacientele cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţǎ la fructozǎ,

sindrom de malabsorbţie la glucozǎ-galactozǎ sau deficit de sucrază-izomaltază nu trebuie sǎ utilizeze

acest medicament.

Acest medicament conține croscarmeloză sodică. Acest medicament conţine sodiu mai puțin de

1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conține sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Notă: Trebuie consultate informaţiile privind prescrierea medicamentelor care se administrează

concomitent pentru a identifica interacţiunile potenţiale.

Interacțiuni farmacodinamice

Utilizarea concomitent cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir, dasabuvir, împreună

cu sau fără ribavirin, glecaprevir/pibrentasvir și sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir poate cauza creșterea

riscului de creșteri ale valorilor ALT (vezi pct. 4.3 și 4.4). Ca urmare, utilizatoarele Rigevidon 21+7

trebuie să treacă la o metodă alternativă de contracepție (de exemplu, contracepție numai cu progestogen

sau metode non-hormonale) înainte de a începe tratamentul cu aceste regimuri terapeutice. Administrarea

Rigevidon 21+7 poate fi reluată după 2 săptămâni de la terminarea tratamentului cu aceste regimuri

terapeutice.

Interacțiuni farmacocinetice

 Efectele altor medicamente asupra Rigevidon 21+7

Pot apare interacţiuni cu medicamente care induc enzimele microzomale, care pot avea ca rezultat un

clearance crescut al hormonilor sexuali și care pot determina sângerări neregulate şi/sau scăderea

eficacităţii protecţiei contraceptive.

Abordare terapeutică

Inducția enzimatică poate fi observată deja după câteva zile de tratament. În general, inducţia

enzimatică maximă este observată în decurs de câteva săptămâni. După întreruperea administrării

medicamentului, inducția enzimatică se poate menţine aproximativ 4 săptămâni.

Tratamentul pe termen scurt

Femeile care urmează un tratament cu medicamente inductoare ale enzimelor hepatice trebuie să

utilizeze temporar o metodă de barieră sau o altă metodă contraceptivă suplimentar administrării COC.

Metoda de barieră trebuie utilizată pe toată perioada administrării concomitente a tratamentului

medicamentos şi încă 28 zile după întreruperea utilizării acestuia.

Dacă tratamentul medicamentos depăşeşte perioada de administrare a drajeurilor active din blisterul de

COC al Rigevidon 21+7, drajeurile placebo trebuie aruncate și administrarea următorului blister de

COC trebuie începută imediat.

Tratamentul pe termen lung

Pentru femeile cărora li se administrează un tratament pe termen lung cu substanţe active cu efect

inductor asupra enzimelor hepatice se recomandă utilizarea unei alte metode contraceptive, non-

hormonale, sigure.

Următoarele interacțiuni au fost raportate în literatura de specialitate.

Substanțe active care determină creșterea clearance-ului COC (eficacitate a COC redusă prin

inducție enzimatică), de exemplu:

Barbiturice, bosentan, carbamazepină, fenitoină, primidonă, rifampicină și medicamentele împotriva

infecţiei cu HIV ritonavir, nevirapină și efavirenz şi, de asemenea, posibil: felbamat, griseofulvină,

oxcarbazepină, topiramat şi preparate din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum).

Substanțe active care au efecte variabile asupra clearance-ului COC:

Dacă sunt administrate concomitent cu COC, multe asocieri de inhibitori ai proteazei HIV și inhibitori

non-nocleozidici ai revers transcriptazei, inclusiv asocieri cu inhibitori VHC, pot determina creșterea

sau scăderea concentrațiilor plasmatice ale estrogenului sau ale progestativelor. În unele cazuri, efectul

net al acestor modificări poate fi relevant din punct de vedere clinic.

