Prospect Paracetamol Sopharma 500 mg comprimate
Producator: Sopharma AD
Clasa ATC: alte analgezice şi antipiretice, anilide, codul ATC: N02BE01
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 12696/2019/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Paracetamol Sopharma 500 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine paracetamol 500 mg.
Excipienți cu efect cunoscut: fiecare comprimat conține lactoză monohidrat 61 mg și amidon din grâu 36
mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi punctul 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat.
Comprimat rotund, de culoare albă, cu diametrul de 13 mm, cu o linie mediană pe una dintre feţe.
Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al durerii de intensitate uşoară până la moderată şi/sau al febrei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Paracetamol Sopharma500 mg comprimate este indicat la adulți, adolescenți și copii cu greutatea peste 26
kg.
Doze
Adulţi şi adolescenţi (cu greutate peste 50 kg)
Doza uzuală este de 500 mg până la 1000 mg, la interval de 4 până la 6 ore, dacă este necesar, până la o
doză maximă de 3 g zilnic. Doza unică maximă este de 1000 mg.
Doza maximă zilnică nu trebuie depăşită, din cauza riscului de afectare hepatică gravă (vezi pct. 4.4 şi
4.9).
Copii şi adolescenţi (cu greutate de 26 – 50 kg)
Doza zilnică recomandată de paracetamol este de aproximativ 60 mg/kg, divizată în 4 sau 6 prize zilnice
sau de aproximativ 15 mg/kg la interval de 6 ore sau de 10 mg/kg la interval de 4 ore. Doza maximă
zilnică nu trebuie depăşită, din cauza riscului de afectare hepatică gravă (vezi pct. 4.4 şi 4.9).
La copii şi adolescenţi dozele trebuie stabilite în raport cu greutatea şi se vor utiliza forme farmaceutice
adecvate. Informaţiile despre relaţia vârstă/greutate detaliate mai jos sunt doar orientative. Administrarea
regulată reduce fluctuaţiile de intensitate ale durerii sau febrei. La copii, administrarea trebuie să fie
regulată, incluzând perioada noapţii, de preferat la interval de 6 ore, sau la intervale de minim 4 ore.
Copii şi adolescenţi cu greutate între 43 şi 50 kg (cu vârsta de aproximativ 12 -15 ani)
Doza uzuală este de 500 mg, la interval de 4 ore, dacă este necesar, până la o doză maximă zilnică de 2,5
g.
Copii cu greutate între 34 şi 43 kg (cu vârsta de aproximativ 11 – 12 ani)
Doza uzuală este de 500 mg, la interval de 6 ore, dacă este necesar, până la o doză maximă zilnică de 2 g.
Copii cu greutate între 26 şi 33 kg (cu vârsta de aproximativ 8 -11 ani)
Doza uzuală este de 500 mg, la interval de 6 ore, dacă este necesar, până la o doză maximă zilnică de 1,5
g.
Insuficienţă renală
Paracetamolul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă renală, iar în caz de insuficienţă
renală severă se recomandă creşterea intervalului dintre administrări. Atunci când clearance-ul creatininei
este mai mic de 10 ml/min, intervalul minim dintre două administrări trebuie să fie de 8 ore.
Insuficienţă hepatică
Paracetamolul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau la pacienţii cu sindrom
Gilbert. Doza trebuie redusă sau intervalul dintre administrarea dozelor trebuie prelungit.
Pacienţi vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici.
Alcoolism cronic
Consumul cronic de alcool etilic poate scădea pragul toxicităţii paracetamolului. La aceşti pacienţi,
intervalul dintre administrarea a două doze trebuie să fie de minimum 8 ore. Nu trebuie depăşită doza de 2
g paracetamol pe zi.
Mod de administrare
Pentru administrare orală.
Comprimatele trebuie înghiţite cu un pahar cu apă.
