Prospect Panadol Duo 200 mg/500 mg comprimate filmate
Producator: Haleon România S.R.L.
Clasa ATC: sistem musculo-sheletic, medicamente antiinflamatoare şi antireumatice,
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15474/2024/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Panadol Duo 200 mg/500 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine ibuprofen 200 mg și paracetamol 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Comprimate filmate ovale, biconvexe, de culoare gri, lucioase, și având marcat pe o față „200 M
500″..
Dimensiunile comprimatului filmat: lungime: 18,9-19,4 mm, lățime: 8,9-9,3 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Panadol Duo este utilizat pentru ameliorarea de scurtă durată a durerii ușoare până la moderate
asociată cu migrenă, cefalee, durere dorsale, dismenoree, durere dentară, dureri reumatice și
musculare, durere din formele uşoare de artrită, simptome de răceală și gripă, durere faringiană și
febră.
Acest medicament este adecvat în special pentru durerea care necesită o analgezie mai puternică decât
ibuprofenul sau paracetamolul administrateîn monoterapie.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Numai pentru administrare de scurtă durată.
Trebuie administrată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă durată de timp necesară pentru
controlul simptomelor și reducerea la minimum a reacțiilor adverse (vezi pct. 4.4).
Pacientul trebuie să consulte un medic dacă simptomele persistă sau se agravează sau dacă
administrarea medicamentului este necesară pentru mai mult de 3 zile.
Adulți:
Se administrează 1 comprimat de până la maxim 3 ori pe zi, cu apă. Intervalul dintre administrări este
de minim 6 ore.
Dacă administrarea dozei de un comprimat nu ameliorează simptomele, atunci se pot administra
maxim 2 comprimate, de până la 3 ori pe zi. Intervalul dintre administrări este de minim 6 ore.
Nu se administrează mai mult de 6 comprimate (echivalentul a 3000 mg paracetamol, 1200 mg
ibuprofen pe zi) într-un interval de 24 de ore.
Pentru a reduce riscul apariției reacțiilor adverse, se recomandă ca pacienții să administreze Panadol
Duo cu alimente.
Vârstnici:
Nu sunt necesare ajustări ale dozei (vezi pct 4.4).
Persoanele în vârstă prezintă un risc crescut de consecințe grave ale reacţiilor adverse. În cazul în care
un antiinflamator nesteroidian (AINS) este considerat necesar, trebuie utilizată doza minimă eficace
pentru cea mai scurtă durată de timp posibilă. În timpul tratamentului cu AINS, pacientul trebuie
monitorizat periodic pentru hemoragii gastro-intestinale.
Copii și adolescenți:
Contraindicat copiilor cu vârsta sub 18 ani.
Mod de administrare
Administrare orală.
4.3 Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat:
La pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la ibuprofen, paracetamol sau la oricare dintre excipienții
enumerați la pct. 6.1.
La utilizarea concomitentă cu alte medicamente care conțin paracetamol – risc crescut de reacţii
adverse grave (vezi pct. 4.5)
La pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate (de ex., bronhospasm, angioedem, astm
bronşic, rinită sau urticarie) asociate cu acidul acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS).
La pacienții cu ulcer peptic activ sau cu antecedente de ulcer peptic recurent / hemoragie gastrică
(două sau mai multe episoade distincte de ulcerație sau hemoragie diagnosticate).
La pacienții cu antecedente sau o ulcerație / perforație sau hemoragie gastro-intestinală existentă,
inclusiv cea asociată cu AINS (vezi pct. 4.4).
La pacienții cu tulburări de coagulare.
La pacienții cu insuficiență hepatică severă, insuficiență renală severă sau insuficiență cardiacă severă
(NYHA Clasa IV) (vezi pct. 4.4).
La utilizarea concomitentă cu alte medicamente care conțin AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai
ciclooxigenazei-2 (COX-2) și acid acetilsalicilic în doză de peste 75 mg pe zi – risc crescut de reacții
adverse (vezi pct. 4.5).
În ultimul trimestru de sarcină. (vezi pct 4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
A nu se depăși doza recomandată.
