Prospect Pantoprazol Terapia 20 mg comprimate gastrorezistente
Producator: Terapia SA
Clasa ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 11750/2019/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pantoprazol Terapia 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (echivalent cu pantoprazol sodic sesquihidrat
22,56 mg ).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate gastrorezistente ovale, biconvexe, de culoare aproape albă şi plane pe ambele feţe.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
Boala de reflux gastro-esofagian simptomatică.
Pentru controlul pe termen lung şi prevenirea recidivării esofagitei de reflux.
Adulţi
Prevenirea ulcerului gastroduodenal indus de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene neselective
(AINS) la pacienţii predispuşi la acest risc care necesită tratament continuu cu AINS (vezi pct. 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
Boala de reflux gastro-esofagian simptomatică
Doza orală recomandată este de un comprimat gastro-rezistent de Pantoprazol Terapia 20 mg pe zi.
Simptomele sunt ameliorate, în general, într-o perioadă de 2-4 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă,
ameliorarea simptomelor are loc de obicei în termen de alte 4 săptămâni. După ameliorarea simptomelor,
revenirea acestora poate fi controlată cu ajutorul unei doze de 20 mg o dată pe zi, la nevoie. În cazul în care
nu se realizează un control satisfăcător al simptomelor cu tratamentul la nevoie, se poate lua în considerare o
trecere la terapia continuă.
Controlul pe termen lung şi prevenirea recidivării esofagitei de reflux
Pentru controlul pe termen lung, se recomandă o doză de întreţinere de un comprimat gastro-rezistent de
pantoprazol 20 mg pe zi, care poate fi mărită la 40 mg de pantoprazol pe zi dacă are loc o revenire a bolii.
Pentru astfel de situaţii este disponibil Pantoprazol Terapia 40 mg. După vindecarea recidivei, doza poate fi
redusă din nou la 20 mg de pantoprazol.
Adulţi
Prevenirea ulcerului gastroduodenal indus de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene neselective
(AINS) la pacienţii predispuşi la acest risc care necesită tratament continuu cu AINS
Doza orală recomandată este de un comprimat gastro-rezistent de Pantoprazol Terapia 20 mg pe zi.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică gravă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg de pantoprazol (vezi
pct.4.4).
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).
Pacienţi vârstnici
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).
Copii şi adolescenţi
Pantoprazol Terapia nu este recomandat pentru utilizarea la copii sub vârsta de 12 ani, datorită datelor
limitate privind siguranţa şi eficacitatea pentru această grupă de vârstă (vezi pct. 5.2).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu o oră înainte de
masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, substituenţi cu benzimidazol sau la oricare dintre ceilalţi excipienţi
enumeraţi la pct.6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă enzimele hepatice trebuie monitorizate periodic pe durata
tratamentului cu pantoprazol, în special în cazul utilizării pe termen lung. În cazul în care nivelul de enzime
hepatice creşte, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct.4.2).
Co-administrare cu AINS
Utilizarea pantoprazol 20 mg ca tratament de prevenire a ulcerului gastroduodenal indus de medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene neselective (AINS) trebuie limitată la pacienţii care necesită tratament
continuu cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene neselective şi care prezintă un risc ridicat de a
dezvolta complicaţii gastrointestinale. Riscul ridicat trebuie evaluat în funcţie de factorii individuali de risc,
de exemplu, vârstă înaintată (>65 ani), istoric de ulcer gastric sau duodenal sau de sângerări ale tractului
gastrointestinal superior.
Tumori maligne gastrice
Răspunsul simptomatic la pantoprazol poate masca simptomele tumorilor maligne gastrice şi poate întârzia
diagnosticul. La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu, pierdere semnificativă neintenţionată în
greutate, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi când este suspectat sau prezent
ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign.
Dacă simptomele persistă în ciuda unui tratament adecvat trebuie efectuate investigaţii suplimentare.
Administrarea concomitentă cu inhibitori de protează HIV
Nu este recomandată administrarea concomitentă de pantoprazol cu inhibitori de protează HIV, a căror
absorbţie este dependentă de pH-ul intragastric acid, cum este atazanavir, din cauza reducerii semnificative a
biodisponibilităţii acestora (vezi pct. 4.5).
