Prospect Pantoprazol Rompharm 40 mg pulbere pentru soluţie injectabilă
Producator: S.C. Rompharm Company S.R.L.
Clasa ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15342/2024/01-02-03-04 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Pantoprazol Rompharm 40 mg pulbere pentru soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon conţine pantoprazol 40 mg (sub formă de pantoprazol sodic sesquihidrat).
Excipienţi cu efect cunoscut:
Acest medicament conţine sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per flacon, adică practic „nu conține
sodiu”.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă.
Pulbere de culoare albă până la aproape albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pantoprazol Rompharm 40 mg pulbere pentru soluţie injectabilă este indicat adulților pentru:
- Esofagită de reflux.
- Ulcer gastric şi duodenal.
- Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice.
4.2 Doze şi mod de administrare
Acest medicament trebuie administrat de către un profesionist în domeniul sănătăţii şi sub
supraveghere medicală adecvată.
Administrarea intravenoasă de Pantoprazol Rompharm este recomandată numai dacă administrarea
orală nu este posibilă.
Sunt disponibile date cu privire la utilizarea intravenoasă timp de până la 7 zile. Prin urmare, ori de
câte ori tratamentul pe cale orală este posibil, tratamentul intravenos cu Pantoprazol Rompharm
trebuie întrerupt şi înlocuit cu pantoprazol 40 mg pe cale orală.
Doze
Ulcer gastric şi duodenal, esofagită de reflux
Doza intravenoasă recomandată este de un flacon de Pantoprazol Rompharm (40 mg de pantoprazol)
pe zi.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
Pentru controlul de lungă durată al sindromului Zollinger-Ellison şi al altor stări hipersecretorii
patologice pacienţii trebuie să iniţieze tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg Pantoprazol Rompharm
intravenos. Ulterior, doza poate fi ajustată prin creşterea sau reducerea acesteia, în funcţie de
necesităţi, utilizându-se ca reper măsurătorile secreţiei de acid gastric. În cazul dozelor zilnice de peste
80 mg, acestea trebuie divizate şi administrate în 2 prize în fiecare zi. Este posibilă o creştere
temporară a dozei la peste 160 mg pantoprazol, dar aceasta nu trebuie aplicată pe perioade mai lungi
decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
În cazul în care este necesar un control rapid al acidităţii, la majoritatea pacienţilor este suficientă o
doză iniţială de 2 x 80 mg pantoprazol intravenos pentru scăderea secreţiei de acid şi încadrarea în
intervalul dorit (< 10 mEq/h) în termen de o oră.
Grupe speciale de pacienți
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică gravă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg de pantoprazol (o
jumătate de flacon de pantoprazol 40 mg) (vezi pct. 4.4).
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).
Pacienţi vârstnici
La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2).
Copii și adolescenți
Siguranţa şi eficacitatea pantoprazol intravenos la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu sunt
stabilite. Prin urmare, pantoprazol intravenos nu este recomandat pentru utilizare la pacienţii cu vârsta
sub 18 ani.
Datele curente disponibile sunt descrise la pct. 5.2, însă nu pot fi făcute recomandări cu privire la
doze.
Mod de administrare:
Soluţia reconstituită este realizată cu 10 ml de soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%).
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea, vezi pct. 6.6. Soluţia reconstituită poate fi administrată direct
sau poate fi administrată după amestecarea cu 100 ml soluţie injectabilă clorură de sodiu 9 mg/ml
(0,9%) sau soluţie injectabilă de glucoză 55 mg/ml (5%).
Medicamentul trebuie administrat intravenos într-un interval cuprins între 2 şi 15 minute.
Pentru instrucțiuni privind reconstituirea și diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct.
6.6.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la substanţa activă, substituenţi de benzimidazol sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale de utilizare
Tumori maligne gastrice
Răspunsul simptomatic la pantoprazol poate masca simptomele unei tumori maligne gastrice şi poate
întârzia diagnosticul. La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu, pierdere semnificativă
neintenţionată în greutate, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi când este
suspectat sau prezent ulcerul gastric, trebuie exclusă prezenţa unui neoplasm.