Paracetamol:
Riscul de supradozaj cu paracetamol este mai mare la la pacienții cu boală afecțiune hepatică
alcoolică non-cirotică. În cazul unui supradozaj trebuie solicitat imediat consult medical, chiar dacă
pacientul se simte bine, din cauza riscului de apariție a leziunilor hepatice întârziate grave.
Se recomandă prudență dacă paracetamol este administrat concomitent cu flucloxacilină din cauza
riscului crescut de acidoză metabolică cu deficit anionic marcat (HAGMA), în special la pacienții cu
insuficiență renală severă, septicemie, malnutriție și alte surse de deficit de glutation (de exemplu,
alcoolism cronic), precum și la pacienții care utilizează doze maxime zilnice de paracetamol. Se
recomandă monitorizarea atentă, inclusiv determinarea valorii 5-oxoprolinei urinare.
Ibuprofen:
Reacțiile adverse pot fi reduse prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă durată
de timpnecesară pentru a controla simptomele (vezi pct. 4.2 și riscurile gastrointestinale și
cardiovasculare de mai jos) și la pacienții care iau doza de medicament împreună cu alimente (vezi
pct. 4.2).
Vârstnici:
Vârstnicii prezintă o frecvență crescută de apariție a reacțiilor adverse la AINS, în special sângerare și
perforație gastrointestinală care poate fi letală (vezi pct. 4.2).
Este necesară prudență la pacienții cu anumite afecțiuni:
Tulburări respiratorii:
La pacienții care au în prezent sau au antecedente de astm bronșic sau de afecţiune alergică, s-a
raportat că AINS pot exacerba bronhospasmul.
Lupus eritematos sistemic (LES) și boala mixtă a țesutului conjunctiv:
La pacienții cu lupus eritematos sistemic (LES) și boală mixtă de țesut conjunctiv, poate exista un risc
crescut de apariţie a meningitei aseptice (vezi pct. 4.8).
Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare
La pacienții cu antecedente de hipertensiune arterială și / sau insuficiență cardiacă congestivă ușoară
până la moderată se recomandă monitorizare şi consiliere medicală, deoarece au fost raportate retenție
de lichid, hipertensiune arterială și edem asociate cu tratamentul cu AINS.
Date din studii clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg / zi)
poate fi asociată cu un risc ușor crescut de evenimente trombotice arteriale (de ex., infarct miocardic
sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că ibuprofenul în
doză mică (de ex.≤1200 mg / zi) este asociat cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale.
La pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficiență cardiacă congestivă (clasa
II-III NYHA), boală cardiacă ischemică diagnosticată, boală arterială periferică și / sau boală
vasculară cerebrală tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o evaluare atentă și trebuie
evitată utilizarea de doze mari (2400 mg / zi).
Înainte de inițierea unui tratament pe termen lung la pacienții cu factori de risc pentru evenimente
cardiovasculare (de ex., hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat), trebuie
efectuată o evaluare atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen (2400 mg / zi).
Insuficiență cardiovasculară, renală și hepatică:
Administrarea de AINS poate provoca o reducere, dependentă de doză, a formării prostaglandinei și
poate exacerba insuficiența renală. Pacienții cu cel mai mare risc de apariţie a reacțiilor adverse sunt
cei cu insuficiență renală, insuficiență cardiacă, disfuncție hepatică, cei cărora li se administrează
diuretice și vârstnicii. Funcția renală trebuie monitorizată la acești pacienți (vezi pct.4.3).
Efecte gastrointestinale:
AINS trebuie administrate cu precauție la pacienții cu antecedente de boală gastrointestinală (colită
ulcerativă, boala Crohn), deoarece aceste afecțiuni pot fi agravate (vezi pct. 4.8).
Hemoragia, ulcerația și perforația gastrointestinală (GI), care pot fi letale, au fost raportate la toate
AINS, în orice moment în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau cu antecedente
anterioare de evenimente GI grave.