În cazul în care febra persistă după mai mult de 3 zile de tratament sau durerea persistă după mai mult de
5 zile de tratament, pacientul trebuie sfătuit să se adreseze unui medic.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la paracetamol sau la oricare dintre excipienţi.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Utilizarea prelungită sau frecventă nu este indicată. Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu utilizeze concomitent
alte medicamente care conţin paracetamol. Supradozajul prin ingestia mai multor doze zilnice luate într-o
singură priză poate afecta sever ficatul; în astfel de cazuri nu apare starea de pierdere a conştienţei. Cu
toate acestea, trebuie acordată imediat asistenţă medicală. Utilizarea prelungită, cu excepţia utilizării sub
supraveghere medicală, poate fi nocivă. La adolescenţii trataţi cu doza de 60 mg paracetamol/kg zilnic,
asocierea unui alt tip de medicament antipiretic nu este justificată, cu excepţia cazului când tratamentul nu
este eficace.
Paracetamolul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţi cu insuficienţă renală moderată şi severă, pacienţi cu
insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (incluzând sindromul Gilbert), pacienţi cu insuficienţă
hepatică severă (Child-Pugh>9), pacienţi cu hepatită acută, pacienţi trataţi concomitent cu medicamente
care afectează funcţia hepatică, pacienţi cu deficit de glucoză-6-fostat-dehidrogenază, pacienţi cu anemie
hemolitică, pacienţi cu deshidratare determinată de abuzul de alcool etilic şi pacienţi cu malnutriţie
cronică.
Riscul de supradozaj este mai mare la pacienţii cu ciroză hepatică non-alcoolică. În caz de alcoolism
cronic se recomandă prudenţă. În astfel de cazuri, doza zilnică nu trebuie să depăşească 2 grame. Se va
evita consumul de băuturi alcoolice în cursul tratamentului cu paracetamol.
În caz de febră mare sau semne de infecţie după mai mult de 3 zile de tratament, sau dacă durerea persistă
după mai mult de 5 zile de tratament, pacientul trebuie sfătuit să ceară sfatul unui medic.
În cazul tratamentului de lungă durată (>3 luni) cu analgezice utilizate la interval de două zile sau mai
frecvent, poate să apară cefaleea sau aceasta se poate agrava. Cefaleea provocată de utilizarea în exces a
analgezicelor nu trebuie tratată prin creşterea dozei. În astfel de cazuri, întreruperea utilizării
analgezicelor se va face numai la recomandarea medicului.
Întreruperea bruscă după utilizarea pe termen lung, în doze mari, sau utilizarea incorectă a analgezicelor
poate duce la cefalee, oboseală, dureri musculare, nervozitate şi simptome vegetative autonome. Aceste
simptome de întrerupere se remit în câteva zile. Până la acel moment, se va evita administrarea ulterioară
a analgezicelor iar utilizarea acestora nu va fi reluată fără recomandare medicală.
Se recomandă precauţie la pacienţii cu astm bronşic cu hipersensibilitate la acid acetilsalicilic, deoarece a
fost raportată o reacţie uşoară de bronhospasm la paracetamol (reacţie încrucişată).
În eventualitatea unui supradozaj se recomandă asistenţă medicală de urgenţă, chiar dacă pacientul este
asimptomatic, din cauza riscului de afectare hepatică ireversibilă (vezi pct. 4.9).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Paracetamolul este metabolizat în proporţie mare în ficat şi, ca urmare, poate interacţiona cu alte
medicamente care utilizează aceleaşi căi de metabolizare sau care au efecte inductoare sau inhibitoare
asupra acestor căi. S-a observat că inductorii enzimatici reduc concentraţiile plasmatice ale
paracetamolului cu până la 60%.
Consumul cronic de alcool etilic sau administrarea de medicamente inductoare enzimatice, cum sunt
barbituricele, carbamazepina, fenitoina, rifampicina, izoniazida şi planta sunătoare (Hypericum
perforatum) pot creşte hepatotoxicitatea paracetamolului, prin formarea mai rapidă şi în cantitate mai
mare a metaboliţilor toxici. Prin urmare, administrarea concomitentă a substanţelor cu potenţial inductor
enzimatic trebuie făcută cu prudenţă (vezi pct. 4.9).
