Prospect Parasinus Răceală și Gripă 200 mg/30 mg capsule moi
Producator:
Clasa ATC: derivați de acid propionic, combinaţii cu ibuprofen.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 13740/2021/01-16 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Parasinus Răceală și Gripă 200 mg/30 mg capsule moi
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Substanțe active mg/capsulă
Ibuprofen 200
Clorhidrat de pseudoefedrină 30
Excipienți cu efect cunoscut: Sorbitol (E420), lecitină din soia.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule moi (capsule).
Capsulă moale și gelatinoasă, translucidă, ovală, conținând un lichid limpede, inscripționată cu 200/30
cu cerneală neagră.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Parasinus Răceală și Gripă este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta peste 12 ani pentru
ameliorarea simptomelor răcelii comune și gripei, cum sunt cefalee, febră, dureri în gât, dureri de
intensitate mică asociate cu obstrucție nazală (congestie nazală) și sinusală (sinuzită).
4.2 Doze și mod de administrare
Pentru administrare orală și utilizare numai de scurtă durată.
Acest produs combinat trebuie să fie utilizat atunci când sunt necesare atât acțiunea decongestionantă
a clorhidratului de pseudoefedrină, cât și acțiunea analgezică și/sau antiinflamatoare a ibuprofenului.
Dacă predomină un singur simptom (fie congestia nazală, fie cefaleea și/sau febra), se preferă terapia
cu un singur medicament.
Doze
Adulți, vârstnici și adolescenți cu vârsta peste 12 ani:
1 capsulă la fiecare 4-6 ore, până la maximum 6 capsule într-un interval de 24 de ore.
În cazul intensificării simptomelor, se pot lua 2 capsule (400 mg ibuprofen/60 mg clorhidrat de
pseudoefedrină) în același timp. Doza poate fi repetată, dacă este necesar, la intervale de șase ore fără
a se depăși doza zilnică maximă de 6 capsule (1200 mg ibuprofen și 180 mg clorhidrat de
pseudoefedrină).
Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară ameliorării
simptomelor (vezi pct. 4.4).
Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai reduse doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară pentru a controla simptomele (vezi pct. 4.4). Durata maximă a tratamentului
este de 5 zile dacă medicul nu recomandă altfel.
Copii și adolescenţi
Parasinus Răceală și Gripă este contraindicat la copiii cu vârsta sub 12 ani.
Insuficiență renală și hepatică
Nu este necesară reducerea dozei la pacienți cu insuficiență renală sau hepatică ușoară până la
moderată. (vezi pct. 4.4) Trebuie să se utilizeze cea mai mică doză eficientă.
Mod de administrare
Numai pentru administrare orală. Capsulele trebuie luate cu un pahar cu apă.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la substanțele active, la alune sau soia sau la oricare dintre excipienții enumerați la
pct. 6.1.
Pacienții care au prezentat anterior reacții de hipersensibilitate (de exemplu astm bronșic,
bronhospasm, rinită, angioedem, urticarie) la ibuprofen, acid acetilsalicilic sau alte medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene.
Ulcer peptic/hemoragic activ sau ulcer peptic/hemoragic recurent în antecedente (două sau mai multe
episoade distincte de ulcerație sau sângerare dovedite).
Sângerare sau perforație gastrointestinală în antecedente, asociate cu terapia anterioară cu AINS.
Pacienţi cu insuficienţă cardiacă severă (clasa IV NYHA), insuficiență renală sau insuficiență hepatică
(vezi pct. 4.4).
Pacienți cu hipertensiune arterială severă sau hipertensiune arterială necontrolată.
Pacienți cu boală renală severă acută sau cronică/insuficiență renală.
În timpul sarcinii și alăptării (vezi pct. 4.6).
Utilizarea la copiii cu vârsta sub 12 ani.
Pacienți cu afecțiuni cardiovasculare grave, tahicardie, angină pectorală, hipertiroidism, diabet,
feocromocitom, glaucom cu unghi închis, prostată mărită.
Pacienți tratați cu alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2, analgezice sau
decongestionante.
Pacienți tratați cu antidepresive triciclice.
Pacienți tratați în prezent sau care au fost tratați în ultimele două săptămâni cu inhibitori de
monoaminooxidază.
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Au fost raportate cazuri de afecțiuni sistemice vasoconstrictoare acute datorate pseudoefedrinei.
Exemple semnificative includ:
Sindrom coronarian acut (SCA): simptomele pot include durere bruscă în piept sau disconfort,
durere radiantă la nivelul pieptului, amețeală, transpirație și dispnee în repaus. Administrarea de
pseudoefedrină trebuie oprită imediat și este nevoie de consult medical dacă apar orice simptome
de SCA.
Sindrom de encefalopatie posterioară reversibilă (SEPR) și sindrom de vasoconstricție cerebrală
reversibilă (SVCR):
Au fost raportate cazuri de SEPR și SVCR asociate cu utilizarea medicamentelor care conțin
pseudoefedrină (vezi pct. 4.8). Riscul este crescut la pacienții cu hipertensiune arterială severă sau
necontrolată sau cu boală renală severă acută sau cronică/insuficiență renală (vezi pct. 4.3).
Tratamentul cu pseudoefedrină trebuie întrerupt și trebuie solicitată imediat asistență medicală
dacă apar următoarele simptome: cefalee severă cu debut brusc sau cefalee fulgerătoare, greață,
vărsături, confuzie, convulsii și/sau tulburări de vedere. Majoritatea cazurilor raportate de SEPR și
SVCR s-au rezolvat după întreruperea tratamentului și inițierea tratamentului adecvat.
