Prednison Arena 5 mg, comprimate

Prospect Prednison Arena 5 mg, comprimate

Producator: S.C. Arena Group S.A.

Clasa ATC: preparate hormonale sistemice (excluzând hormoni sexuali) şi insuline,

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 476/2007/01-02 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Prednison Arena 5 mg, comprimate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine prednisonă 5 mg

Excipienţi: lactoză monohidrat 106,42 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat

Comprimate neacoperite, lenticulare, de culoare albă, cu diametrul de 7 mm.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Colagenoze: pusee evolutive ale afecţiunilor sistemice – în special lupus eritematos sistemic, vasculite,

polimiozite, sarcoidoză viscerală;

Afecţiuni dermatologice: lupus eritematos, pemfigus şi pemfigoid bulos, forme severe de psoriazis

eritrodermic sau pustular, rezistent la alte tratamente, forme severe de urticarie acută;

Afecţiuni digestive: forme grave de rectocolită hemoragică şi boală Crohn, hepatită cronică activă

autoimună, hepatită alcoolică acută severă;

Afecţiuni endocrine: tiroidită (nesupurativă), cazuri selecţionate de hipercalcemie;

Afecţiuni hematologice: purpură trombocitopenică autoimună severă, anemie hemolitică autoimună,

eritroblastopenie, hemopatii maligne limfoide – leucemie limfocitară acută sau cronică, limfoame

Hodgkiniene sau non- Hodgkiniene (în asocieri polichimioterapice);

Afecţiuni neoplazice: ameliorarea simptomatologiei determinate de neoplazie, a unor reacţii adverse la

citostatice (greaţă, vărsături), ameliorarea calităţii vieţii bolnavului şi în cadrul unor asocieri

polichimioterapice;

Afecţiuni renale: sindrom nefrotic cu leziuni glomerulare minime, sindrom nefrotic cu hialinoză

segmentară şi focală primitive, nefropatie hipică stadiile III-IV, sarcoidoză granulomatoasă

intrarenală, vasculite cu afectare renală, glomerulonefrite extracapilare primitive;

Afecţiuni neurologice: edem cerebral asociat neoplasmelor cerebrale, poliradiculonevrită cronică,

idiopatică, inflamatorie, spasme infantile (sindrom West), sindrom Lennox-Gastaut scleroză multiplă

în puseu, miastenia gravis, meningită tuberculoasă (asociat chimioterapiei specifice, ca tratament

adjuvant);

Afecţiuni oftalmologice: uveită anterioară şi posterioară severă, exoftalmie edematoasă, nevrită optică

confirmată (în continuarea unui glucocorticoid intravenos);

Afecţiuni ORL: polipi nazali, cazuri selecţionate de otită seroasă şi de sinuzită acută sau cronică, rinite

alergice sezoniere (cure scurte), laringită acută severă la copii;

Afecţiuni respiratorii: astm bronşic corticodependent – forme rezistente la tratamentul uzual inclusiv

la glucocorticoizi inhalatori, crize severe de astm bronşic (cure scurte), stare de rău astmatic în

continuarea unui glucocorticoid intravenos); bronhopneumopatie cronică obstructiva, (pentru

evaluarea reversibilităţii sindromului obstructiv), sarcoidoză evolutivă, fibroză pulmonară interstiţială

difuză;

Afecţiuni reumatice: forme severe de poliartrită reumatoidă, pusee acute ale artrozei, reumatism

poliarticular acut, nevralgie cervico-brahială severă, rebelă la tratamentul uzual;

Transplant de organe şi măduvă osoasă: profilaxia şi tratamentul rejetului de grefă, profilaxia şi

tratamentul reacţiei grefă contra gazdă.

4.2 Doze şi mod de administrare

Adulţi:

Tratamentul acut se începe cu doze mari, 30-80 mg prednisonă pe zi (sau mai mult), respectiv 6-16

comprimate Prednison Arena 5 mg.

În afecţiuni cronice evolutive doza se scade treptat până la doza de întretinere de 5-15 mg pe zi.

Copi cu varsta mai mare de 6 anii:

În situaţii acute tratamentul 1-3 mg prednisonă/kg corp şi zi, în administrare orală, fracţionat,.

Această doză se scade treptat până la doza de întretinere de 0,25-0,50 mg prednisonă/kg corp şi zi.