Ca urmare, trebuie consultate informațiile de prescriere ale medicamentelor administrate concomitent

pentru tratarea HIV/HVC, pentru a identifica interacțiunile posibile și orice recomandări legate de

acestea. Dacă există vreun dubiu, femeile la care se administrează tratament cu inhibitori ai proteazei

sau cu inhibitori non-nocleozidici ai revers transcriptazei trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă

suplimentară de barieră.

 Efectele Rigevidon 21+7 asupra altor medicamente

Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor alte substanţe active. Ca urmare, concentraţia

plasmatică şi concentraţiile tisulare ale acestora pot fie să crească (de exemplu ciclosporina), fie să scadă

(de exemplu lamotrigina).

 Alte forme de interacţiune

Troleandromicină

Troleandromicina poate crește riscul de colestază intrahepatică pe parcursul administrării concomitente cu

COC.

Modafinil

Risc de reducere a eficacităţii contraceptive în timpul tratamentului şi un ciclu după întreruperea

tratamentului cu modafinil, datorită potenţialului său inductor ezimatic.

Se utilizează contraceptive orale în doza uzuală sau o altă metodă contraceptivă.

Vemurafenib

Risc de reducere a concentraţiilor de estrogen şi progestogen cu un risc ulterior de lipsă a eficacităţii.

Perampanel

Pentru doze de perampanel mai mari sau egale cu 12 mg/zi: risc de eficacitate contraceptivă redusă.

Este de preferat utilizarea altei metode contraceptive, în special mecanică.

Ulipristal

Risc de antagonism al efectelor progestogenului. Nu reluați contracepția combinată pentru cel puțin

12 zile după întreruperea administrării ulipristal.

Rufinamidǎ

Reducere moderată a concentraţiilor de etinilestradiol. Este de preferat utilizarea altei metode

contraceptive, în special mecanică.

Etoricoxib

Concentraţii crescute de etinilestradiol în combinaţie cu etoricoxib.

Investigaţii diagnostice

Utilizarea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele anumitor teste de laborator, incluzând

parametrii biochimici ai funcţiei hepatice, tiroidiene, suprarenale și renale, concentraţiile plasmatice

ale proteinelor (transportoare), de exemplu, ale globulinei care leagă corticosteroizii şi fracţiunile

lipidice/lipoproteinice, parametrii metabolismului glucidic şi parametrii coagulării şi ai fibrinolizei. În

general, modificările rămân în limitele normale de laborator.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Rigevidon 21+7 nu este recomandat în timpul sarcinii.

Dacă femeia rămâne însărcinată în timpul utilizării Rigevidon 21+7, administrarea ulterioară trebuie

întreruptă.

Studiile epidemiologice extinse nu au evidenţiat nici un risc crescut de defecte la naştere la copiii născuţi

din mame care au utilizat COC înaintea sarcinii, nici un efect teratogen în cazul administrării

neintenţionate de comprimate contraceptive în stadiile incipiente ale sarcinii. La re-inițierea

administrării Rigevidon 21+7 trebuie luat în considerare riscul crescut de apariție a TEV în timpul

perioadei post-partum (vezi pct. 4.2 și 4.4).

Alǎptarea

Alăptarea poate fi influenţată de comprimatele contraceptive, deoarece acestea pot reduce cantitatea şi

pot modifica compoziţia laptelui matern. De aceea, utilizarea contraceptivelor orale combinate nu

trebuie recomandată în general, până când mama care alăptează nu şi-a înţărcat copilul. Mici cantităţi

de steroizi contraceptivi şi/sau de metaboliţi ai lor pot fi excretate în laptele matern. Aceste cantităţi

pot afecta copilul. Dacă femeia dorește să alăpteze, trebuie propusă o altă metodă de contracepție.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu a fost efectuat niciun studiu privind capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Nu au

fost observate efecte asupra capacității de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje la utilizatoarele de

CHC.