Neuropatie ischemică optică
Cu pseudoefedrina au fost raportate cazuri de neuropatie optică ischemică. Administrarea
pseudoefedrinei trebuie întreruptă dacă are loc pierderea bruscă a vederii sau reducerea acuității
vizuale, cum este scotomul.
Colită ischemică
Au fost raportate câteva cazuri de colită ischemică la administrarea de pseudoefedrină. Dacă apar
dureri abdominale bruște, sângerări rectale sau alte simptome de colită ischemică, trebuie
întreruptă administrarea pseudoefedrinei și trebuie solicitat sfatul medicului.
Reacțiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea
mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi riscurile cardiovasculare și
gastrointestinale prezentate mai jos).
Dacă simptomele se agravează sau nu se ameliorează sau pacienții prezintă orice alt simptom care
nu are legătură cu starea inițială, tratamentul trebuie oprit și pacienții trebuie instruiți să se
adreseze unui medic sau unui profesionist din domeniul sănătății.
Vârstnicii prezintă o frecvență crescută a reacțiilor adverse la AINS, în special a hemoragiei și
perforației gastrointestinale, care pot fi letale (vezi pct. 4.8).
Pacienții cu astm bronșic, hipertensiune arterială, afecțiune cardiacă, diabet, ciroză hepatică,
insuficiență renală sau hepatică, afecțiuni ale tiroidei sau hipertrofia prostatei trebuie să se
adreseze unui medic înainte de a utiliza acest medicament. (Vezi pct. 4.3 și 4.8)
Consumul de alcool etilic trebuie evitat pe durata tratamentului.
Clorhidratul de pseudoefedrină poate favoriza o reacție pozitivă la testele antidoping.
Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Acest medicament conţine 64,1 mg sorbitol în fiecare capsulă care este echivalent cu 69,7 mg/g.
Reacţii cutanate grave
Pot apărea reacții cutanate grave, cum sunt pustuloza exantematică generalizată acută (PEGA), la
medicamentele care conțin ibuprofen și pseudoefedrină. Această erupție cutanată pustuloasă poate să
apară în primele 2 zile de tratament, cu febră și pustule mici, numeroase, mai ales non-foliculare, care
apar pe un eritem edematos larg răspândit și localizate în principal la nivelul pliurilor cutanate,
trunchiului și extremităților superioare. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție. În cazul în care se
observă semne și simptome cum sunt pirexia, eritemul sau multe pustule mici, administrarea Parasinus
Răceală și Gripă trebuie întreruptă și trebuie luate măsuri adecvate dacă este necesar.
Mascarea simptomelor infecțiilor preexistente
Parasinus Răceală și Gripă poate masca simptomele unei infecții, ceea ce poate duce la inițierea cu
întârziere a unui tratament corespunzător și, prin urmare, la agravarea efectelor infecției. Acest lucru a
fost observat în cazul pneumoniei comunitare dobândite de etiologie bacteriană și al complicațiilor
bacteriene ale varicelei. Când Parasinus Răceală și Gripă se administrează pentru febră sau pentru
ameliorarea durerii asociate unei infecții, se recomandă monitorizarea infecției. În cazul administrării
în afara cadrului spitalicesc, pacientul trebuie să solicite consult medical dacă simptomele persistă sau
se agravează.
Alte AINS: Utilizarea concomitentă a Parasinus Răceală și Gripă cu
AINS, inclusiv cu inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2,
trebuie evitată (vezi pct. 4.3 și 4.5).
Aparat respirator: Bronhospasmul se poate accentua la pacienții care au
această afecțiune sau care au avut în antecedente astm
bronșic sau afecțiune alergică.
Lupus eritematos sistemic și boală Risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8)
mixtă a țesutului conjunctiv:
Efecte renale: La pacienții cu insuficiență cardiacă sau renală, este
necesară precauție deoarece utilizarea AINS poate duce la
disfuncție renală.
(vezi pct. 4.3 și 4.8)
Efecte hepatice: Disfuncție hepatică (vezi pct. 4.3 și 4.8)
Efecte cardiovasculare și Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în
cerebrovasculare: special într-o doză mare (2400 mg zilnic), se poate asocia
cu un risc ușor crescut de apariție a evenimentelor
trombotice arteriale (infarct miocardic sau accident
vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu
sugerează că administrarea de ibuprofen în doze mici (de
exemplu < 1200 mg zilnic) se asociază cu un risc crescut
de evenimente trombotice arteriale.
Pacienţii cu hipertensiune necontrolată, insuficienţă
cardiacă congestivă (clasele II-III NYHA), boală cardiacă
ischemică diagnosticată, boală arterială periferică şi/sau
boală cerebrovasculară trebuie trataţi cu ibuprofen numai
după o atentă examinare, iar dozele mari (2400 mg/zi)
trebuie evitate.
Trebuie exercitată o examinare atentă înainte de iniţierea
tratamentului pe termen lung a pacienţilor cu factori de risc
pentru evenimente cardiace (de exemplu, hipertensiune,
hiperlipidemie, diabet zaharat şi fumatul), în special dacă
sunt necesare doze mari de ibuprofen (2400 mg/zi).
Întrucât AINS pot interfera cu funcția plachetară, trebuie
utilizate cu precauție la pacienții cu hemoragie
intracraniană și diateză hemoragică.