Influenţa asupra absorbţiei vitaminei B12
Pantoprazolul, la fel ca toate celelalte medicamente antiacide, poate reduce absorbţia vitaminei B12
(ciancobalamină) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat în considerare la pacienţii cu
deficit de vitamina B12 sau la cei care prezintă factori de risc privind malabsorbţia vitaminei B12, în terapia
de lungă durată, sau în cazul în care sunt observate simptomele clinice respective.
Tratament pe termen lung
În tratamentul pe termen lung, în special atunci când perioada de tratament depăşeşte 1 an, pacienţii trebuie
ţinuţi sub supraveghere periodică.
Infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii
Tratamentul cu pantoprazol poate conduce la un risc uşor crescut de infecţii gastrointestinale cauzate de
bacterii precum Salmonella şi Campylobacter sau C. difficile.
Hipomagneziemie
Hipomagneziemia severă a fost raportată la pacienţii trataţi cu IPP cum este pantoprazolul timp de cel puţin
trei luni, şi, în cele mai multe cazuri timp de un an. Pot să apară manifestări grave de hipomagneziemie, cum
ar fi oboseală, tetanie, delir, convulsii, ameţeli şi aritmie ventriculară, dar acestea pot începe insidios şi pot să
fie trecute cu vederea. La majoritatea pacienţilor afectaţi, hipomagneziemia s-a îmbunătăţit după
administrarea de magneziu şi întreruperea tratamentului cu IPP.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să ia în considerare măsurarea concentraţiilor plasmatice de
magneziu înainte de începerea tratamentului şi periodic în timpul tratamentului cu IPP la pacienţii pentru
care se recomandă tratament prelungit sau care au tratament cu IPP şi cu digoxină sau medicamente care pot
determina hipomagneziemie (de exemplu diuretice).
Fracturi
Inhibitorii pompei de protoni, utilizaţi în special în doze mari şi pe perioade lungi (> 1 an), pot creşte modest
riscul de fractură de şold, de încheietura mâinii şi de fractură a coloanei vertebrale, mai ales la vârstnici sau
în prezenţa altor factori de risc recunoscuţi. Studiile observaţionale sugerează că inhibitorii pompei de
protoni pot creşte riscul global de fracturi cu 10 – 40%. O parte din această creştere se poate datora altor
factori de risc. Pacienţii cu risc de osteoporoză trebuie să primească îngrijiri în conformitate cu ghidurile
clinice actuale şi trebuie să aibă un aport adecvat de vitamina D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai ales în
zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se adreseze
imediat medicului, iar profesionistul în domenul sănătății trebuie să ia în considerare oprirea administrării
Pantoprazol Terapia. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă de protoni poate
crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.
Interferenţa cu teste de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigațiile
pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu Pantoprazol Terapia
trebuie oprit temporar, pentru cel puțin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1). Dacă, după
evaluarea inițială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA și gastrinei nu revin la valorile din intervalul
de referință, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu inhibitor de pompă de
protoni.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamentele cu farmacocinetica de absorbţie dependentă de pH
Din cauza inhibării puternice şi de durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate interfera cu
absorbţia altor medicamente, în cazul în care pH-ul gastric este un determinant important al disponibilităţii
orale, cum este cazul unor antifungice azole precum ketoconazolul, itraconazolul, posaconazolul şi alte
medicamente precum erlotinibul.
Inhibitori de protează HIV
Nu este recomandată administrarea concomitentă de pantoprazol şi de inhibitori de protează HIV, a căror
absorbţie este dependentă de pH-ul acid intragastric, cum este atazanavir, din cauza reducerii semnificative a
biodisponibilităţii acestora (vezi pct. 4.4).
Dacă combinaţia de inhibitori de protează HIV cu un inhibitor de pompă de protoni este inevitabilă, se
recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu, ȋncărcarea virală). Nu trebuie depășită doza de
pantoprazol de 20 mg pe zi. Doza de inhibitori de protează HIV poate fi necesar să fie ajustată.
Anticoagulante cumarinice (phenprocoumon sau warfarină)
Administrarea concomitentă de pantoprazol cu warfarină sau fenprocumonă nu a afectat farmacocinetica
warfarinei, fenprocumonei sau INR. Cu toate acestea, au existat rapoarte de creştere a INR şi a timpului
protrombinei la pacienţii care au tratament concomitent cu IPP şi warfarină sau fenprocumonă. Creşterea
INR şi a timpului de protrombină poate duce la sângerări anormale şi chiar la deces. Pacienţii trataţi cu
pantoprazol şi warfarină sau fenprocumonă trebuie să fie monitorizaţi privind creşterea INR şi a timpului de
protrombină.