Dacă simptomele persistă în ciuda unui tratament adecvat, trebuie efectuate investigaţii suplimentare.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă enzimele hepatice trebuie monitorizate pe durata
tratamentului cu pantoprazol, în special în timpul terapiei de lungă durată. În cazul în care nivelul
enzimelor hepatice creşte, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.2).
Administrarea concomitentă cu inhibitori de proteaze HIV
Administrarea concomitentă de pantoprazol cu inhibitori ai proteazei HIV, a căror absorbţie este
dependentă de pH-ul gastric, cum este atazanavir, nu este recomandată, din cauza reducerii
semnificative a biodisponibilităţii (vezi pct. 4.5).
Infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii
Tratamentul cu pantoprazol poate conduce la o creştere uşoară a riscului de infecţii gastrointestinale
cauzate de bacterii, cum sunt Salmonella şi Campylobacter sau C. difficile.
Hipomagneziemie
Hipomagneziemie severă a fost raportată la pacienţii trataţi cu medicamente inhibitoare ale pompei de
protoni (IPP), cum este pantoprazol, timp de cel puţin trei luni şi în majoritatea cazurilor timp de un
an. Pot apărea manifestări grave ale hipomagneziemiei precum fatigabilitate, tetanie, delir, convulsii,
ameţeli, aritmii ventriculare, însă aceste manifestări pot avea debut insidios şi pot fi trecute cu vederea.
Hipomagneziemia poate duce la hipocalcemie și/sau la hipokaliemie (vezi pct. 4.8). La pacienţii cei
mai afectaţi, în majoritatea cazurilor, simptomele de hipomagneziemie (și hipocalcemia și/sau
hipokaliemia asociate cu hipomagneziemie) s-au ameliorat după începerea tratamentului cu magneziu
şi încetarea administrării de IPP.
În cazul pacienţilor la care se anticipează un tratament de lungă durată sau al celor cărora li se
administrează IPP împreună cu digoxină sau alte medicamente care pot determina apariţia
hipomagneziemiei (de exemplu, diuretice), profesioniştii din domeniul sănătăţii trebuie să aibă în
vedere determinarea concentraţiei de magneziu în sânge înainte de începerea tratamentului cu IPP şi
periodic în timpul tratamentului.
Fracturi osoase
Inhibitorii pompei de protoni, în special la administrarea în doze mari şi pe perioade îndelungate de
timp (peste 1 an), pot creşte moderat riscul de fractură de şold, fractură radio-carpiană şi de coloană
vertebrală, preponderent la pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu alţi factori de risc cunoscuţi. Studiile
observaţionale indică faptul că medicamentele inhibitoare de pompă de protoni pot determina creşterea
cu 10-40% a riscului de fracturi. În anumite cazuri, respectiva creştere a riscului de fracturi este
determinată de alţi factori de risc. Pacienţii cu risc de apariţie a osteoporozei trebuie trataţi conform
ghidurilor clinice curente şi trebuie să beneficieze de un aport adecvat de vitamina D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii pompei de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni ale pielii,
în special în zonele expuse la soare şi sunt însoţite de artralgii, pacientul trebuie să solicite prompt
asistenţă medicală, iar personalul medical trebuie să ia în considerare întreruperea tratamentului cu
Pantoprazol Rompharm. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor al pompei de protoni
poate creşte riscul de LECS la administrarea altor inhibitori ai pompei de protoni.
Interferarea cu testele de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu
investigaţiile privind tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu
Pantoprazol Rompharm trebuie oprit temporar, cu cel puţin 5 zile înainte de determinarea CgA (vezi
pct. 5.1). Dacă nivelurile de cromogranină A şi gastrină nu au revenit în limitele valorilor de referinţă
după măsurarea iniţială, determinările trebuie repetate peste 14 zile după încetarea tratamentului cu un
inhibitor al pompei de protoni.
Sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per flacon, adică practic „nu conține
sodiu”.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamente cu proprietăţi farmacocinetice de absorbţie pH-dependente
Din cauza inhibării puternice şi de lungă durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate
interfera cu absorbţia altor medicamente, pentru care pH-ul gastric este un factor important pentru
biodisponibilitatea orală, cum este cazul unor antifungice azolice, cum sunt ketoconazolul,
itraconazolul, posaconazolul şi alte medicamente cum este erlotinib.
Inhibitori ai proteazei HIV
Administrarea concomitentă de pantoprazol cu inhibitori ai proteazei HIV, pentru care absorbţia este
dependentă de pH-ul acid intragastric, cum este atazanavir, nu este recomandată, din cauza reducerii
semnificative a biodisponibilităţii lor (vezi pct. 4.4).
În cazul în care asocierea inhibitorilor proteazei HIV cu un inhibitor al pompei de protoni este
considerată inevitabilă, se recomandă monitorizare clinică atentă (de exemplu, încărcătura virală). Nu
trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol. Poate fi necesară ajustarea dozei de inhibitor al
proteazei HIV.
Anticoagulante cumarinice (fenprocumonă sau warfarină)
Administrarea concomitentă de pantoprazol cu warfarină sau fenprocumonă nu a afectat
farmacocinetica warfarinei, fenprocumonei sau INR. Cu toate acestea, au existat raportări ale creşterii
INR şi timpului protrombinic la pacienţii trataţi concomitent cu IPP şi warfarină sau fenprocumonă.
Creşterea INR şi a timpului protrombinic poate duce la sângerări anormale şi chiar deces. Poate fi
necesară monitorizarea pacienţilor trataţi cu pantoprazol şi warfarină sau fenprocumonă pentru
creşterea INR şi a timpului protrombinic.
Metotrexat
Au fost raportate concentrații plasmatice crescute de metotrexat la unii pacienţi la care s-au utilizat
concomitent doze mari de metotrexat (de exemplu 300 mg) şi inhibitori ai pompei de protoni. Prin
urmare, în cazurile unde este utilizată o doză mare de metotrexat, de exemplu, în cancer şi psoriazis,
poate fi necesar să fie luată în considerare o întrerupere temporară a tratamentului cu pantoprazol.
Alte studii privind interacţiunile
Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic
al citocromului P450. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar printre
celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4.
Studiile privind interacţiunile cu medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, cum sunt carbamazepina,
diazepamul, glibenclamida, nifedipina şi contraceptivele orale care conţin levonorgestrel şi
etinilestradiol, nu au indicat interacţiuni clinice semnificative.
O interacţiune între pantoprazol cu alte medicamente sau compuşi metabolizaţi prin intermediul
aceluiaşi sistem enzimatic nu poate fi exclusă.
Rezultatele unei serii de studii privind interacţiunile au demonstrat că pantoprazolul nu afectează
metabolizarea substanţelor active metabolizate de CYP1A2 (cum sunt cafeina, teofilina), CYP2C9
(cum sunt piroxicam, diclofenac, naproxen), CYP2D6 (cum este metoprolol), CYP2E1 (cum este
etanolul) sau nu interferă cu absorbţia digoxinei asociată cu p-glicoproteina.
Nu au fost semnalate nici un fel de interacţiuni cu antiacidele administrate concomitent.
Au fost, de asemenea, realizate studii privind interacţiunile la administrarea concomitentă a
pantoprazolului cu unele antibiotice (claritromicina, metronidazol, amoxicilina). Nu au fost observate
interacţiuni relevante clinic.
Medicamentele care inhibă sau induc CYP2C19
Inhibitorii CYP2C19, cum este fluvoxamina, ar putea creşte expunerea sistemică a pantoprazolului. O
reducere a dozei poate fi luată în considerare pentru pacienţii trataţi timp îndelungat cu doze mari de
pantoprazol sau cei cu insuficienţă hepatică.
Inductorii enzimatici care afectează CYP2C19 şi CYP3A4, cum sunt rifampicina şi sunătoarea
(Hypericum perforatum) pot reduce concentraţiile plasmatice ale IPP metabolizaţi prin intermediul
acestor sisteme enzimatice.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Numărul moderat de date privind femeile gravide (între 300-1000 de sarcini finalizate) nu au indicat o
toxicitate malformativă sau feto/neonatală a pantoprazolului.