4.8 Reacţii adverse

Urmǎtoarele reacţii adverse au fost observate în timpul tratamentului cu contraceptive orale

combinate:

Pentru reacții adverse severe, cum sunt accidente tromboembolice venoase și arteriale, neoplasme de

col uterin, mamare și tumori hepatice maligne, vezi pct. 4.4.

La utilizatoarele de CHC a fost observat un risc crescut de apariție a evenimentelor trombotice și

tromboembolice arteriale și venoase, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri

ischemice tranzitorii, tromboză venoasă și embolism pulmonar, care sunt discutate mai detaliat la pct.

4.4.

Clasificare pe Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţǎ

aparate, (≥1/100 şi frecvente (≥1/10000 şi (<1>

sisteme şi <1>

organe fi estimatǎ din

datele disponibile)

Infecţii şi Vaginitǎ,

infestǎri inclusiv

candidozǎ

vaginalǎ

Tumori Carcinom

benigne, hepatocelular,

maligne şi tumori

nespecificate hepatice

(incluzând benigne (de

chisturi şi exemplu

polipi) hiperplazie

nodularǎ

focalǎ,

adenom

hepatic)

Tulburǎri ale Reacţii Exacerbare a

sistemului anafilactice cu lupusului

imunitar foarte rare cazuri eritematos

de mâncǎrimi, diseminat

angioedem,

tulburǎri

circulatorii şi

tulburǎri severe

respiratorii

Tulburǎri Modificare a poftei Intoleranţǎ la Exacerbare a

metabolice şi de mâncare glucozǎ porfiriei

de nutriţie (creştere sau

scǎdere)

Tulburǎri Modificǎri ale

psihice dispoziţiei,

inclusiv

depresie,

Clasificare pe Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţǎ

aparate, (≥1/100 şi frecvente (≥1/10000 şi (<1>

sisteme şi <1>

organe fi estimatǎ din

datele disponibile)

Modificări ale

libidoului

Tulburǎri ale Nervozitate, Migrenǎ Exacerbare a

sistemului Ameţeli, coreei

nervos Cefalee

Tulburǎri Intoleranță la Nevritǎ opticǎ,

oculare lentilele de Tromboză

contact vascularǎ a

retinei

Tulburǎri Hipertensiune Tromboembolism Agravare a

vasculare arterială venos (TEV), venelor

Tromboembolism varicoase

arterial (TEA)

Tulburǎri Greaţǎ, Diaree, Colitǎ Boalǎ intestinalǎ

gastro- Vǎrsǎturi, Crampe ischemicǎ inflamatorie (boalǎ

intestinale Dureri abdominale, Crohn, rectocolitǎ

abdominale Balonare ulcero-

hemoragicǎ)

Tulburǎri Icter colestatic Pancreatitǎ, Afecţiune

hepatobiliare Colelitiază, hepatocelularǎ (de

Colestazǎ exemplu hepatitǎ,

funcţie hepaticǎ

anormalǎ)

Afecţiuni Acnee Urticarie, Eritem nodos Eritem

cutanate şi ale Erupţie cutanată polimorf

ţesutului tranzitorie,

subcutanat Cloasmǎ (melasmǎ)

cu risc de

persistenţǎ,

Hirsutism,

Cǎdere a pǎrului

Tulburǎri Sindrom

renale şi ale hemolitic

cǎilor urinare uremic

Tulburǎri ale Mastodinie,

aparatului tensiune,

genital şi inflamaţie şi

sânului secreţii,

Dismenoree,

Sângerări

neregulate,

Modificare a

ectropionului

cervical şi

secreţii

vaginale,

Amenoree

Tulburări Retenţie de

generale şi la lichide/edem,

nivelul locului Modificări ale

de greutății

administrare corporale

Clasificare pe Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţǎ

aparate, (≥1/100 şi frecvente (≥1/10000 şi (<1>

sisteme şi <1>

organe fi estimatǎ din

datele disponibile)

(creștere sau

scădere)

Investigaţii Modificări ale Concentraţii

diagnostice concentraţiilor serice reduse

serice ale lipidelor, de folaţi

inclusiv

hipertrigliceridemie

La utilizatoarele de COC au fost raportate următoarele reacţii adverse grave, care sunt discutate la

pct. 4.4.