Metotrexat
Utilizarea concomitentă a metotrexatului în doze mari (de exemplu 300 mg) şi a inhibitorilor de pompă de
protoni a dus la creşterea nivelului de metotrexat la anumiţi pacienţi. De aceea trebuie să se ia în considerare
o întrerupere temporară a utilizării de pantoprazol în schemele de tratament în care sunt utilizate doze mari
de metotrexat, de exemplu cancer şi psoriazis.
Alte studii privind interacţiunile
Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic
citocrom P450. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar printre celelalte căi
de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4.
Studiile privind interacţiunile cu medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, precum carbamazepina,
diazepamul, glibenclamida, nifedipina şi contraceptivele orale care conţin levonorgestrel şi etinilestradiol nu
au indicat interacţiuni clinice semnificative.
O interacţiune a pantoprazolului cu alte medicamente sau compuşi, care sunt metabolizaţi utilizând acelaşi
sistem de enzime, nu poate fi exclusă.
Rezultatele unei serii de studii privind interacţiunile au demonstrat că pantoprazolul nu afectează
metabolizarea substanţelor active metabolizate de CYP1A2 (precum cafeina, teofilina), CYP2C9 (precum
piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (precum metoprololul), CYP2E1 (precum etanolul) sau nu
interferă cu absorbţia digoxinei asociată cu p-glicoproteina.
Nu au fost semnalate niciun fel de interacţiuni cu antiacidele administrate concomitent.
Au fost, de asemenea, realizate studii privind interacţiunile la administrarea concomitentă a pantoprazolului
cu anumite antibiotice (claritromicină, metronidazol, amoxicilină). Nu au fost observate niciun fel de
interacţiuni clinic relevante.
Medicamentele care inhibă sau induc CYP2C19:
Inhibitori ai CYP2C19, cum este fluvoxamina ar putea creşte expunerea sistemică de pantoprazol.
Reducerea dozei poate fi luată ȋn considerare pentru pacienţii trataţi pe termen lung cu doze mari de
pantoprazol, sau cei cu insuficienţă hepatică.
Inductorii de enzime care afectează CYP2C19 şi CYP3A4, cum sunt rifampicina şi sunătoarea (Hypericum
perforatum) pot reduce concentraţiile plasmatice ale IPP care sunt metabolizate prin aceste sisteme de
enzime.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
O cantitate moderată de date privind femeile gravide (între 300-1000 sarcinii rezultate) nu indică malformaţii
sau toxicitate feto/neonatală la pantoprazol.
Studiile efectuate pe animale au arătat toxicitate reproductivă (vezi pct.5.3).
Ca măsură de precauţie, este de preferat să se evite utilizarea de Pantoprazol Terapia în timpul sarcinii.
Alăptare
Studiile efectuate pe animale au demonstrat excreţia de pantoprazol în laptele matern. Nu există informaţii
suficiente privind excreţia de pantoprazol în laptele uman, dar a fost raportată excreţia în laptele matern
uman. Nu poate fi exclus un risc pentru nou-născuţi/sugari. De aceea o decizie cu privire la
continuarea/întreruperea alăptării sau continuarea/întreruperea terapiei cu Pantoprazol Terapia trebuie luată
având în vedere beneficiile alăptării pentru copil şi beneficiile terapiei cu Pantoprazol Terapia pentru mamă.
Fertilitate
Nu a existat nici o dovada de afectare a fertilității în urma administrării de pantoprazol în studiile pe animale
(vezi pct 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Pantoprazol nu are sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi
utilaje.
Pot apărea reacţii adverse la medicament precum senzaţia de ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct. 4.8).
Dacă pacientul prezintă aceste simptome, acesta trebuie să întrerupă activităţile care presupun conducerea
vehiculelor sau folosirea utilajelor.
4.8 Reacţii adverse
Aproximativ 5 % dintre pacienţi pot manifesta reacţii adverse la medicament (RAM). Cele mai frecvente
RAM sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1% dintre pacienţi.