Au fost raportate cazuri de sindrom Kounis la pacienți
tratați cu medicamente care conțin ibuprofen precum
Parasinus Răceală și Gripă. Sindromul Kounis este definit
ca simptome cardiovasculare secundare unei reacții
alergice sau de hipersensibilitate asociate cu constricția
arterelor coronariene și care pot evolua până la infarct
miocardic.
Efecte gastrointestinale: AINS trebuie administrate cu precauție pacienților cu
afecțiuni gastrointestinale (de exemplu colită ulcerativă și
boala Crohn) în antecedente, deoarece pot determina
exacerbarea acestor afecțiuni (vezi pct. 4.8).
Sângerarea, ulcerația sau perforația gastrointestinală, care
pot fi letale, au fost raportate pentru toate AINS, în orice
moment al tratamentului, cu sau fără simptome de alarmare
sau evenimente gastrointestinale grave în antecedente.
Riscul de sângerare, ulcerație sau perforație
gastrointestinală este mai mare odată cu creșterea dozelor
de AINS la pacienții cu ulcer în antecedente, în special
dacă a fost complicat cu hemoragie sau perforație (vezi pct.
4.3), respectiv la vârstnici. Acești pacienți trebuie să
înceapă tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă.
Terapia asociată cu medicamente protectoare (de exemplu
misoprostol sau inhibitori de pompă protonică) trebuie
luată în considerare la acești pacienți și la pacienții care
necesită concomitent acid acetilsalicilic în doze mici sau
alte medicamente care ar putea crește riscul gastrointestinal
(vezi mai jos și pct. 4.5).
Pacienții cu toxicitate gastrointestinală în antecedente, în
mod special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome
abdominale neobișnuite (în special sângerarea
gastrointestinală), mai ales în stadiile inițiale ale
tratamentului.
Se recomandă precauție la pacienții tratați concomitent cu
medicamente care pot crește riscul de ulcerație sau
sângerare, cum sunt corticosteroizii cu administrare orală,
anticoagulantele de tipul warfarinei, inhibitorii selectivi ai
recaptării serotoninei sau medicamentele antiplachetare,
cum este acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Dacă la pacienții tratați cu acest medicament apare
sângerarea sau ulcerația gastrointestinală, tratamentul
trebuie întrerupt.
Efecte dermatologice: În asociere cu utilizarea AINS au fost raportate foarte rar
reacții cutanate grave, unele dintre ele letale, incluzând
dermatita exfoliativă, sindromul Stevens-Johnson și
necroliza epidermică toxică (vezi pct. 4.8). Se pare că
pacienții prezintă cel mai ridicat risc de apariție a acestor
reacții în faza inițială a terapiei, debutul reacției apărând, în
majoritatea cazurilor, în timpul primei luni de tratament.
Administrarea Parasinus Răceală și Gripă trebuie întreruptă
la prima apariție a unei erupții cutanate tranzitorii, a unor
leziuni ale mucoaselor sau oricărui alt semn de
hipersensibilitate.
În mod excepțional, varicela poate fi la originea
complicațiilor grave cutanate și ale ţesuturilor moi. Până în
prezent, contribuția AINS la agravarea acestor infecții nu
poate fi eliminată. Ca urmare, se recomandă evitarea
utilizării Parasinus Răceală și Gripă în caz de varicelă.
Copii și adolescenți: Există un risc de insuficiență renală la adolescenţi și tineri
deshidrataţi cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Administrarea de ibuprofen în combinație cu warfarină sau heparină este considerată
periculoasă dacă nu se efectuează sub supraveghere medicală directă.
Combinații nerecomandate:
Acid acetilsalicilic
În general, administrarea concomitentă de ibuprofen şi acid acetilsalicilic nu este recomandată
deoarece există riscul apariţiei reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic
în doză mică asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate
concomitent. Deşi există incertitudini legate de extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu este
exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung a ibuprofenului să reducă efectul
cardioprotectiv al acidului acetilsalicilic în doză mică. Se consideră că este puțin probabil ca utilizarea
ocazională a ibuprofenului să aibă efecte relevante clinic (vezi pct. 5.1).
Combinații care necesită precauții:
La pacienții tratați cu oricare dintre următoarele medicamente trebuie luate măsuri de precauție,
deoarece au fost raportate interacțiuni.
Prezența clorhidratului de pseudoefedrină:
Administrarea concomitentă a Reacții posibile
pseudoefedrinei cu:
IMAO neselectivi (iproniazid): Acest medicament nu trebuie administrat
pacienților care iau sau care au luat în ultimele
două săptămâni inhibitori de monoaminooxidază
(inhibitori MAO) din cauza riscului unui episod
hipertensiv, ca hipertensiune arterială paroxistică,
hipertermie, care poate conduce la deces (vezi
pct. 4.3).
Alte vasoconstrictoare sau simpatomimetice Risc de vasoconstricție și/sau crize hipertensive.
administrate oral sau nazal, cu acțiune indirectă,
medicamente -simpatomimetice,
fenilpropanolamină, fenilefrină, efedrină,
metilfenidat:
Inhibitori reversibili de monoaminooxidază A Risc de vasoconstricție și/sau episod hipertensiv
(IMAO-A), linezolid, alcaloizi dopaminergici acut.
de ergotamină, alcaloizi de ergotamină
vasoconstrictori:
Anestezice volatile halogenate: Hipertensiune acută perioperator. În cazul unei
intervenții chirurgicale programate, tratamentul
cu Parasinus Răceală și Gripă trebuie întrerupt cu
câteva zile înainte.