În cazul tratamentului concomitent cu probenecid se recomandă scăderea dozei de paracetamol, deoarece
probenecidul determină o scădere aproape la jumătate a clearance-ului paracetamolului, prin inhibarea
conjugării acestuia cu acidul glucuronic.
Salicilamida poate prelungi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al paracetamolului.
Paracetamolul poate scădea biodisponibilitatea lamotriginei, cu o posibilă reducere a efectelor acesteia,
printr-o posibilă inducţie a metabolizării lamotriginei în ficat.
Paracetamolul poate prelungi semnificativ timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al
cloramfenicolului. Se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale cloramfenicolului, dacă
administrează concomitent paracetamol cu cloramfenicol administrat injectabil.
Viteza de absorbţie a paracetamolului poate fi accelerată de către metoclopramidă sau domperidonă şi
poate fi redusă de către colestiramină. Pentru a obţine efect maxim, se recomandă ca între administrarea
paracetamolului şi cea a colestiraminei să fie o pauză de o oră. Administrarea concomitentă cu
medicamente care pot încetini evacuarea gastrică poate întârzia absorbţia şi debutul acţiunii
paracetamolului.
Efectul anticoagulant al warfarinei şi al altor anticoagulante cumarinice poate fi crescut de utilizarea
cronică prelungită de paracetamol, determinând un risc crescut de sângerare. Efectul poate să apară şi la
administrarea de doze zilnice de 1,5-2 g paracetamol, timp de 5-7 zile. Dozele ocazionale nu au efect
semnificativ.
Modificări ale rezultatelor unor analize de laborator
Paracetamolul poate influenţa valorile acidului uric determinate prin metoda acidului fosfotungstic şi ale
glicemiei determinată prin testul la glucozo-oxidazo-peroxidază.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcină
Studiile epidemiologice privind administrarea pe cale orală a dozelor terapeutice de paracetamol nu indică
apariţia unor reacţii adverse asupra sarcinii sau asupra sănătăţii fătului/noului-născut. Datele prospective
privind supradozajul în timpul sarcinii nu au arătat un risc crescut de malformaţii. Studiile privind
toxicitatea asupra funcţiei de reproducere care au investigat administrarea orală nu au indicat niciun semn
de malformaţie sau fetotoxicitate (vezi pct. 5.3). Paracetamolul este considerat sigur în cazul utilizării de
doze uzuale, terapeutice, pe termen scurt şi poate fi utilizat în timpul sarcinii, după o evalure a raportului
risc-beneficiu.
Alăptare
După administrarea orală, paracetamolul este eliminat în cantităţi mici în laptele matern.
Nu au fost raportate reacţii adverse la sugari. Paracetamolul poate fi utilizat la femeile care alăptează,
atâta timp cât dozele recomandate nu sunt depăşite. Se recomandă prudenţă în cazul utilizării pe termen
lung.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Paracetamol Sopharmanu are sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce sau de a folosi
utilaje.
4.8 Reacţii adverse
La doze terapeutice apar puţine reacţii adverse.
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10);
frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000);
foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile).