Riscul de hemoragie GI, ulcerație sau perforație este mai mare odată cu creșterea dozelor de AINS, la
pacienții cu antecedente de ulcer, în special dacă au avut complicații precum hemoragie sau perforație
(vezi pct. 4.3) și la vârstnici. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză
disponibilă. Terapia asociată cu medicamente gastroprotecoare (de ex., misoprostol sau inhibitori ai
pompei de protoni) trebuie luată în considerare pentru acești pacienți, precum și pentru pacienții care
necesită administrarea concomitentă de doze mici de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care au
probabilitatea de a crește riscul gastro-intestinal (vezi mai jos și pct.4.5).
Pacienții cu antecedente de toxicitate GI, în special vârstnicii, trebuie să raporteze orice simptome
abdominale neobișnuite (în special hemoragii GI), în special la inițierea tratamentului.
Se recomandă precauție la pacienții tratați concomitent cu medicamente care pot crește riscul de
ulcerație sau sângerare, cum sunt corticosteroizii cu administrare orală, anticoagulantele de tipul
warfarinei, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sau medicamentele antiagregante plachetare,
cum este acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Tratamentul trebuie întrerupt când apar sângerare sau ulcerații gastrointestinale la pacienții cărora li
se administrează medicamente care conțin ibuprofen.
Efecte dermatologice:
Reacții cutanate severe
Au fost raportate foarte rar reacții cutanate grave, unele dintre ele cu potenţial letal, inclusiv dermatită
exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson și necroliză epidermică toxică, asociate cu utilizarea AINS (vezi
pct. 4.8). Pacienții par să aibă cel mai mare risc de apariție a acestor reacții la începutul tratamentului,
debutul reacției apărând în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Pustuloza exantematică
generalizată acută (PEGA) a fost raportată la asocierea cu administrarea medicamentelor care conțin
ibuprofen. Utilizarea acestui medicament trebuie întreruptă la prima apariție a semnelor și
simptomelor de reacții severe ale pielii precum erupție cutanată, leziuni ale mucoasei sau a oricărui alt
semn de hipersensibilitate.
Afectarea fertilității feminine:
Există dovezi limitate că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei / prostaglandinelor pot
afecta fertilitatea la femei printr-un efect asupra ovulației și nu sunt recomandate femeilor care doresc
să rămână gravide. Efectul este reversibil la întreruperea tratamentului. În cazul femeilor care
întâmpină dificultăți în concepere sau care sunt supuse unor investigaţii privind infertilitatea, trebuie
luată în considerare întreruperea tratamentului cu astfel de medicamente.
Mascarea simptomelor infecțiilor preexistente
Panadol Duo poate masca simptomele unei infecții, ceea ce poate duce la inițierea cu întârziere a unui
tratament corespunzător și, prin urmare, la agravarea efectelor infecției. Acest lucru a fost observat în
cazul pneumoniei comunitare dobândite de etiologie bacteriană și al complicațiilor bacteriene ale
varicelei. Când Panadol Duo se administrează pentru febră sau pentru ameliorarea durerii asociate
unei infecții, se recomandă monitorizarea infecției. În cazul administrării în afara cadrului spitalicesc,
pacientul trebuie să solicite consult medical dacă simptomele persistă sau se agravează.
Sodiu
Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol de sodiu (23 mg) per comprimat, adică practic “nu
conţine sodiu”.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Acest medicament (ca orice alte medicamente care conține paracetamol) este contraindicat în asociere
cualte medicamente care conțin paracetamol – risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse grave (vezi
pct.
4.3).
Acest medicament (ca orice alte medicamente care conțin ibuprofen și AINS) este contraindicat în
asociere cu:
Acid acetilsalicilic: Administrarea ibuprofen în asociere cu acid acetilsalicilic nu este în general
recomandată din cauza riscului crescut de apariție a reacțiilor adverse, cu excepția cazului în care un
medic a recomandat acid acetilsalicilic în doze mici (nu mai mult de 75 mg pe zi) (vezi pct. 4.4).