Se recomandă ca doza de întreţinere să fie administrată într-o singură priză zilnică, dimineaţa, la

trezire, încercând eventual o schemă de tratament alternativ, o dată la două zile. Trecerea de la

administrarea zilnică la cea alternativă se face prin creşterea treptată a dozei din prima zi, pe măsura

scăderii până la suprimare a dozei din cea de a doua zi.

Întreruperea tratamentului se face prin scăderea treptată a dozei – obişnuit doza zilnică se scade cu un

comprimat la intervale de 1-2 săptămâni.

Durata tratamentului depinde de starea clinică a pacientului. Dacă tratamentul trebuie continuat, se va

evalua cu grijă raportul risc/beneficiu terapeutic pentru glucocorticoizi, îndeosebi posibilitatea

dezvoltării corticodependenţei.

4.3 Contraindicaţii

  • hipersensibilitate la prednisonă sau la oricare dintre excipienţi;
  • psihoze severe;
  • infecţii sistemice netratate;
  • cu circa 8 săptămâni înainte şi 2 săptămâni după vaccinările profilactice.

Nu există contraindicaţii absolute ale glucocorticoizilor, atunci când administrarea acestora este de

importanţă vitală.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Glucocorticoizii sunt medicamente foarte eficace, deosebit de utile terapeutic, dar cu risc mare de

reacţii adverse, inclusiv corticodependenţă

Se recomandă administrarea sub control medical, evitând tratamentul pe termen lung, cu doze mari.

Glucocorticoizii în doze mari şi administrare prelungită, deprimă funcţia corticosuprarenalei, cu

fenomene de hipocorticism endogen şi dependenţă de tratamentul hormonal.

întreruperea bruscă a administrării poate să determine agravarea simptomelor afecţiunii tratate şi

fenomene de insuficienţă suprarenală. Pentru profilaxia insuficienţei corticosuprarenale este necesară

indicarea cu discernământ a medicaţiei cu glucocorticoizi şi evitarea tratamentului prelungit, cu doze

mari.

Dacă este necesar tratamentul de întreţinere, prednisonă trebuie administrată o singură dată pe zi,

dimineaţa, eventual se încearcă administrarea alternativă, o dată la două zile.

Pentru evitarea fenomenelor de sevraj, întreruperea tratamentului cortizonic se face prin scăderea

treptată a dozelor. Pacienţii cărora li se administrează glucocorticoizi trebuie atenţionaţi asupra

necesităţii creşterii dozei zilnice în situaţii de stress, de exemplu în caz de intervenţii chirurgicale,

traumatisme, infecţii, etc.

Ulcerul gastro-duodenal activ reprezintă o contraindicaţie relativă a corticoterapiei. Când

administrarea prednisonei se impune, se recomandă asocierea cu inhibitori ai secreţiei gastrice acide şi

evitarea tratamentului prelungit. Se recomandă precauţie la administrare glucocorticoizilor şi

supraveghere medicală atentă în antecedente de ulcer gastro-duodenal.

Datorită efectului antiinflamator şi imunodepresiv, glucocorticoizii favorizează dezvoltarea

infecţiilor – infecţiile bacteriene localizate se pot generaliza, tuberculoza poate fi reactivată,

micozele locale pot deveni sistemice, virozele (îndeosebi herpesul ocular, zona zoster şi varicela)

se pot exacerba, unele parazitoze se agravează. Semnele evolutive ale unei infecţii pot fi mascate.

În general, corticoterapia este contraindicată în infecţiile care nu pot fi controlate prin tratament

specific. înaintea instituirii tratamentului cu glucocorticoizi, pentru orice indicaţie, trebuie

îndepărtată posibilitatea existenţei unor focare de infecţie viscerale. Bolnavii trebuie investigaţi

privitor la eventualitatea infecţiei tuberculoase (care impune chimioterapia specifică). Dacă apare

o infecţie în timpul tratamentului cortizonic este obligatorie instituirea tratamentului antiinfecţios

specific. în cazul varicelei, tratamentul cortizonic prelungit nu trebuie întrerupt, datorită riscului

de insuficienţă suprarenală. În timpul tratamentului, pacienţii trebuie avertizaţi să evite contactul

cu persoane bolnave de rujeolă sau varicelă. La contacţi se recomandă administrarea

gamaglobulinelor specifice.