Studiile pe animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct 5.3).
Ca măsură de precauţie, este preferabilă evitarea utilizării Pantoprazol Rompharm 40 mg pulbere
pentru soluţie injectabilă în timpul sarcinii.
Alăptarea
Studiile efectuate la animale au demonstrat excreţia pantoprazolului în laptele matern. Există
informaţii insuficiente privind excreţia pantoprazolului în laptele matern, însă a fost raportată excreţia
în laptele matern. Riscul pentru nou-născut/sugar nu poate fi exclus. Prin urmare, trebuie luată o
decizie cu privire la continuarea/întreruperea alăptării sau continuarea/întreruperea terapiei cu
Pantoprazol Rompharm 40 mg pulbere pentru soluţie injectabilă, ţinând cont de beneficiile alăptării
pentru copil şi beneficiile terapiei cu Pantoprazol Rompharm pentru mamă.
Fertilitatea
Nu au existat raportări privind afectarea fertilităţii după utilizarea pantoprazolului în studiile la
animale (vezi pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pantoprazol nu are sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a
folosi utilaje.
Reacţii adverse la medicament, cum sunt senzația de ameţeală şi tulburări de vedere (vezi pct. 4.8) pot
apărea. Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule şi să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Aproximativ 5% dintre pacienţi pot manifesta reacţii adverse la medicament (RAM).
Tabelul de mai jos prezintă reacţiile adverse raportate pentru pantoprazol, acestea sunt prezentate în
următoarea ordine a frecvenţei:
Foarte frecvente (> 1/10); frecvente (> 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (> 1/1000 şi < 1/100); rare
(> 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată
din datele disponibile).
Pentru toate reacţiile adverse raportate din experienţa ulterioară punerii pe piaţă, nu este posibilă o
ordonare după frecvenţă, prin urmare sunt menţionate cu „frecvenţă necunoscută”.
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Tabelul 1. Reacţiile adverse observate în timpul studiilor clinice cu pantoprazol şi în experienţa
ulterioară punerii pe piaţă
Frecvență Frecvente Mai puțin Rare Foarte rare Frecvenţă
frecvente necunoscută
Aparate,
sisteme și
organe
Tulburări A granulocitoză Trombocitopenie;
hematologice şi leucopenie;
limfatice pancitopenie.
Tulburări ale Hipersensibilitate
sistemului (inclusiv reacţii
imunitar anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări Hiperlipidemii şi Hiponatriemie,
metabolice şi de creşteri ale hipomagneziemie
nutriţie nivelului de lipide (vezi pct. 4.4);
(trigliceride, hipocalcemie(1);
colesterol); hipopotasemie
modificări ale
greutăţii corporale
Tulburări Tulburări de Depresie (şi toate Dezorientare (şi Halucinaţii;
psihice somn simptomele de toate simptomele confuzie (în
agravare asociate) de agravare special la
asociate) pacienţii
predispuşi,
precum şi
agravarea acestor
simptome în caz
de preexistenţă a
acestora)
Tulburări ale Cefalee; Tulburări ale Parestezie
sistemului ameţeală gustului
nervos
Tulburări Tulburări de
oculare vedere/ vedere
înceţoşată
Tulburări Polipi ai Diaree; Colită
gastrointestinal glandelor greaţă/ microscopică
e fundice vărsături;
(benigni) distensie
abdominală
şi balonare;
constipaţie;
xerostomie;
durere şi
disconfort
abdominal
Tulburări Creşterea Creşterea Leziuni
hepatobiliare enzimelor nivelului de hepatocelulare;
hepatice bilirubină icter;
(transamina insuficienţă
ze, hepatocelulară
γ-GT)
Afecţiuni Erupţii Urticarie; Sindrom Stevens-
cutanate şi ale cutanate angioedem Johnson; sindrom
ţesutului tranzitorii/ Lyell; eritem
subcutanat exantem/ multiform;
erupţii; fotosensibilitate;
prurit lupus eritematos
cutanat subacut
(vezi pct. 4.4)
Reacție la
medicamente cu
eozinofilie și
simptome
sistemice
(RMESS)
Tulburări Fractură de Artralgie; mialgie Spasm muscular(2)
musculo- şold,
scheletice şi ale fractură
ţesutului radio-
conjunctiv carpiană şi
de coloană
vertebrală
(vezi pct.