Clasificarea pe aparate, Frecvenţă Simptome
sisteme şi organe
Tulburări hematologice şi Rare: Afecţiuni plachetare, afecţiuni
limfatice ale celulelor stem
Foarte rare: Trombocitopenie, leucopenie,
neutropenie şi anemie
hemolitică
Tulburări ale sistemului Rare: Hipersensibilitate (excluzând
imunitar angioedem)
Tulburări metabolice şi de Foarte rare: Hipoglicemie
nutriţie
Tulburări psihice Rare: Depresie nespecificată,
confuzie, halucinaţii
Tulburări ale sistemului nervos Rare: Tremor nespecificat, cefalee
nespecificată
Tulburări oculare Rare: Vedere anormală
Tulburări cardiace Rare: Edeme
Tulburări gastro-intestinale Rare: Hemoragie nespecificată, durere
abdominală nespecificată, diaree
nespecificată, greaţă, vărsături
Tulburări hepatobiliare Rare: Funcţie hepatică anormală,
insuficienţă hepatică, necroză
hepatică, icter
Foarterare: Hepatotoxicitate
Afecţiuni cutanate şi ale Rare: Prurit, erupţii cutanate
ţesutului subcutanat tranzitorii, transpiraţii, purpură,
angioedem, urticarie
Tulburări renale şi urinare Foarte rare: Piurie sterilă (urină tulbure) şi
reacţii adverse renale
Tulburări generale şi la nivelul Rare: Ameţeli (excluzând vertij), stare
locului de administrare generală de rău, febră, sedare,
interacţiuni medicamentoase
nespecificate
Foarte rare: Reacţii de hipersensibilitate
(necesitând întreruperea
tratamentului)
Leziuni, intoxicaţii şi Rare: Supradozaj şi intoxicaţie
complicaţii legate de
procedurile utilizate
Au fost raportate cazuri foarte rare de necroliză epidermică, sindrom Stevens Johnson, eritem polimorf,
edem laringian, şoc anafilactic, anemie, tulburări hepatice şi hepatită, afectare renală (insuficienţă renală
severă, nefrită interstiţială, hematurie, anurie), tulburări gastro-intestinale şi vertij.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Există risc de intoxicaţie cu paracetamol, în special la vârstnici, copiii mici, pacienţii cu boli hepatice,
etilism cronic, malnutriţie cronică sau la cei trataţi cu inductori enzimatici. Supradozajul poate fi letal.
Simptome
Simptomele intoxicaţiei cu paracetamol apar de obicei în primele 24 de ore după administrare şi constau
în: greaţă, vărsături, anorexie, paloare şi durere abdominală. Supradozajul cu 7,5 g paracetamol sau peste
în administrare unică la adulţi sau cu 140 mg paracetamol/kg în administrare unică la copii, determină
citoliză hepatică, care induce necroză completă şi ireversibilă şi determină insuficienţă hepatocelulară,
acidoză metabolică şi encefalopatie, care pot evolua către comă şi deces. Concomitent, au fost observate
creşteri ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice (AST, ALT), lactat
dehidrogenazei şi bilirubinei, precum şi scăderea valorilor protrombinemiei, care poate să apară la 12 – 48
ore după administrare. De regulă, semnele clinice ale afectării hepatice devin manifeste pentru prima dată
după 2 zile şi ating o intensitate maximă după 4 până la 6 zile.
Poate să apară insuficienţă renală acută cu necroză renală tubulară, chiar în absenţa afectării hepatice
grave. Alte simptome non-hepatice după supradozajul cu paracetamol pot fi anomalii miocardice şi
pancreatită.
Măsuri terapeutice de urgenţă
- Spitalizare de urgenţă
- Trebuie prelevată o probă de sânge pentru determinarea concentraţiei plasmatice a paracetamolului,
cât mai devreme posibil după supradozaj, înaintea începerii tratamentului.
- Evacuare rapidă a medicamentului ingerat prin lavaj gastric, urmată de administrarea de cărbune
activat (adsorbant) şi sulfat de sodiu (laxativ).
- Dializa poate scădea concentraţiile plasmatice ale paracetamolului.
- Tratamentul constă în administrarea antidotului N-acetilcisteină (NAC) pe cale intravenoasă sau
orală, dacă este posibil în decursul primelor zece ore post-ingestie. Totuşi, NAC poate asigura un
anumit nivel de protecţie, chiar dacă este administrat după 10 ore de la producerea supradozajului,
dar în acest caz trebuie prelungită perioada de tratament.
- Tratament simptomatic.
- Testele hepatice trebuie efectuate la începutul tratamentului şi trebuie repetate la intervale de 24
ore. În majoritatea cazurilor, valorile concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice revin
la normal în decurs de una până la două săptămâni, cu recuperarea în totalitate a funcţiei hepatice.