Glucocorticoizii pot fi indicaţi în cazuri selecţionate de infecţii (menţinerea homeostaziei în condiţii de

criză şi/sau prin efectul antiinflamator). Glucocorticoizii pot fi indicaţi în infecţiile grave însoţite de

şoc, formele severe de tuberculoză, encefalitele virale acute. Tratamentul cortizonic se efectuează

obligatoriu sub protecţie cu antibiotice/chimioterapice specifice (în măsura în care acestea sunt

disponibile).

Glucocorticoizii favorizează apariţia osteoporozei. La bolnavii cu poliartrită reumatoidă acest efect,

alături de favorizarea fenomenelor degenerative articulare, reprezintă dezavantaje care pot depăşi

beneficiul terapeutic. Pentru profilaxia osteoporozei cortizonice se recomandă administrarea

concomitentă de calciu şi, dacă este cazul, de vitamina D. în formele severe de osteoporoză, steroizii

se vor utiliza doar în indicaţii vitale, pe termen scurt şi cu doze cât mai mici.

La copii, glucocorticoizii inhibă maturarea osoasă şi pot să întârzie creşterea. Acest efect poate fi

minimalizat prin evitarea tratamentului îndelungat cu doze mari. Dacă este necesar un tratament de

întreţinere, se recomandă, în măsura posibilului, mărirea intervalului între doze (o dată la două zile).

Prednisona, similar celorlalţi glucocorticoizi, poate să determine excitaţie la nivelul sistemului nervos

central, chiar fenomene psihotice. Indicarea la bolnavii cu antecedente psihotice este justificată numai

în situaţii de excepţie, ţinând seama de posibilitatea decompensării psihice.

Glucocorticoizii au efect hiperglicemiant. Se recomandă precauţie la administrare pacienţilor cu

antecedente familiale de diabet zaharat. Diabetul zaharat este o contraindicaţie relativă. Dacă

administrarea glucocorticoizilor se impune, se recomandă reevaluarea tratamentului antidiabetic

pentru menţinerea glicemiei sub control.

Deşi prednisona are efect slab de retenţie hidrosalină, trebuie administrată cu precauţie în toate

situaţiile în care retenţia hidrosalină poate avea efecte negative- insuficienţa cardiacă, hipertensiune

arterială, epilepsie. în timpul tratamentului se recomandă evitarea consumului excesiv de sare. Dozele

mari şi tratamentul îndelungat cu glucocorticoizi pot să determine hipokaliemie.

Administrarea glucocorticoizilor necesită precauţie la administrare la pacienţii vârstnici, la pacienţi cu

colită ulceroasă (risc de perforaţie), anastomoze intestinale recente, insuficienţă renală, insuficienţa

hepatică, miastenia gravis.

Deoarece medicamentul conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la

galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să

utilizeze acest medicament.

Atenţionare pentru sportivi

Prednisona şi alţi glucocorticoizi sistemici pot să determine o reacţie pozitivă în cadrul testelor pentru

controlul antidoping.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Medicamente care pot să determine torsada vârfurilor (astemizol, terfenadină, bepridil, eritromicină

intravenos, halofantrină, pentamidină, sparfloxacină, sultopridă, vincamină), inclusiv unele

antiaritmice din clasele Ia, III (amiodaronă, bretilium, disopiramidă, chinidină, sotalol)- risc crescut de

aritmii severe, în special la persoanele cu interval QT prelungit şi în condiţii de hipopotasemie.

Asocierea este contraindicată, iar în cazul antiaritmicelor cu risc se impune precauţie la administrare;

hipopotasemia trebuie corectată.

Medicamente hipopotasemiante (diuretice, purgative, amfotericină B i.v.): risc crescut de

hipopotasemie.

Glicozizii digitalici: hipopotasemia determinată de dozele mari de glucocorticoizi, administrate timp

îndelungat, creşte riscul aritmiilor determinate de glicozizii digitalici.

Insulina, metformină, sulfamide antidiabetice: micşorarea eficacităţii acestora, datorită favorizării

hiperglicemiei de către glucocorticoizi; poate fi necesară ajustarea dozelor de insulina sau antidiabetice

orale.

Anticoagulante: risc hemoragie crescut pentru dozele mari sau tratamentul prelungit cu

glucocorticoizi.

Antihipertensive: eficacitatea acestora poate fi micşorată datorită favorizării retenţiei hidrosaline de

către glucocorticoizi.