4.4)
Tulburări renale Nefrită
şi ale căilor tubulointerstiţială
urinare (NTI) (cu posibilă
progresie către
insuficienţă
renală)
Tulburări ale Ginecomastie
aparatului
genital şi
şi ale sânului
Tulburări Tromboflebit Astenie, Creştere a
generale şi la ă fatigabilitat temperaturii
nivelul locului la nivelul e şi corpului;
de administrare locului de stare Edem periferic
administrare generală
de rău
1. Hipocalcemie în asociere cu hipomagneziemie (vezi pct. 4.4)
2. Spasm muscular ca o consecinţă a tulburării electrolitice
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Până în prezent nu s-a raportat niciun simptom de supradozaj la om.
Expunerea sistemică de până la 240 mg administrat intravenos timp de 2 minute a fost bine tolerată.
Deoarece pantoprazolul este puternic legat de proteine, acesta nu este uşor dializabil.
În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, în afară de tratament simptomatic şi de suport, nu
există recomandări terapeutice specifice.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupă farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni, codul ATC: A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazolul este un substitut al benzimidazolului care inhibă secreţia de acid clorhidric în stomac
prin blocarea specifică a pompelor de protoni ale celulelor parietale.
Pantoprazolul este transformat în forma sa activă în mediul acid din împrejmuirea celulelor parietale,
unde inhibă enzima H+/K+-ATPaza, adică etapa finală a producerii de acid clorhidric din stomac.
Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia bazală, cât şi pe cea stimulată de acid. La
majoritatea pacienţilor, eliminarea simptomelor are loc în termen de 2 săptămâni. Ca şi în cazul altor
inhibitori ai pompei de protoni şi al inhibitorilor receptorilor H -histaminergici, tratamentul cu
pantoprazol reduce aciditatea din stomac şi, ca urmare, provoacă o creştere a nivelului de gastrină,
proporţional cu reducerea nivelului de aciditate. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă.
Deoarece pantoprazolul se leagă de enzima distală faţă de nivelul receptor al celulei, acesta poate
inhiba secreţia de acid clorhidric în mod independent de stimularea provocată de alte substanţe
(acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este acelaşi, indiferent dacă medicamentul este administrat
oral sau intravenos.
Efecte farmacodinamice
Valorile gastrinei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. La
utilizarea de scurtă durată, în majoritatea cazurilor aceste valori nu depăşesc limita superioară a
valorilor normale. În timpul unui tratament de lungă durată, nivelul de gastrină se dublează în cele mai
multe cazuri. Cu toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se
observă o creştere uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac,
într-un număr mic de cazuri de tratament de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoasă).
Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, formarea leziunilor precanceroase
(hiperplazie atipică) sau a tumorilor carcinoide gastrice descoperite în studiile la animale (vezi pct.
5.3) nu au fost observate la om.
Conform rezultatelor studiilor efectuate pe animale, nu se poate exclude influenţa unui tratament de
lungă durată cu pantoprazol cu durata de peste un an asupra parametrilor endocrini ai tiroidei.
Pe parcursul tratamentului cu medicamente antisecretorii are loc creşterea nivelului gastrinei serice, ca
răspuns la scăderea secreţiei de acid. De asemenea, are loc creşterea nivelului de CgA, datorită
reducerii acidităţii gastrice. Nivelul crescut de CgA poate interfera cu investigaţiile privind tumorile
neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie
întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca
urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica generală
Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau repetate. În intervalul de doze
cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea
orală, cât şi după cea intravenoasă.
Distribuţie
Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98%. Volumul de distribuţie este de
aproximativ 0,15 l/kg.