Guanetidină, reserpină și metildopa: Efectul pseudoefedrinei poate fi diminuat sau
crescut.
Antidepresive triciclice: Efectul pseudoefedrinei poate fi diminuat sau
crescut.
Digitalice, chinidină sau antidepresive Frecvență crescută a aritmiilor.
triciclice:
Prezența ibuprofenului:
Administrarea concomitentă a ibuprofenului Reacții posibile
cu:
Alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi de Administrarea concomitentă a două sau mai
ciclooxigenază-2: multe AINS poate crește riscul ulcerelor și
sângerărilor gastrointestinale ca urmare a unui
efect sinergic. Utilizarea concomitentă a
ibuprofenului cu alte AINS trebuie evitată (vezi
pct. 4.3 şi 4.4).
Medicamente antiplachetare: Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi
(de exemplu warfarină, ticlopidină, clopidogrel, pct. 4.4).
tirofiban, eptifibatidă, abciximab, iloprost)
Acid acetilsalicilic: În general, administrarea concomitentă de
ibuprofen şi acid acetilsalicilic nu este
recomandată deoarece există riscul apariţiei
reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul
poate inhiba competitiv efectul acidului
acetilsalicilic în doză mică asupra agregării
plachetare atunci când aceste medicamente sunt
administrate concomitent. Deşi există
incertitudini legate de extrapolarea acestor date
la situaţia clinică, nu este exclusă posibilitatea ca
utilizarea regulată, pe termen lung a
ibuprofenului să reducă efectul cardioprotectiv
al acidului acetilsalicilic în doză mică. Se
consideră că este puțin probabil ca utilizarea
ocazională a ibuprofenului să aibă efecte
relevante clinic (vezi pct. 5.1).
Anticoagulante: AINS ca ibuprofenul pot crește efectul
anticoagulantelor (vezi pct. 4.4).
Litiu: Utilizarea concomitentă a Parasinus Răceală și
Gripă cu medicamente care conțin litiu poate
crește concentrațiile serice ale acestora. De
regulă, în cazul utilizării corecte (timp de
maximum 5 zile), nu este obligatorie verificarea
litiului seric.
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi
(ISRS): pct. 4.4).
Metotrexat: Administrarea Parasinus Răceală și Gripă în
decursul a 24 de ore înainte sau după
administrarea metotrexatului poate determina
concentrații plasmatice ridicate de metotrexat și
o creștere a efectelor sale toxice.
Diuretice, inhibitori ECA, blocante ale beta- AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor
receptorilor și antagoniști ai angiotensinei II: medicamente antihipertensive. La unii pacienți
cu disfuncție renală (de exemplu pacienți
deshidratați sau vârstnici cu disfuncție renală),
administrarea concomitentă a inhibitorilor ECA,
blocantelor de beta-receptori sau antagoniștilor
angiotensinei II și a medicamentelor care inhibă
ciclooxigenaza poate conduce la afectarea
suplimentară a funcției renale, inclusiv la
posibilă insuficiență renală acută, care este de
obicei reversibilă (scăderea filtrării glomerulare
(inhibarea prostaglandinelor vasodilatatoare de
către AINS)). Prin urmare, această combinație
trebuie administrată cu precauție, mai ales la
vârstnici. Pacienții trebuie să fie hidratați
corespunzător și trebuie avută în vedere
monitorizarea funcției renale după începerea
terapiei concomitente și în mod periodic ulterior.
Ciclosporină: Riscul de afectare renală din cauza ciclosporinei
crește în cazul administrării concomitente a
anumitor medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene. Acest efect nu poate fi exclus nici
în cazul administrării concomitente a
ciclosporinei și ibuprofenului.
Tacrolimus: Riscul de nefrotoxicitate este crescut în cazul
administrării concomitente a celor două
medicamente.
Diuretice care economisesc potasiul: Administrarea concomitentă a Parasinus Răceală
şi Gripă și a diureticelor care economisesc
potasiul poate determina hiperkaliemie (se
recomandă verificarea potasiului seric).
Corticosteroizi: Corticosteroizii pot determina o creștere a
riscului de reacții adverse, mai ales la nivelul
tractului gastrointestinal (ulcerație sau sângerare
gastrointestinală) (vezi pct. 4.4).
Fenitoină: Utilizarea concomitentă cu fenitoină poate să
crească valorile serice ale acestor medicamente.
De regulă, în cazul utilizării corecte (timp de
maximum 5 zile), nu este obligatorie verificarea
concentrațiilor serice de fenitoină.
Probenecid și sulfinpirazonă: Medicamentele care conţin probenecid și
sulfinpirazonă pot întârzia excreţia de ibuprofen.
Zidovudină: Risc crescut de toxicitate hematologică atunci
când AINS sunt administrate cu zidovudină.
Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroze
şi hematoame la pacienţii hemofilici și cu
infecţie HIV (+) cărora li se administrează
concomitent zidovudină şi ibuprofen.
Sulfoniluree: Investigațiile clinice au evidenţiat existenţa unor
interacţiuni între medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene şi antidiabetice
(sulfoniluree). Deşi până în prezent nu au fost
descrise interacţiuni între ibuprofen şi
sulfoniluree, se recomandă verificarea valorilor
glicemiei ca măsură de precauţie în cazul
administrării concomitente.