Acid acetilsalicilic: glucocorticoizii pot să scadă salicilemia, prin creşterea eliminării salicilatului; la

întreruperea tratamentului cu glucocorticoizi salicilemia poate să crească.

Carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă, rifabutină, rifampicină şi alte medicamente

inhibitoare enzimatice: posibilitatea micşorării concentraţiei plasmatice de glucocorticoizi, cu

diminuarea eficacităţii.

Izoniazidă: posibilitatea scăderii concentraţiei plasmatice a izoniazidei,, datorită favorizării

metabolizării sale.

Antiacide conţinând aluminiu, magneziu şi calciu: este posibilă scăderea absorbţiei intestinale a

prednisonei; se recomandă un interval de 2 ore între administrarea acestor medicamente.

Interferon alfa: efectul interferonului poate fi scăzut.

Vaccinuri vii atenuate: risc de boală generalizată cu posibilitate de evoluţie letală, datorită acţiunii

imunodepresive a glucocorticoizilor. Se folosesc numai vaccinuri inactivate.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Studii la animale au evidenţiat efecte teratogene variabile în funcţie de specie. Glucocorticoizii

traversează bariera fetoplacentară. Studii epidemiologice nu au evidenţiat malformaţii congenitale la

om, dacă glucocorticoizii sunt administraţi în primul trimestru de sarcină. Corticoterapia de lungă

durată în timpul sarcinii poate întârzia creşterea fătului. Dozele mari administrate la gravide pot să

determine, excepţional, insuficienţă corticosuprarenală la nou-născut. În general, glucocorticoizii

trebuie administraţi în timpul sarcinii numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului.

Alăptarea

În cazul administrării glucocorticoizilor în doze mari, timp îndelungat, alăptarea nu este recomandată.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Glucocorticoizii nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse au fost raportate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă.

Frecvenţa este definită utilizând următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi

<1>

cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de

frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Apar în general în cazul tratamentului prelungit sau când se administrează doze mari.

Tulburări cardiace

Frecvente: tendinţa de retenţie hidrosalină, cu posibilitatea unor consecinţe nedorite în caz de

insuficienţă cardiacă sau hipertensiune arterială;

Tulburări hematologice şi limfatice

Frecvente: leucocitoză moderată, limfopenie, eozinopenie, policitemie, afectarea proceselor imune

(favorizarea infecţiilor, mascarea infecţiilor).

Tulburări ocular

Rare: glaucom, cataractă subcapsulară posterioară, exoftalmie.

Tulburări gastro-intestinale

Rare:ulcer gastro-duodenal, ulceraţii ale intestinului subţire, perforaţii şi hemoragii digestive;

Foarte rare: pancreatită acută (semnalată în special la copii).

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Rare: acnee, purpură, echimoze, hipertricoză, întârzierea cicatrizării.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Frecvente: atrofie musculară precedată de astenie;

Rare: ruptură de tendon;

Foarte rare: osteoporoză, fracturi pe os patologic, în special tasări ale corpilor vertebrali; osteonecroză

aseptică a capului femural;

Tulburări endocrine

Frecvente: sindrom Cushing iatrogen, fenomene de hipocorticism endogen (prin inhibarea axului

hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian); în cazul tratamentului prelungit cu doze mari se poate

produce atrofia corticosuprarenalei cu corticodependenţă definitivă, întârzierea creşterii la copii, ciclul

menstrual neregulat şi amenoree.

Rare: hipertrigliceridemie şi hipercolesterolemie, hirsutism, scăderea toleranţei la glucoza, activarea

diabetului latent sau agravarea diabetului manifest;

Foarte rare: alcaloză metabolică, în cazul tratamentului prelungit cu doze mari

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Frecvente: creşterea apetitului alimentar, creşterea în greutate;

Rare: creşterea excreţiei de potasiu (risc de apariţie a aritmiilor),alcaloză hipopotasemică, edeme,

retenţie de sodiu şi apă.

Tulburări ale sistemului imunitar

Rare: reacţii de hipersensibilitate, incluzând anafilaxia

Tulburări psihice

Frecvente: euforie, stare de excitaţie, insomnie;

Rare: tulburări psihotice de tip maniacal, stări confuzionale, stare depresivă, convulsii.

4.9 Supradozaj

Nu s-a raportat nici un caz de supradozaj.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: preparate hormonale sistemice (excluzând hormoni sexuali) şi insuline,

corticosteroizi de uz sistemic; glucocorticoizi, codul ATC: H02AB07

Prednisona este un glucocorticoid de semisinteză. Are proprietăţi antiinflamatoare şi imunodepresive.