Cu toate acestea, în cazuri foarte rare poate fi recomandat transplant hepatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, anilide, codul ATC: N02BE01
Paracetamolul are atât efecte analgezice cât şi antipiretice. Cu toate acestea, paracetamolul nu are efect
antiinflamator. Mecanismul de acţiune prin care se obţine efectul analgezic al paracetamolului nu este pe
deplin elucidat. Principala acţiune a paracetamolului este inhibarea ciclooxigenazei, o enzimă importantă
pentru sinteza prostaglandinelor. Ciclooxigenaza de la nivelul sistemului nervos central este mai sensibilă
la acţiunea paracetamolului decât cea periferică şi acest fapt explică de ce acesta are doar eficacitate
analgezică şi antipiretică. Paracetamolul, probabil, are efect antipiretic prin acţiunea asupra centrului
termoreglator hipotalamic.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, paracetamolul este rapid şi aproape complet absorbit. Concentraţia plasmatică
maximă este atinsă după 30 de minute până la 2 ore.
Distribuţie
Paracetamolul este rapid distribuit în toate ţesuturile. Concentraţiile sunt comparabile în sânge, salivă şi
plasmă. Volumul de distribuţie al paracetamolului este de aproximativ 1 l/kg. La doze terapeutice, legarea
de proteinele plasmatice este neglijabilă.
Metabolizare
La adulţi, paracetamolul este metabolizat în ficat prin 2 căi majore de metabolizare: glucuronoconjugare
(~60 %) şi sulfoconjugare (~35 %). Ultima cale este rapid saturată la doze mai mari decât cele
terapeutice. O cale de metabolizare minoră, catalizată de citocromul P450, duce la formarea unui
metabolit intermediar ( N acetil- p-benzochinonimină), care în condiţii normale este rapid detoxifiat de
glutation şi eliminat în urină, după conjugarea cu cisteina (~3 %) şi acidul mercapturic.
La nou-născuţi şi copii cu vârsta sub 12 ani, sulfoconjugarea este principala cale de metabolizare, iar
glucuronoconjugarea este mai redusă decât la adulţi. Eliminarea totală la copii este comparabilă cu cea de
la adulţi, datorită capacităţii crescute pentru sulfoconjugare.
Eliminare
Paracetamolul este excretat în principal prin urină.
Aproximativ 90% din doza de paracetamol administrată este eliminată din organism prin rinichi în decurs
de 24 ore, predominant sub formă de glucuronat (60 până la 80%) şi sulfat (20 până la 30%). Aproximativ
5% este eliminat sub formă nemodificată. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de
aproximativ 2 ore. În caz de insuficienţă renală sau hepatică, după supradozaj şi la nou-născuţi timpul de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare este prelungit. Efectul maxim corespunde concentraţiilor
plasmatice maxime. În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml/min),
eliminarea paracetamolului şi a metaboliţilor săi este întârziată.
La pacienţii vârstnici, capacitatea de conjugare nu este modificată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În cadrul studiilor la animale, care au investigat toxicitatea acută, subcronică şi cronică a paracetamolului,
efectuate la şobolan şi şoarece, au fost observate leziuni gastro-intestinale, modificări ale numărului de
celule sanguine, degenerescenţă a parenchimului hepatic şi renal şi necroză. Aceste modificări sunt
atribuite pe de o parte mecanismului de acţiune şi pe de altă parte metabolizării paracetamolului.
Investigaţiile extensive nu au arătat vreun risc genotoxic relevant al paracetamolului administrat în doze
terapeutice, adică doze non-toxice.
Studiile de lungă durată efectuate la şobolani şi şoareci nu au demonstrat efecte carcinogene în cazul
administrării de paracetamol în doze non-hepatotoxice.
Paracetamolul traversează bariera placentară.
Studiile la animale nu au indicat toxicitate asupra funcţiei de reproducere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Povidonă K 30
Lactoză monohidrat
Amidon din grâu
Talc
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al cu 20 de comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Sopharma AD
Iliensko Shosse 16
1220 Sofia,
Bulgaria
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
12696/2019/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI
Autorizare – Noiembrie 2019
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Octombrie 2021