Antibiotice chinolonice: Datele obținute în studiile efectuate la animale
au arătat că AINS pot crește riscul de convulsii
asociat antibioticelor chinolonice. Pacienții care
iau concomitent AINS și chinolone pot prezenta
un risc crescut de apariție a convulsiilor.
Heparine; Ginkgo biloba: Risc crescut de sângerare.
Glicozide cardiace (de exemplu digoxina): AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, pot
reduce rata de filtrare glomerulară și pot crește
concentrațiile plasmatice ale glicozidelor
cardiace. De aceea, concentrațiile serice ale
digitalicelor trebuie monitorizate la pacienții cu
funcție redusă sau insuficiență cardiacă
congestivă.
Mifepristonă: AINS nu trebuie utilizate timp de 8-12 zile după
administrarea de mifepristonă, deoarece pot
reduce efectul acesteia.
Antiacide: Anumite antiacide pot crește absorbția
gastrointestinală de ibuprofen. Acest lucru are
relevanță clinică în special în timpul utilizării de
lungă durată a ibuprofenului.
Aminoglicozide: Reducerea funcției renale la indivizii
susceptibili, scăderea eliminării
aminoglicozidelor și creșterea concentrațiilor
plasmatice.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Parasinus Răceală şi Gripă este contraindicat în timpul sarcinii și alăptării (vezi pct. 4.3).
Sarcina
Pseudoefedrină
Există o posibilă asociere între apariția anomaliilor fetale și expunerea la pseudoefedrină în primul
trimestru de sarcină. Prin urmare, utilizarea pseudoefedrinei în timpul sarcinii trebuie evitată.
Ibuprofen
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina și/sau dezvoltarea
embrionului/fătului. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și de
malformație cardiacă și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor la
începutul sarcinii. Riscul absolut de malformație cardiovasculară a fost crescut de la mai puțin de 1%,
până la aproximativ 1,5%. Riscul este considerat a crește cu doza și durata tratamentului. La animale,
administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor s-a dovedit a duce la creșterea pierderilor
înainte și post-implantare și la letalitate embrio-fetală. În plus, incidențe crescute a diferitelor
malformații, inclusiv cardiovasculare, au fost raportate la animale la care s-a administrat un inhibitor
al sintezei prostaglandinelor în timpul perioadei organogenetice.
Începând cu săptămâna 20 de sarcină, utilizarea Parasinus Răceală şi Gripă poate provoca oligoamnios,
care apare în caz de disfuncție renală fetală. Poate apărea la scurt timp după inițierea tratamentului și
este, de obicei, reversibilă după întreruperea tratamentului. În plus, în urma tratamentului în al doilea
trimestru au fost raportate cazuri de constricție a canalului arterial, dintre care majoritatea s-au rezolvat
după încetarea tratamentului.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune
fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu constricția/închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune
pulmonară);
- disfuncţie renală (vezi mai sus).
La sfârșitul sarcinii, mama și fătul pot fi expuși la:
- posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate să apară chiar și la doze
foarte mici;
- inhibarea contracţiilor uterine care determină întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, ibuprofen este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3).
Alăptarea
Ibuprofen
Într-un număr limitat de studii, ibuprofenul a fost detectat în laptele matern în concentrații foarte mici
și este puțin probabil să aibă efecte nocive asupra sugarului.
Pseudoefedrină
Pseudoefedrina este excretată în laptele matern în cantități mici, dar efectul acesteia asupra sugarului
nu este cunoscut.
Se estimează că o cantitate de 0,4% până la 0,7% dintr-o singură doză de pseudoefedrină ingerată de
mamă va fi excretată în laptele matern într-o perioadă de 24 de ore.
În concluzie, utilizarea acestui medicament este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării (vezi pct.
4.3).
Fertilitatea
Există unele dovezi care indică faptul că medicamentele care inhibă ciclooxigenaza/sinteza
prostaglandinelor pot determina reducerea fertilității la femei, printr-un efect asupra ovulației. Acest
efect este reversibil la întreruperea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Parasinus Răceală și Gripă nu are nicio influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a
conduce vehicule și de a folosi utilaje. Pacienţii care prezintă ameţeli, halucinații, cefalee neobișnuită
sau tulburări de vedere ori auz trebuie să evite să conducă vehicule sau să folosească utilaje. De obicei,
administrarea în doză unică sau pe termen scurt a acestui medicament nu justifică adoptarea vreunei
măsuri speciale de precauţie.
4.8 Reacții adverse
Reacțiile adverse observate cel mai frecvent sunt de natură gastrointestinală. Pot apărea ulcere peptice,
perforație sau sângerare gastrointestinală, uneori letale la vârstnici (vezi pct. 4.4). În urma
administrării au fost raportate greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, durere
abdominală, distensie abdominală, ulcerații la nivelul gurii, melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă,
exacerbarea colitei sau bolii Crohn (vezi pct. 4.4). Gastrita a fost observată mai puțin frecvent.
În urma tratamentului cu ibuprofen au fost raportate reacții de hipersensibilitate. Acestea pot consta în:
a) reacții alergice nespecifice și anafilactice,
b) Respirație: reactivitate la nivelul tractului respirator, inclusiv astm bronșic,
astm bronșic agravat, bronhospasm sau dispnee,
Piele: diferite tulburări cutanate, inclusiv erupții cutanate tranzitorii de
diferite tipuri, prurit însoţit de echimoze, urticarie, purpură, angioedem și mai
rar dermatoze exfoliative și buloase (inclusiv necroliză epidermică și eritem
polimorf).
c) Foarte rar, reacții buloase incluzând sindromul Stevens-Johnson și necroliza
epidermică toxică.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doză mare (2400 mg/zi) se poate
asocia cu un risc ușor crescut de apariție a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu infarct
miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4). În asociere cu tratamentul AINS au fost
raportate edem, hipertensiune arterială, angină pectorală și insuficiență cardiacă.