Tabelul de mai jos prezintă reacţiile adverse raportate la utilizarea de pantoprazol, acestea sunt prezentate în
următoarea ordine a frecvenţei:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente ( ≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare
(≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (nu se poate efectua o estimare pe
baza informaţiilor disponibile).
Pentru toate reacţiile adverse raportate în experienţa ulterioară punerii pe piaţă, nu este posibilă aplicarea
unui criteriu de frecvenţă şi astfel, acestea sunt menţionate ca având o frecvenţă „necunoscută”.
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Tabelul 1. Reacţii adverse observate în timpul studiilor clinice cu pantoprazol şi în experienţa ulterioară
punerii pe piaţă.
Frecvenţă Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Necunoscute
Clasă de frecvente
sisteme
de organe
Tulburări Agranulocitoză Trombocitopenie;
hematologice şi Leucopenie
limfatice Pancitopenie
Tulburări ale Hipersensibilitate
sistemului (inclusiv reacţii
imunitar anafilactice şi
şoc anafilactic)
Tulburări Hiperlipidemii şi Hiponatremie
metabolice şi de creşteri ale Hipomagneziemie
nutriţie valorilor (vezi pct. 4.4).
lipidelor Hipocalcemie ȋn
(trigliceride, asociere cu
colesterol); hipomagneziemie;
modificări de Hipokaliemie
greutate
corporală
Tulburări Tulburări ale Depresie (şi toate Dezorientare (şi Halucinaţii;
psihice somnului simptomele de toate simptomele Confuzie (în
agravare de agravare special la
asociate) asociate) pacienţii
predispuşi,
precum şi
agravarea acestor
simptome în cazul
preexistenţei lor)
Tulburări ale Cefalee; Disgeuzie Parestezie
sistemului Ameţeală
nervos
Tulburări Tulburări de
oculare vedere/vedere
înceţoşată
Tulburări Polipi ai Diaree; Colită
gastrointestinale glandelor greaţă/vărsături; microscopică
fundice Distensie
(benigni) abdominală şi
balonare;
Constipaţie;
Xerostomie;
Durere şi
disconfort în
zona
abdominală
Tulburări Valori crescute Valori crescute Leziuni
hepatobiliare ale enzimelor de bilirubină hepatocelulare;
hepatice Icter;
Frecvenţă Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Necunoscute
Clasă de frecvente
sisteme
de organe
(transaminaze, Insuficienţă
γ-GT) hepatocelulară
Afecţiuni Eczeme / Urticarie; Sindromul
cutanate şi ale exantem / Angioedem Stevens-Johnson;
ţesutului erupţii; Prurit Sindromul Lyell;
subcutanat Eritem polimorf;
Fotosensibilitate
Lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi punctul 4.4).
Afecţiuni Fractură de Artralgie; Spasm muscular
musculo- şold, de Mialgie consecinţă a
scheletice şi ale încheietura tulburărilor
ţesutului mâinii sau a electrolitice
conjunctiv coloanei
vertebrale (vezi
pct. 4.4)
Tulburări renale Nefrită
şi urinare interstiţială (cu
progresie posibilă
la insuficienţă
renală)
Tulburări ale Ginecomastie
aparatului
genital şi sânului
Tulburări Astenie, Creşterea
generale şi la oboseală şi temperaturii
nivelul locului indispoziţie corporale; Edem
de administrare periferic
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu s-a raportat niciun simptom de supradozaj la om.
Dozele de până la 240 mg administrate intravenos într-un interval de 2 minute au fost bine tolerate. Deoarece
pantoprazolul este puternic legat de proteine, acesta nu este uşor dializabil.
În caz de supradoză cu semne clinice de intoxicaţie, în afară de tratament simptomatic şi suportiv, nu există
recomandări terapeutice specifice.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupă farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni, codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un substitut al benzimidazolului care inhibă secreţia de acid hidrocloric în stomac prin
blocarea specifică asupra pompelor de protoni ale celulelor parietale.