• Tulburǎri tromboembolice venoase
• Tulburări tromboembolice arteriale
• Hipertensiune arterialǎ
• Neoplasm de col uterin
• Tumori hepatice
• Boalǎ Crohn, rectocolitǎ ulcero-hemoragică, porfirie, lupus eritematos sistemic, herpes gestaţional,

coree Sydenham, sindrom hemolitic uremic, icter colestatic

• Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: cloasmă, eritem nodos.

Frecvenţa diagnosticării cancerului mamar la utilizatoarele de CO este puţin crescută. Deoarece incidenţa

cancerului mamar la femeile sub 40 de ani este mică, numărul de cazuri suplimentare este redus

comparativ cu riscul general de apariţie a cancerului mamar. Nu se cunoaşte legătura de cauzalitate cu

administrarea COC. Pentru informaţii suplimentare vezi pct. 4.3 şi 4.4.

Estrogenii exogeni pot induce sau exacerba simptomele angioedemului ereditar sau dobândit.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: [email protected].

4.9 Supradozaj

Simptomele supradozajului cu contraceptive orale au fost raportate la adulți, adolescente și copii cu vârsta

de 12 ani și mai mică. Simptomele supradozajului se pot manifesta prin: greaţă, vărsături, mastodinie,

amețeli, dureri abdominale, somnolență/fatigabilitate şi, la fetele tinere, sângerări vaginale. Nu există

antidot, iar tratamentul este doar simptomatic.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Contraceptive hormonale sistemice; pProgestogeni şi estrogeni în combinaţii

fixe, codul ATC: G03AA07

Minipilulǎ combinatǎ, monofazicǎ pe bazǎ de estrogen-progestogen.

Indicele Pearl: 0,1 la sutǎ femei ani.

Rigevidon este un contraceptiv oral combinat (COC) care conțin etinilestradiol (EE) și levonorgestrel.

S-a arătat că COC își exercită efectul prin reducerea secreției de gonadotropine pentru a suprima

activitatea ovariană. Efectul contraceptiv rezultat este bazat pe mecanisme diverse, dintre care cel mai

important este inhibarea ovulației.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Levonorgestrel

Absorbţie

Levonorgestrelul este absorbit rapid şi complet după administrarea orală de Rigevidon 21+7. După

administrarea pe cale orală, concentrația plasmatică maximă de levonorgestrel este atinsă după

30-120 minute. Biodisponibilitatea este de circa 100% şi levonorgestrelul nu este metabolizat la

nivelul primului pasaj hepatic.

Distribuţie

Levonorgestrelul se leagă în proporţie mare de albumina şi de globulina care leagă hormonii sexuali

(SHBG, Sex Hormon Binding Globulin) din plasmă.

Metabolizare

Metabolizarea este realizată, în principal, prin reducerea grupării 4-3-oxo şi hidroxilare la poziţiile

2, 1 şi 16, urmate de conjugare. Majoritatea metaboliţilor circulanţi din sânge sunt sulfaţi de

3,5-tetrahidro-levonorgestrel, în timp ce excreţia se realizează, în principal, sub formă de

glucuronoconjugaţi. O parte din levonorgestrelul iniţial circulă, de asemenea, sub formă de 17-sulfat.

Clearance-ul metabolic este obiectul unor variaţii inter-individuale importante, ceea ce poate explica,

în parte, variaţia mare a valorilor concentraţiilor plasmatice ale levonorgestrelului observate la

pacienţi.