Următoarele reacții adverse se referă la cele raportate ca urmare a administrării de ibuprofen și
pseudoefedrină în doze OTC, în cazul utilizării pe termen scurt. În tratamentul afecțiunilor cronice, în
cazul tratamentului de lungă durată, pot apărea și alte reacții adverse.
Pacienții trebuie informați că este necesar să oprească imediat tratamentul cu Parasinus Răceală și
Gripă și să se adreseze unui medic dacă prezintă o reacție adversă gravă la medicament.
Infecții și infestări Ibuprofen Foarte rare Exacerbarea inflamaţiilor provocate de
infecţii (de exemplu fasceita necrozantă),
meningita aseptică [rigiditatea gâtului,
cefalee, greaţă, vărsături, febră sau
dezorientare la pacienţii cu afecțiuni
autoimune preexistente (LES, boală mixtă
a țesutului conjunctiv)]
Tulburări Ibuprofen Foarte rare Tulburări hematopoietice (de exemplu
hematologice și anemie, leucopenie, trombocitopenie,
limfatice pancitopenie, agranulocitoză)
Tulburări ale Ibuprofen Mai puțin Reacții de hipersensibilitate cu urticarie,
sistemului frecvente prurit și crize de astm bronșic (cu scăderea
imunitar tensiunii arteriale)
Ibuprofen și Foarte rare Reacții de hipersensibilitate generalizate
clorhidrat de severe, semnele pot include edem facial,
pseudoefedrină angioedem, dispnee, tahicardie, scăderea
tensiunii arteriale, șoc anafilactic
Tulburări psihice Ibuprofen Foarte rare Reacții psihotice, depresie, nervozitate.
Clorhidrat de Cu Agitație, halucinații, anxietate,
pseudoefedrină frecvență comportament anormal, insomnie,
necunoscută excitabilitate, iritabilitate, nervozitate,
neliniște
Tulburări ale Ibuprofen Mai puțin Tulburări ale sistemului nervos central,
sistemului nervos frecvente cum sunt cefalee, amețeli, insomnie,
agitație, iritabilitate sau oboseală
Ibuprofen Cu Accident vascular cerebral (atac cerebral)
frecvență
necunoscută
Clorhidrat de Cu Accident vascular cerebral hemoragic,
pseudoefedrină frecvență accident vascular cerebral ischemic,
necunoscută convulsii, cefalee, insomnie, nervozitate,
anxietate, agitație, tremor, halucinații,
amețeli, hiperactivitate psihomotorie,
sindrom de encefalopatie posterioară
reversibilă (SEPR) (vezi pct. 4.4),
sindrom de vasoconstricție cerebrală
reversibilă (SVCR) (vezi pct. 4.4).
Tulburări oculare Ibuprofen Mai puțin Tulburări de vedere
frecvente
Clorhidrat de Cu Neuropatie ischemică optică
pseudoefedrină frecvență
necunoscută
Tulburări Ibuprofen Rare Tinitus
acustice și
vestibulare
Ibuprofen Cu Vertij
frecvență
necunoscută
Tulburări Ibuprofen Foarte rare Palpitații, insuficiență cardiacă, infarct
cardiace miocardic, edem, hipertensiune arterială
Ibuprofen Cu Sindromul Kounis
frecvență
necunoscută
Clorhidrat de Cu Palpitații, tahicardie, durere toracică,
pseudoefedrină frecvență aritmie
necunoscută
Tulburări Ibuprofen Foarte rare Hipertensiune arterială
vasculare
Clorhidrat de Cu Hipertensiune arterială
pseudoefedrină frecvență
necunoscută
Tulburări Clorhidrat de Rare Exacerbarea astmului bronșic sau reacție
respiratorii, pseudoefedrină de hipersensibilitate cu bronhospasm
toracice și
mediastinale
Tulburări gastro- Ibuprofen Frecvente Dispepsie, durere abdominală, greață,
intestinale vărsături, flatulență, diaree, constipație,
anorexie, pierderi de sânge
gastrointestinale minore, care pot conduce
la anemie în cazuri rare
Ibuprofen Mai puțin Ulcer gastric cu sângerare și/sau perforație,
frecvente gastrită, stomatită ulceroasă, exacerbarea
colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4)
Ibuprofen Foarte rare Esofagită, pancreatită, strictură intestinală
asemănătoare unei diafragme
Clorhidrat de Cu Xerostomie, sete, greață, vărsături
pseudoefedrină frecvență Colită ischemică
necunoscută
Tulburări Ibuprofen Foarte rare Disfuncție hepatică, deteriorare hepatică,
hepatobiliare în special în tratamentul de lungă durată,
insuficiență hepatică, hepatită acută, icter
Afecțiuni cutanate Ibuprofen Mai puțin Diverse erupții cutanate tranzitorii
și ale țesutului frecvente
subcutanat
Ibuprofen Foarte rare Exantem bulos, cum sunt sindromul
Stevens-Johnson și necroliza epidermică
toxică (sindromul Lyell), alopecie, infecții
severe ale pielii, complicații ale țesuturilor
moi în timpul unei infecții cu varicelă
Ibuprofen Cu Angioedem, eritem polimorf, erupție
frecvență cutanată tranzitorie, purpură, prurit,
necunoscută urticarie.