Pantoprazolul este transformat în forma sa activă în mediul acid din împrejmuirea celulelor parietale unde va
inhiba enzima H+, K+-ATP-azei, adică etapa finală a producţiei de acid hidrocloric din stomac. Inhibarea
este dependentă de doză şi afectează atât secreţia bazală cât şi pe cea stimulată de acid. La majoritatea
pacienţilor, eliminarea simptomelor are loc în termen de 2 săptămâni. Ca şi în cazul altor inhibitori de pompă
de protoni şi al inhibitorilor receptorilor H2, tratamentul cu pantoprazol reduce aciditatea din stomac şi ca
urmare provoacă o creştere a nivelului de gastrină, proporţional cu reducerea nivelului de aciditate. Creşterea
nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzima distală faţă de nivelul
receptor al celulei, acesta poate inhiba secreţia de acid hidrocloric în mod independent de stimularea
provocată de alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este acelaşi indiferent dacă
medicamentul este administrat oral sau intravenos.
Efecte farmacodinamice
Valorile gastrinei a jeun cresc sub influenţa pantoprazolului. La utilizarea pe termen scurt, în majoritatea
cazurilor aceste valori nu depăşesc limita superioară normală. În timpul unui tratament pe termen lung,
nivelurile de gastrină se dublează, în cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, o mărire excesivă apare numai
în cazuri izolate. Ca urmare, în timpul unui tratament de lungă durată o creştere uşoară spre moderată a
numărului de celule endocrine (ECL) din stomac se constată într-un număr mic de situaţii (de la hiperplazie
simplă la hiperplazie adenomatoidă). Totuşi, conform studiilor efectuate până în prezent, nu a fost constatată
formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipică) sau carcinoizi gastrici la oameni, după cum s-a
descoperit în cadrul experimentelor efectuate pe animale (vezi punctul 5.3.).
Conform rezultatelor studiilor efectuate pe animale, nu se poate exclude influenţa unui tratament de lungă
durată cu pantoprazol, de peste un an, asupra parametrilor endocrini ai tiroidei.
Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei crește, ca reacție la
secreția scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a acidității gastrice
scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigațiile pentru
tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie întrerupt
cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a
tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia
Pantoprazol este absorbit rapid şi concentraţia maximă în plasmă este obţinută după o singură doză orală de
20 mg. În medie, concentraţiile maxime în ser, de aproximativ 1-1,5 µg/ml , se obţin la circa 2,0 h – 2,5 h
după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări multiple.
Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau repetate. În intervalul de dozare cuprins
între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală, cât şi după
cea intravenoasă.
S-a constatat că biodisponibilitatea absolută obţinută dintr-un comprimat este de aproximativ 77 %. Ingestia
concomitentă de alimente nu influenţează valoarea ASC, concentraţia serică maximă, şi în consecinţă,
biodisponibilitatea. Prin ingestia concomitentă de alimente va creşte doar variabilitatea perioadei de
absorbţie.
Distribuţie
Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98 %. Volumul de distribuţie este de
aproximativ 0,15 l/kg
Metabolizare
Substanţa este metabolizată aproape exclusiv în ficat. Principala cale de metabolizare este demetilarea de
către CYP2C19, cu o conjugare ulterioară cu sulfatul, iar printre celelalte căi de metabolizare se numără
oxidarea de către CYP3A4.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire final este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul este de circa 0,1 l/h/kg. Au existat
câteva cazuri de eliminare întârziată la unii subiecţi. Din cauza legăturii specifice a pantoprazolului cu
pompele de protoni din celula parietală, timpul de înjumătăţire a eliminării nu este corelat cu o durată de
acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei de acid).
Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80 %) pentru metaboliţii
pantoprazolului, restul fiind excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser, cât şi în urină, este
desmetilpantoprazolul, care se conjugă cu sulfatul. Timpul de înjumătăţire al principalului metabolit
(aproximativ 1,5 h) nu este mai mare decât cel al pantoprazolului.
Grupuri speciale de pacienţi
Metabolizatori slabi
Aproximativ 3 % din populaţia europeană prezintă un deficit funcţional al enzimei CYP2C19 şi aceste
persoane au fost identificate ca metabolizatori slabi. La aceşti pacienţi, metabolizarea pantoprazolului este
catalizată probabil în principal de CYP3A4. După administrarea unei doze unice de pantoprazol de 40 mg,
aria medie de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp a fost de aproximativ 6 ori mai mare la
metabolizatorii slabi decât la subiecţii cu enzima CYP2C19 funcţională (metabolizator activ). Valorile medii
ale concentraţiilor plasmatice maxime au crescut cu aproximativ 60 %. Aceste constatări nu au afectat
dozarea pantoprazolului.