Creşte glicemia şi măreşte catabolismul proteic.

Mecanism de acţiune

Glucocorticoizii difuzează prin membrana celulară şi formează complexe cu receptorii citoplasmatici

specifici. Aceste complexe intră în nucleul celular, se leagă de ADN (cromatină) şi stimulează

transcripţia ARN mesager şi sinteza proteică consecutivă a diferitelor enzime care se pare că sunt

responsabile de efectele sistemice ale glococorticoizilor.

Pe lângă influenţele importante pe care glucocorticoizii le au asupra proceselor inflamatorii şi imune,

ei afectează şi metabolismul glucidic, proteic şi lipidic. Acţionează şi asupra sistemului

cardiovascular, muşchilor scheletici şi sistemului nervos central.

Efectele asupra procesului inflamator şi imun

Majoritatea aplicaţiilor terapeutice se bazează pe proprietăţile antiinflamatorii, imunosupresive şi

antialergice ale glucocorticoizilor.

Aceste proprietăţi sunt responsabile de următoarele efecte:

  • reducerea celulelor imunoactive la locul inflamaţiei;
  • vasodilataţie redusă;
  • stabilizarea membranelor lizozomale;
  • inhibarea fagocitozei;
  • producţia scăzută de prostaglandine şi substanţe înrudite.

Prednisona are un efect mai puternic decât cortizonul şi hidrocortizonul; doza de 5 mg prednisona este

echiactivă (ca antiinflamator şi glucoreglator) cu 20 mg hidrocortizon şi 25 mg cortizon (administrate

oral). Efectul de retenţie hidrosalină, de tip mineralocorticoid, este slab. Durata de acţiune este ceva

mai lungă decât cea a glucocorticoizilor naturali.

Efectele asupra metabolismului glucidic şi proteic

Glucocorticoizii au acţiune catabolică proteică.

Aminoacizii eliberaţi sunt convertiţi în glucoză şi glicogen în ficat, prin procesul de gluconeogeneză.

Absorbţia glucozei în ţesutul periferic scade, ceea ce poate duce la hiperglicemie şi glicozurie, mai

ales la pacienţii care au predispoziţie la diabet.

Efectele asupra metabolismului lipidic

Glucocorticoizii au o acţiune lipolitică. Această activitate afectează în principal membrele.

Glucocorticoizii au şi un efect lipogenetic care este cel mai evident la nivelul toracelui, gâtului şi

capului. Toate acestea conduc la o redistribuire a depozitelor de grăsimi.

Activitatea maximă farmacologică a corticosteroizilor apare după atingerea nivelurilor sanguine de

vârf, ceea ce sugerează că majoritatea efectelor rezultă mai ales din modificarea activităţii enzimatice

decât prin acţiuni directe ale medicamentului.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Prednisona se absoarbe bine din intestin şi realizează concentraţia plasmática maximă la 1-3 ore după

administrare orală. Alimentaţia favorizează absorbţia, dar nu şi biodisponibilitatea. Timpul mediu de

înjumătăţire plasmatica este de aproximativ 3 ore la adult şi mai mic la copii, iar durata efectului este

de 12-16 ore. Se metabolizează în ficat, rezultând forma activă, prednisolonul. Afecţiunile hepatice

determină prelungirea timpului de înjumătăţire plasmatica şi pe fondul hipoalbuminemiei creşte

proporţia de substanţă nelegată de proteinele plasmatice şi ca urmare, creşte frecvenţa reacţiilor

adverse. Este excretat urinar, 20% sub formă de prednisolon, 80% ca metaboliţi conjugaţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu sunt disponibile.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Gelatină

Lactoză monohidrat

Stearat de magneziu

Talc

Amidon de porumb

Laurilsulfat de sodiu

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

S.C. Arena Group S.A.

Str. Ştefan Mihăileanu nr. 31, sector 2, Bucureşti, România

8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

476/2007/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Reînnoirea autorizaţiei- Decembrie 2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Octombrie 2011

Cuprins RCP Prednison Arena 5 mg, comprimate

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

PREDNISON SINTOFARM 5 mg comprimate

Prednison MCC 5 mg comprimate

PREDNISONĂ-RICHTER 5 mg comprimate

Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.