Reacție indusă de medicament asociată cu
eozinofilie și simptome sistemice (sindrom
DRESS).
Reacţii de fotosensibilitate.
Clorhidrat de Cu Erupție cutanată tranzitorie, urticarie,
pseudoefedrină frecvență prurit, hiperhidroză.
necunoscută
Ibuprofen și Cu Reacții cutanate grave, inclusiv pustuloza
clorhidrat de frecvență exantematică generalizată acută (PEGA)
pseudoefedrină necunoscută
Tulburări renale Ibuprofen Rare Leziuni tisulare renale (necroză papilară)
și ale căilor și concentrații ridicate de acid uric în
urinare sânge
Ibuprofen Foarte rare Edeme (mai ales la pacienți cu
hipertensiune arterială sau insuficiență
renală), sindrom nefrotic, nefrită
interstițială, insuficiență renală acută
Ibuprofen Cu Hematurie, insuficiență renală, proteinurie,
frecvență oligurie
necunoscută
Clorhidrat de Cu Dificultate la urinare (retenție urinară la
pseudoefedrină frecvență bărbați cu tulburări uretro-prostatice)
necunoscută
Investigaţii Ibuprofen Cu Hematocrit și hemoglobină scăzute
diagnostice frecvență
necunoscută
Tulburări Ibuprofen Cu Edem, umflare, edem periferic
generale și la frecvență
nivelul locului de necunoscută
administrare
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
La copii, ingerarea unor cantități mai mari de 400 mg/kg poate cauza simptome. La adulți, răspunsul
doză-efect este mai puțin clar. Timpul de înjumătățire plasmatică în caz de supradozaj este de 1,5-3
ore.
Simptome
Supradozajul poate duce la nervozitate, agitație, anxietate, iritabilitate, neliniște, amețeli, tremor,
vertij, insomnie, greață, durere abdominală, vărsături, durere epigastrică, diaree, bradicardie, palpitații,
tahicardie, tinitus, cefalee, pierderea conștienței, dispnee, depresie respiratorie, convulsii, iluzii,
halucinații, tulburări de comportament, midriază, accident vascular cerebral și sângerare
gastrointestinală. Hiperkaliemia, hipertensiunea arterială sau hipotensiunea arterială pot fi, de
asemenea, semne ale supradozajului. Toxicitatea se poate manifesta sub formă de somnolență,
excitație, dezorientare sau comă. Pacientul poate prezenta convulsii. Funcția hepatică poate fi
anormală. În cazul intoxicației grave poate apărea acidoza metabolică și se poate prelungi timpul de
protrombină/INR. Pot să apară insuficiența renală acută și deteriorarea hepatică. La astmatici este
posibilă exacerbarea astmului bronșic.
Tratament
Din cauza absorbției rapide din tractul gastrointestinal a celor două substanțe active, administrarea de
emetice și lavajul gastric trebuie efectuate în primele patru ore de la supradozaj pentru a fi eficace.
Cărbunele este eficient doar dacă se administrează în interval de o oră după supradozaj.
Statusul cardiac trebuie monitorizat, iar electroliții serici trebuie măsurați.
Dacă apar semne de toxicitate cardiacă, se poate administra propanolol intravenos. În eventualitatea
scăderii concentrației serice de potasiu, se va începe administrarea unei perfuzii lente cu o soluție
diluată de clorură de potasiu. Deși pacientul prezintă hipokaliemie, este puțin probabil ca pacientul să
prezinte depleţie de potasiu, prin urmare trebuie evitată administrarea excesivă. Este indicată
monitorizarea continuă a potasiului seric timp de câteva ore după administrarea clorurii de potasiu. În
caz de delir sau convulsii este indicată administrarea intravenoasă de diazepam.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: derivați de acid propionic, combinaţii cu ibuprofen.
Codul ATC: M01AE51
Ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian aparținând clasei acizilor propionici, care s-a dovedit
eficace prin inhibarea sintezei de prostaglandine. Are proprietăți analgezice, antipiretice și
antiinflamatorii. Clorhidratul de pseudoefedrină este un simpatomimetic care produce vasoconstricția
mucoasei nazale, reducând astfel rinoreea și congestia nazală.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic
în doză mică asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate
concomitent. Unele studii de farmacodinamie arată că atunci când doze unice de ibuprofen 400 mg au
fost administrate cu 8 ore înainte de sau la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic
(81 mg) într-o formă farmaceutică cu eliberarea imediată, a apărut o scădere a efectului acidului
acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau a agregării plachetare. Deşi există incertitudini legate
de extrapolarea acestor date la situația clinică, nu este exclusă posibilitatea ca utilizarea regulată şi pe
termen lung a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotectiv al acidului acetilsalicilic în doză mică.
Se consideră că este puțin probabil ca utilizarea ocazională a ibuprofenului să aibă efecte relevante
clinic (vezi pct. 4.5).
5.2 Proprietăți farmacocinetice
După administrare ibuprofenul este absorbit rapid și este distribuit rapid în tot corpul. Excreția este
rapidă și completă la nivelul rinichilor.
Absorbție
Ibuprofenul este absorbit rapid din tractul gastrointestinal după administrare. Concentrațiile plasmatice
maxime sunt atinse la 1-2 ore după ingestie. Concentrațiile plasmatice maxime pot varia în funcție de
forma farmaceutică și de administrarea sau nu odată cu alimente.