Insuficienţă renală
Nu este recomandată reducerea dozei când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu insuficienţă renală
(inclusiv pacienţi trataţi prin dializă). Ca şi în cazul subiecţilor sănătoşi, timpul de înjumătăţire al
pantoprazolului este scurt şi în această situaţie. Pantoprazolul va fi dializat numai în cantităţi foarte reduse.
Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire întârziat într-o proporţie moderată (2 – 3 h), excreţia
este totuşi rapidă şi astfel nu are loc acumularea.
Insuficienţă hepatică
Deşi pentru pacienţii cu ciroză hepatică (clasele Child A şi B) valorile de înjumătăţire cresc până la 3 – 6 h şi
valorile AUC se măresc cu un coeficient cuprins între 3 şi 5, concentraţia serică maximă este doar uşor
mărită cu un coeficient de 1,3 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi.
Vârstnici
O uşoară creştere a valorilor AUC şi Cmax la voluntarii în vârstă faţă de subiecţii mai tineri nu este nici ea
relevantă din punct de vedere clinic.
Copii şi adolescenţi
După administrarea orală a unor doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse între
5 şi 16 ani, valorile ASC şi C se situau în intervalul corespunzător valorilor de la adulţi.
max
După administrarea intravenoasă a unor doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu vârste
cuprinse între 2 şi 16 ani nu s-a constatat nicio asociere semnificativă între clearance-ul pantoprazolului şi
vârstă sau greutatea corporală. Valoarea ASC şi volumul de distribuţie au fost conforme cu datele obţinute la
adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice
convenţionale privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În cadrul unor studii cu durata de de 2 ani privind carcinogenitatea efectuate pe şobolani au fost identificate
neoplasme neuroendocrine. În plus, în prestomacul şobolanilor s-au găsit papiloame cu celule scuamoase.
Mecanismul care duce la formarea carcinoizilor gastrici prin benzimidazoli substituiţi a fost investigat cu
atenţie şi duce la concluzia că aceasta este o reacţie secundară la nivelurile extrem de ridicate de gastrină
serică care apar la şobolani în timpul tratamentului cronic cu doze mari.
În timpul studiilor cu durata de doi ani efectuate pe rozătoare s-a observat un număr ridicat de tumori
hepatice la şobolani şi la femelele de şoareci şi au fost interpretate ca fiind rezultatul unei rate metabolice
înalte a pantoprazolului în ficat.
În cadrul unui studiu cu durata de 2 ani s-a observat o uşoară creştere a modificărilor neoplastice ale tiroidei
în grupul şobolanilor care au primit cea mai mare doză (200 mg/kg). Incidenţa acestor neoplasme este
asociată cu modificările induse de pantoprazol în descompunerea tiroxinei în ficatul şobolanilor. Nu se
aşteaptă efecte secundare asupra glandelor tiroide deoarece doza terapeutică la om este scăzută.
În timpul studiilor privind reproducerea la animale, s-au observat semne de fetotoxicitate uşoară în cazul
dozelor de peste 5 mg/kg.
Investigaţiile nu au evidenţiat dovezi cu privire la afectarea fertilităţii sau efecte teratogene.
S-a studiat penetrarea placentei la şobolan şi s-a descoperit că aceasta sporeşte odată cu avansarea gestaţiei.
Ca urmare, concentraţia de pantoprazol la fetus creşte cu puţin înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Excipienţi intragranulari
Carbonat de sodiu anhidru
Manitol
Crospovidonă (PPXL)
L-hidroxipropilceluloză
Excipienţi extragranulari
Crospovidonă (PPXL)
Manitol (Pearlitol SD 200)
Celuloză microcristalină (PH 112)
Carbonat de sodiu anhidru
Stearat de calciu
Film de acoperire
Hipromeloză 5 cP
Propilenglicol
Povidonă
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Film enteric
Copolimer de acid metacrilic-acrilat de etil
Trietil citrat
Laurilsulfat de sodiu
Dioxid de titan (E 171)
Talc
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 1 blister din PA-Al-PVC/Al a 10 comprimate gastrorezistente.
Cutie cu 2 blistere din PA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente.
Cutie cu 3 blistere din PA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor ;i alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr.124, Cluj-Napoca
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
11750/2019/01-02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Aprilie 2019
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decembrie, 2020