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic
în doză mică asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate
concomitent. Deşi există incertitudini legate de extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu este
exclusă posibilitatea ca utilizarea periodică și îndelungată a ibuprofenului să reducă efectul
cardioprotector al dozelor mici de acidului acetilsalicilic. Se consideră că este puțin probabil ca
utilizarea ocazională a ibuprofenului să aibă efecte relevante clinic (vezi pct. 5.1).
Alte AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai ciclo-oxigenazei-2, deoarece aceștia pot crește riscul de
apariție a reacțiilor adverse (vezi pct. 4.3).
Acest medicament (ca orice alt medicament care conține paracetamol) trebuie utilizat cu precauție în
combinație cu:
Colestiramină: viteza de absorbție a paracetamolului este redusă de colestiramină. Prin urmare,
colestiramina nu trebuie administrată în decurs de o oră dacă este necesară analgezia maximă.
Metoclopramidă și domperidonă: absorbția paracetamolului este crescută de metoclopramidă și
domperidonă. Cu toate acestea, nu trebuie evitată utilizarea simultană.
Warfarină: efectul anticoagulant al warfarinei și al altor cumarinice poate crește prin utilizarea
regulată prelungită a paracetamolului cu creșterea riscului de sângerare; dozele ocazionale nu au efect
semnificativ.
Flucloxacilina ca administrare concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj
anionic ridicat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi pct. 4.4).
Acest medicament (ca orice alte medicamente care conțin ibuprofen și AINS) trebuie utilizat cu
precauție în asociere cu:
Anticoagulante: AINS pot crește efectele anticoagulantelor, de exemplu warfarina (vezi pct. 4.4).
Antihipertensive (inhibitori ECA și antagoniști ai receptorilor de angiotensină II) și diuretice: AINS
pot reduce efectele acestor medicamente. La unii pacienți cu funcție renală compromisă (de
ex.,pacienți deshidratați sau pacienți vârstnici cu funcție renală compromisă), administrarea
concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a inhibitorilor de
ciclooxigenază poate duce la deteriorarea suplimentară a funcției renale, inclusiv posibilă insuficiență
renală acută, care este de obicei reversibilă. Aceste interacțiuni trebuie luate în considerare la pacienții
cărora li se administrează un coxib concomitent cu inhibitori ECA sau antagoniști ai angiotensinei II.
Prin urmare, combinația trebuie administrată cu precauție, în special la vârstnici. Pacienții trebuie să
se hidrateze adecvat și trebuie luată în considerare monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei
concomitente și ulterior, periodic. Diureticele pot crește riscul de nefrotoxicitate a AINS.
Antiagregante plachetare și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de
sângerare gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
Glicozide cardiace: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă, reduc RFG și cresc concentraţia
plasmatică a glicozidelor.
Ciclosporină: risc crescut de nefrotoxicitate.
Corticosteroizi: risc crescut de ulcerații gastrointestinale sau hemoragie (vezi secțiunea 4.4).
Litiu: scăderea eliminării litiului.
Metotrexat: scăderea eliminării metotrexatului.
Mifepristonă: AINS nu trebuie utilizat timp de 8-12 zile după administrarea mifepristonei, deoarece
AINS pot reduce efectul mifepristonei.
Antibiotice de tipul chinolonelor: datele provenite din studii la animale indică faptul că AINS pot
crește riscul de apariţie a convulsiilor asociate cu chinolonele. Pacienții cărora li se administrează
AINS și chinolone pot avea un risc crescut de apariţie a convulsiilor.
Tacrolimus: posibil risc crescut de nefrotoxicitate atunci când AINS sunt administrate în asociere cu
tacrolimus.
Zidovudină: risc crescut de toxicitate hematologică la administrarea de zidovudină cu AINS. Există
dovezi ale unui risc crescut de hemartroze și hematoame la pacienții cu hemofilie HIV (+) cărora li se
administrează tratament concomitent cu zidovudină și ibuprofen.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Nu există date privind utilizarea acestui medicament în timpul sarcinii
Paracetamol
Studiile epidemiologice la femeile gravide nu au evidențiat efecte negative după administrarea
paracetamolului în doza recomandată.