Metabolizare
Substanţa este metabolizată aproape exclusiv în ficat. Principala cale de metabolizare este demetilarea
de către CYP2C19, cu o conjugare ulterioară cu sulfatul, iar printre celelalte căi de metabolizare se
numără oxidarea de către CYP3A4.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare terminal este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul
este de circa 0,1 l/oră/kg. Au existat câteva cazuri de eliminare întârziată la unii subiecţi. Din cauza
legăturii specifice a pantoprazolului cu pompele de protoni din celula parietală, timpul de înjumătăţire
plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o durată de acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei de
acid).
Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului, restul fiind excretat prin materiile fecale. Principalul metabolit existent atât în ser, cât
şi în urină, este desmetilpantoprazolul, care se conjugă cu sulfatul. Timpul de înjumătăţire plasmatică
prin eliminare al principalului metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este mai mare decât cel al
pantoprazolului.
Grupe speciale de pacienţi
Metabolizatori lenţi
Aproximativ 3% din populaţia europeană prezintă un deficit funcţional al enzimei CYP2C19 şi aceste
persoane au fost identificate ca metabolizatori lenţi. La aceşti pacienţi, metabolizarea pantoprazolului
este catalizată probabil în principal de CYP3A4. După administrarea unei doze unice de pantoprazol
de 40 mg, aria medie de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp a fost de aproximativ 6
ori mai mare la metabolizatorii lenţi, decât la subiecţii cu enzima CYP2C19 funcţională
(metabolizatori rapizi). Valorile medii ale concentraţiilor plasmatice maxime au crescut cu
aproximativ 60%. Aceste constatări nu au afectat dozarea pantoprazolului.
Insuficienţa renală
Nu este recomandată reducerea dozei când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu insuficienţă
renală (inclusiv pacienţi trataţi prin dializă). Similar subiecţilor sănătoşi, pantoprazolul are un timp de
înjumătăţire plasmatică scurt. Doar mici cantităţi de pantoprazol sunt dializate. Cu toate că principalul
metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare întârziat într-o proporţie moderată
(2-3 ore), excreţia este totuşi rapidă şi, astfel, nu are loc acumularea.
Insuficienţa hepatică
Cu toate că pentru pacienţii cu ciroză hepatică (clasele A şi B conform clasificării Child) valorile
timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare cresc până la 7-9 ore, iar valorile ASC se măresc cu
un coeficient cuprins între 5 şi 7, concentraţia serică maximă este doar uşor mărită cu un coeficient de
1,5 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi.
Pacienţi vârstnici
O creştere uşoară a valorilor ASC şi Cmax la voluntarii în vârstă faţă de subiecţii mai tineri nu este, de
asemenea, relevantă din punct de vedere clinic.
Copii şi adolescenţi
După administrarea intravenoasă a unor doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu
vârste cuprinse între 2 şi 16 ani nu s-a constatat nicio asociere semnificativă între clearance-ul
pantoprazolului şi vârstă sau greutatea corporală. Valoarea ASC şi volumul de distribuţie au fost
conforme cu datele obţinute la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice
convenţionale privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În cadrul unor studii cu durata de 2 ani privind carcinogenitatea efectuate pe şobolani au fost
identificate neoplasme neuroendocrine. În plus, în prestomacul şobolanilor s-au găsit papiloame cu
celule scuamoase. Mecanismul care duce la formarea carcinoizilor gastrici prin benzimidazoli
substituiţi a fost investigat cu atenţie şi duce la concluzia că aceasta este o reacţie secundară la
nivelurile extrem de ridicate de gastrină serică care apar la şobolani în timpul tratamentului cronic cu
doze mari. În timpul studiilor cu durata de doi ani efectuate pe rozătoare s-a observat un număr ridicat
de tumori hepatice la şobolani şi la femelele de şoareci şi au fost interpretate ca fiind rezultatul unei
rate metabolice înalte a pantoprazolului în ficat.