Într-un studiu de biodisponibilitate orală de comparare a ibuprofenului solubilizat (forma farmaceutică
ibuprofen + pseudoefedrină capsule moi), s-a determinat bioechivalența acestuia cu ibuprofen
+pseudoefedrină comprimate și ibuprofen capsule moi, luând în considerare aria de sub curba
concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a ibuprofenului. Ibuprofenul din forma farmaceutică
combinată capsulă moale a atins o concentraţie plasmatică maximă (Cmax) mai mare decât
ibuprofenul din forma farmaceutică comprimat. În plus, timpul median până la expunerea maximă
(Tmax) a fost comparabil la ibuprofen + pseudoefedrină capsule moi (39 min.) și comparatorul
ibuprofen capsule moi (45 min.) și a fost cu 20-30 minute mai mic decât comparatorul ibuprofen +
pseudoefedrină comprimate (67,5 min.).
Ibuprofenul solubilizat (prezent în ibuprofen + pseudoefedrină capsule moi) are o rată de absorbție
sistemică mai mare față de combinația comparator ibuprofen + pseudoefedrină comprimate.
Pseudoefedrina (în formele farmaceutice cu eliberare imediată) este absorbită rapid din tractul
gastrointestinal atingând concentrații plasmatice maxime la 1-3 ore.
Distribuție
Ibuprofen este metabolizat inițial în ficat în metaboliții majori 2-hidroxiibuprofen și 2-
carboxiibuprofen. Ibuprofenul se leagă în proporție de 90 până la 99% de proteinele plasmatice. Într-
un număr limitat de studii, ibuprofenul a fost detectat în laptele matern în concentrații foarte mici.
Se consideră că pseudoefedrina traversează bariera placentară și trece în lichidul cerebrospinal.
Pseudoefedrina ajunge în laptele matern; aproximativ 0,5% dintr-o doză orală se distribuie în laptele
matern în decursul a 24 de ore.
Eliminare
Ibuprofen are timpul de înjumătățire plasmatică de aproximativ 2 ore. Este excretat rapid prin urină în
principal sub formă de metaboliți și conjugații lor. Aproximativ 1% este excretat în urină ca ibuprofen
sub formă nemodificată și aproximativ 14% ca ibuprofen conjugat.
Pseudoefedrina este excretată în urină în mare măsură sub formă nemodificată, cu cantități mici dintr-
un metabolit hepatic. Are un timp de înjumătățire plasmatică de 5 până la 8 ore; eliminarea este
crescută și timpul de înjumătățire scurtat corespunzător în urină acidă. Cantități mici sunt distribuite în
laptele matern.
5.3 Date preclinice de siguranță
Sunt disponibile numai date limitate privind toxicitatea combinaţiei ibuprofen şi clorhidrat de
pseudoefedrină.
Pe baza mecanismelor de acţiune diferite ale ibuprofenului (antiinflamator nesteroidian) și clorhidratului
de pseudoefedrină (simpatomimetic), în testele de toxicitate non-clinice după supradozaj s-a observat
un profil de toxicitate specific compusului legat de activitatea farmacodinamică a componentelor (date
despre pseudoefedrină la om). În consecință, au existat organe țintă toxicologice diferite, de exemplu
leziuni gastrointestinale pentru ibuprofen şi efecte hemodinamice, respectiv asupra SNC pentru
clorhidratul de pseudoefedrină. Administrarea concomitentă de ibuprofen și clorhidrat de
pseudoefedrină nu a avut drept rezultat nicio interacțiune semnificativă clinic. Prin urmare, nu sunt
aşteptate efecte suplimentare, sinergice şi de potenţare pentru combinaţia cu doză fixă (CDF)
ibuprofen/clorhidrat de pseudoefedrină (200 mg/30 mg) la animale și oameni, la doze echipotente. Acest
lucru este susţinut și de lipsa căilor metabolice competitive. Nu există dovezi științifice care să
demonstreze că marjele de siguranță ale medicamentelor individuale vor fi diferite în cazul combinării
acestora.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Conținut lichid:
Hidroxid de potasiu
Macrogol 600
Apă purificată
Capsulă gelatinoasă:
Sorbitol lichid, parțial deshidratat (E420) (apă purificată, sorbitan, D-sorbitol)
Gelatină
Cerneală neagră de inscripționare [alcool SDA 35A, hidroxid de amoniu 28%, alcool izopropilic, apă
purificată, macrogol 400, acetoftalat de polivinil, propilenglicol, oxid negru de fer (E172)]
Aditivi alimentari: lecitină din soia în trigliceride cu lanț mediu
6.2 Incompatibilități
Nu există informații disponibile
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25C.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Capsulele sunt ambalate în blistere de culoare albă, opace, din PVC-PVdC, termosudate pe folie din
hârtie-Al.
sau
blistere de culoare albă, opace, din PVC-PE-PVdC, termosudate pe folie din hârtie-Al.
Blisterele sunt ambalate într-o cutie de carton
Mărimi de ambalaj: 2, 4, 8, 10, 12, 16, 20, 24
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Haleon Romania S.R.L.
Str. Costache Negri nr. 1-5, Opera Center One, Etaj 6 (Zona 2)
Sector 5, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
13740/2021/01-16
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări Martie 2016
Data ultimei reînnoiri: Februarie 2021
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2025