Ibuprofen
Inhibarea sintezei prostaglandinei poate afecta negativ sarcina și / sau dezvoltarea embrio / fetală.
Datele obținute din studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort și de malformație
cardiacă și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor de sinteză a prostaglandinei la începutul
sarcinii. Riscul absolut de malformație cardiovasculară a crescut de la mai puțin de 1% până la
aproximativ 1,5%. Riscul este considerat că va crește odată cu doza și durata terapiei. La animale,
administrarea unui inhibitor de sinteză a prostaglandinei are ca rezultat avort pre- şi post-implantare şi
o letalitate embrio-fetală sporite. În plus, au fost raportate incidențe crescute ale diferitelor
malformații, inclusiv cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat un inhibitor al sintezei de
prostaglandină în timpul perioadei de organogeneză.
Începând cu săptămâna de sarcină 20, utilizarea ibuprofen poate provoca oligohidramnios ca rezultat
al disfuncției renale fetale. Acesta poate surveni la scurt timp după inițierea tratamentului, fiind de
obicei reversibil după întreruperea administrării. În plus, au existat raportări de constricție a canalului
arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru de sarcină, dar majoritatea s-au rezolvat după
încetarea tratamentului. Prin urmare, în timpul primului și celui de-al doilea trimestru de sarcină,
ibuprofenul nu trebuie administrat decât dacă este necesar. Dacă se recomandă ibuprofen unei femei
care încearcă să rămână gravidă sau unei gravide în timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru
de sarcină, doza trebuie menţinută cât mai mică posibil, iar durata tratamentului trebuie să fie cât mai
scurtă posibil. Trebuie să se ia în considerare monitorizarea prenatală cu privire la oligohidramnios și
constricția canalului arterial după expunerea la ibuprofen timp de câteva zile începând cu săptămâna
gestațională 20. Administrarea ibuprofen trebuie întreruptă dacă se descoperă oligohidramnios sau
constricția canalului arterial.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii de sinteză a prostaglandinei pot
expune
fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (constricția/închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune
pulmonară);
- disfuncție renală (a se vedea mai sus).
mama și nou-născutul, la sfârșitul sarcinii, la:
- posibila prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate să apară chiar și la doze
foarte mici;
- inhibarea contracţiilor uterine, având ca rezultat un travaliu întârziat sau prelungit.
În consecință, ibuprofen este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină
(vezi pct. 4.3 și 5.3).
Prin urmare, dacă este posibil, utilizarea Panadol Duo trebuie evitată în primele șase luni de
sarcină și contraindicată în ultimele trei luni de sarcină (vezi pct. 4.3).
Alăptarea
Ibuprofenul și metaboliții săi pot trece în concentrații foarte mici în laptele matern (0,0008% din doza
administrată mamei). Nu se cunosc efecte nocive la sugari.
Paracetamolul se excretă în laptele matern, dar într-o cantitate nesemnificativă clinic. Datele
disponibile publicate în literatură nu contraindică alăptarea.
Prin urmare, nu este necesară întreruperea alăptării în cazul tratamentului de scurtă durată, cu doza
recomandată.
Fertilitatea
Vezi pct. 4.4 privind fertilitatea la femei.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Reacţii adverse precum vertij, somnolență, fatigabilitate și tulburări de vedere sunt posibile după
administrarea de AINS. Pacienții afectați de aceste reacții adverse nu trebuie să conducă sau să
folosească utilaje.
Reacții adverse
Studiile clinice cu acest medicament nu au indicat alte reacții adverse, altele decât cele pentru
paracetamol sau ibuprofen în monoterapie.
Următorul tabel prezintă reacţiile adverse din datele de farmacovigilență experimentate de pacienții
care au utilizat doar ibuprofen sau doar paracetamol în tratamentul pe termen scurt și pe termen lung
Reacțiile adverse asociate cu administrarea doar a paracetamolului sau doar a ibuprofenului sunt
prezentate sub formă de tabel, mai jos, clasificate pe aparate, sisteme și organe și în funcţie de
frecvenţă.