O creștere ușoară a modificărilor neoplazice ale tiroidei a fost observată la grupul de șobolani care au
primit cea mai mare doză (200 mg/kg). Apariția acestor neoplasme este asociată cu modificările
induse de pantoprazol în descompunerea tiroxinei la ficatul de șobolan. Deoarece doza terapeutică la
om este scăzută, nu sunt de așteptat efecte dăunătoare asupra glandelor tiroide.
În cadrul unui studiu peri-postnatal asupra funcției de reproducere, efectuat la șobolani, conceput în
scopul evaluării dezvoltării osoase, au fost observate semne de toxicitate la pui (mortalitate, greutate
corporală medie mai redusă, creștere medie mai redusă a greutății corporale și creștere osoasă redusă)
la expuneri (Cmax) de aproximativ 2 ori mai mari decât expunerea clinică la om. Până la finalul fazei
de recuperare, parametrii osoși au fost similari în toate grupurile, iar greutățile corporale au prezentat
de asemenea o tendință de reversibilitate după o perioadă de recuperare fără administrarea
medicamentului. Mortalitatea crescută a fost raportată numai la puii de șobolan înainte de înțărcare
(vârsta până la 21 zile), ceea ce se estimează că ar corespunde vârstei de până la 2 ani la sugari.
Relevanța acestei constatări pentru populația pediatrică nu este clară. Un studiu peri-postnatal anterior
efectuat la șobolani, cu doze ușor mai scăzute, nu a relevat reacții adverse la doze de 3 mg/kg
comparativ cu o doză redusă de 5 mg/kg în acest studiu. Studiile nu au evidenţiat dovezi cu privire la
afectarea fertilităţii sau efecte teratogene.
S-a studiat penetrarea placentei la şobolan şi s-a descoperit că aceasta sporeşte odată cu avansarea
gestaţiei. Ca urmare, concentraţia de pantoprazol la fetus creşte cu puţin timp înainte de naştere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Edetat disodic
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-lui)
6.2 Incompatibilităţi
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la punctul
6.6.
6.3 Perioada de valabilitate
Flacon sigilat:
2 ani
După reconstituire şi diluţie:
După reconstituire, stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru 12 ore la temperatura de
25°C.
După reconstituire și apoi diluţie cu 100 ml de soluţie injectabilă clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%),
stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru 12 ore la temperatura de 25°C.
După reconstituire și apoi diluţie cu 100 ml de soluţie injectabilă glucoză monohidrat 55 mg/ml (5%),
stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru 6 ore la temperatura de 25°C.
Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu se utilizează
imediat, termenul şi condiţiile de păstrare sunt responsabilitatea utilizatorului.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. Păstraţi flaconul în ambalajul original, pentru a fi protejat de
lumină.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului reconstituit şi diluat vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din sticlă incoloră tip I, închis cu dop din cauciuc bromobutilic și sigilat cu capsă din aluminiu.
Mărimea ambalajului: 1, 5, 10 și 20 flacoane.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
O soluţie gata reconstituită este realizată prin injectarea a 10 ml de soluţie injectabilă de clorură de
sodiu 9 mg/ml (0,9%) în flaconul care conţine pulberea.
Aspectul medicamentului după reconstituire este o soluție limpede de culoare gălbuie. Această soluţie
poate fi administrată direct sau poate fi administrată după amestecarea cu 100 ml de soluţie injectabilă
de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau cu o soluţie injectabilă de glucoză monohidrat 55 mg/ml (5%).
Trebuie folosite pentru diluţie recipiente din sticlă sau plastic.
Pantoprazol Rompharm 40 mg pulbere pentru soluţie injectabilă nu trebuie preparat sau amestecat cu
alţi solvenţi decât produsele specificate.
Medicamentul trebuie administrat intravenos, în decurs de 2-15 minute.
Conţinutul flaconului este numai pentru o singură utilizare. Orice medicament rămas în recipient sau
al cărui aspect vizual s-a modificat (de exemplu, dacă se observă că soluţia este tulbure sau apare un
sediment) trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor nr. 1A, Otopeni 075100, Jud. Ilfov
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
15342/2024/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
August 2019
Data reînnoirii – Martie 2024
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2024