Eliminare

Levonorgestrelul este eliminat cu o valoare medie a timpului de înjumătăţire plasmatică de

aproximativ 36 de ore, la starea de echilibru. Levonorgestrelul şi metaboliţii săi sunt excretaţi în

principal prin urină (40-68%), iar aproximativ 16-48% sunt excretaţi prin fecale.

Etinilestradiol

Absorbţie

Etinilestradiolul este absorbit rapid şi complet, iar concentraţia plasmatică maximă este atinsă după

60-180 minute. În urma conjugării presistemice şi metabolizării la nivelul primului pasaj hepatic,

biodisponibilitatea absolută este de 40-45%. Este de aşteptat ca aria de sub curba concentraţiei

plasmatice în funcţie de timp şi C să crească uşor în timp.

max

Distribuţie

Etinilestradiolul se leagă în proporţie de 98,8% de proteinele plasmatice, aproape în întregime de

albumină.

Metabolizare

Etinilestradiolul este conjugat presistemic, atât la nivelul mucoasei intestinului subţire cât şi la nivel

hepatic. Hidroliza conjugaţilor direcţi ai etinilestradiolului de către flora intestinală produce

etinilestradiol, ce poate fi reabsorbit, astfel creîndu-se o circulaţie enterohepatică. Calea principală de

metabolizare este hidroxilarea, mediată de citocromul P-450, în care principalii metaboliţi sunt 2-OH-

etinilestradiol şi 2-metoxi-etinilestradiol. 2-OH-etinilestradiol este metabolizat ulterior în metaboliţi

activi din punct de vedere chimic.

Eliminare

Etinilestradiolul dispare din plasmă cu o valoare medie a timpului de înjumătăţire plasmatică de

aproximativ 29 de ore (26-33 de ore), clearance-ul plasmatic variind între 10-30 l/oră. Excreţia

conjugaţilor etinilestradiolului şi a metaboliţilor lor se realizează prin urină şi fecale (raport 1:1).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitatea acutǎ după administrarea unei singure doze de etinilestradiol şi levonorgestrel este redusă.

Datorită diferenţelor marcante dintre specii, rezultatele studiilor preclinice au o valoare predictivă

redusă în ce priveşte utilizarea hormonilor estrogeni la om.

La animale, hormonii estrogeni au demonstrat un efect embrioletal chiar şi la doze relativ scăzute; au

fost observate malformaţii ale tractului urogenital şi feminizarea fetuşilor masculi. Levonorgestrel a

prezentat efecte de virilizare la fetuşii femele. Studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere la

şobolani, şoareci şi iepuri nu au evidenţiat efecte teratogene, înafară de efectul asupra diferenţierii

sexuale.

Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale

farmacologice privind toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, în afara celor

discutate la alte puncte ale acestui „Rezumat al caracteristicilor produsului”.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Drajeu alb

Nucleu:

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

Talc

Amidon de porumb

Lactoză monohidrat.

Strat de drajefiere:

Zahăr

Talc

Carbonat de calciu

Dioxid de titan (E 171)

Copovidonă

Macrogol 6000

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Povidonă

Croscarmeloză sodică.

Drajeu maro

Nucleu:

Fumarat feros

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Croscarmeloză sodică

Stearat de magneziu

Povidonă

Talc

Amidon de cartof

Amidon de porumb

Lactoză monohidrat.

Strat de drajefiere:

Zahăr

Talc

Carbonat de calciu

Dioxid de titan (E 171)

Copovidonă

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Oxid roşu de fer (E 172)

Povidonă

Macrogol 6000

Croscarmeloză sodică.

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

30 luni

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25 °C, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un plic care conţine un blister din PVC-PVdC/Al a 28 drajeuri.

Cutie cu un plic care conţine 3 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 28 drajeuri.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gedeon Richter Plc.

Gyömrői út 19-21

1103 Budapesta, Ungaria

8 NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

556/2008/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: August 2002

Data ultimei reînnoiri a autorizației: Februarie 2008

10 DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Noiembrie 2021