Frecvența reacțiile adverse este definită ca: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 și <1/10);
mai puțin frecvente (≥ 1/1 000 și <1/100); rare (≥ 1/10 000 și <1/1 000); foarte rare (<1/10 000) şi cu
frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de
frecvență, efectele adverse sunt prezentate în ordinea scăderii gravității.
Clasificarea pe aparate, sisteme şi Frecvență Reacții adverse
organe
Tulburări hematologice şi limfatice Foarte rare Afecțiuni hematopoietice1
Tulburări ale sistemului imunitar Mai puţin Hipersensibilitate cu urticarie și prurit2
frecvente
Foarte rare Reacții de hipersensibilitate severă.
Simptomele pot include edem al feței, a
limbii și a gâtului, dispnee, tahicardie,
hipotensiune arterială (anafilaxie,
angioedem sau șoc sever)2
Tulburări psihice Foarte rare Confuzie, depresie și halucinații
Tulburări ale sistemului nervos Mai puţin Cefalee și amețeli
frecvente
Foarte rare Meningită aseptică3, parestezie, nevrită
optică și somnolență
Tulburări oculare Foarte rare Tulburări vizuale
Tulburări acustice şi vestibulare Foarte rare Tinitus și vertij
Tulburări cardiace Foarte rare Insuficiență cardiacă și edem 4
Tulburări vasculare Foarte rare Hipertensiune arterială4
Tulburări respiratorii, toracice şi Foarte rare Reactivitatea tractului respirator, inclusiv
mediastinale astm bronşic, exacerbarea astmului bronşic,
b ronhospasm și dispnee2
Tulburări gastro-intestinale Frecvente Dureri abdominale, vărsături, diaree, greață,
dispepsie și disconfort abdominal 5
Mai puţin Ulcer peptic, perforație gastrointestinală sau
frecvente hemoragie gastrointestinală, melenă,
hematemeză 6, ulcerații la nivelul gurii,
exacerbarea colitei și a bolii Crohn 7,
gastrită, pancreatită, flatulență și constipație
Tulburări hepatobiliare Foarte rare Funcționarea anormală a ficatului, hepatită
și icter8
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului Frecvente Hiperhidroză
subcutanat Mai puţin Erupții cutanate de diferite tipuri2
frecvente
Foarte rare Reacții buloase, inclusiv sindromul Stevens-
Johnson, eritem poliform și necroliză
epidermică toxică2. Dermatoze exfoliative,
purpură
Cu frecvență Reacție indusă de medicament cu eozinofilie
necunoscută și simptome sistemice (sindromul DRESS),
pustuloză exantematică generalizată acută
(PEGA)
Reacții de fotosensibilitate
Tulburări renale şi ale căilor urinare Foarte rare Nefrotoxicitate manifestată sub diferite
forme, inclusiv nefrită interstițială, sindrom
nefrotic și insuficiență renală acută și
cronică9
Tulburări generale şi la nivelul Foarte rare Fatigabilitate și stare generală de rău
locului de administrare
Investigaţii diagnostice Frecvente Valori serice crescute ale
alaninaminotransferazei, creșterea valorii
serice ale gama-glutamiltranspeptidazei și
teste funcționale hepatice modificate la
administrarea de paracetamol
Valori serice crescute ale creatininei și ale
ureei serice
Mai puţin Creșterea concentratiei serice a aspartat
frecvente aminotransferazei, fosfatazei alcaline și
creatinfosfokinazei, scăderea hemoglobinei
și creşterea
numărului de trombocite
Descrierea reacțiilor adverse selectate
1 Exemplele includ agranulocitoză, anemie, anemie aplastică, anemie hemolitică, leucopenie,
neutropenie, pancitopenie, şi trombocitopenie.
Primele semne sunt: febră, durere în gât, ulcerații bucale superficiale, simptome asemănătoare gripei,
epuizare severă, sângerări și echimoze inexplicabile și epistaxis.
2 Au fost raportate reacții de hipersensibilitate. Acestea pot consta în (a) reacții alergice nespecifice și
anafilaxie, (b) reactivitatea tractului respirator, de ex. astm bronșic, agravare astm bronșic,
bronhospasm sau dispnee sau (c) diverse reacții cutanate, inclusiv erupții cutanate tranzitorii de
diferite tipuri, prurit, urticarie, purpură, angioedem și, mai rar, dermatoze exfoliative și buloase
(incluzând necroliza epidermică toxică, sindromul Stevenss-Johnson și eritemul polimorf).
3Mecanismul patogenic al meningitei aseptice induse de medicamente nu este pe deplin înțeles. Cu
toate acestea, datele disponibile privind meningita aseptică asociată AINS indică o reacție de
hipersensibilitate (datorită unei relații temporale cu administrarea tratamentului și dispariția
simptomelor după întreruperea tratamentului). De menționat că la pacienții cu tulburări autoimune
existente (cum sunt lupus eritematos sistemic și boala mixtă a țesutului conjunctiv) în timpul
tratamentului cu ibuprofen au fost observate cazuri izolate de meningită aseptică, cu simptome
precum: gât rigid, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare (vezi pct. 4.4).
4Studiile clinice sugerează că utilizarea de ibuprofen, în special în doză mare (2 400mg / zi) poate fi
as
ociată cu o creștere ușoară a evenimentelor trombotice arteriale (de. ex., infarct miocardic sau
accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
5Cele mai frecvente reacții adverse observate sunt de natura gastrointestinală.
6Uneori letal, în special la persoanele în vârstă.
7 Vezi pct 4.4.
8În caz de supradozaj, paracetamolul poate provoca insuficiență hepatică acută, insuficiență hepatică,
necroză hepatică și leziuni ale ficatului (vezi pct. 4.9).
9 În special la utilizarea pe termen lung, asociată cu creșterea ureei serice și edeme.
De asemenea, include necroza papilară.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Paracetamol
Afectarea hepatică este posibilă la adulții care au luat 10 g (echivalentul a 20 comprimate) sau mai
mult de paracetamol. Ingestia de 5 g (echivalentul a 10 comprimate) sau mai mult de paracetamol
poate duce la leziuni hepatice dacă pacientul are unul sau mai mulți dintre factorii de risc de mai jos:
Urmează un tratament de lungă durată cu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă,
rifampicină, sunătoare sau alte medicamente care au efect de inducție a enzimelor hepatice.
Consuma regulat alcool în exces faţă de cantitățile recomandate.
Probabilitate de depleție de glutation, de ex. tulburări de alimentație, fibroză chistică, infecție
cu HIV, înfometare, cașexie.
Simptome
Simptomele supradozajului cu paracetamol în primele 24 de ore includ paloare, greață, vărsături,
anorexie și dureri abdominale. Afectarea ficatului poate deveni evidentă de la 12 până la 48 de ore de
la ingestie, deoarece testele funcționale hepatice devin anormale. Pot apărea anomalii ale
metabolismului glucozei și acidozei metabolice. În cazuri de intoxicație severă, insuficiența hepatică
poate progresa până la encefalopatie, hemoragie, hipoglicemie, edem cerebral și moarte. Insuficiența
renală acută cu necroză tubulară acută, puternic sugerată de dureri lombare, hematurie și proteinurie,
se poate dezvolta chiar și în absența unei leziuni hepatice severe. Au fost raportate aritmii cardiace și
pancreatită.
Măsuri terapeutice
Tratamentul imediat este esențial în supradozajul cu paracetamol. În ciuda lipsei de simptome precoce
semnificative, pacienții ar trebui trimiși de urgență la spital pentru a primi asistență medicală
imediată.
Simptomele pot fi limitate la greață sau vărsături și este posibil să nu reflecte severitatea
supradozajului sau riscul de leziuni ale organelor. Măsurile terapeutice trebuie efectuate în
conformitate cu ghidurile în vigoare.
Tratamentul cu cărbune activat trebuie luat în considerare dacă supradozajul a fost luat în decurs de 1
oră. Concentrația plasmatică a paracetamolului trebuie măsurată la 4 ore sau mai târziu după ingestie
(concentrațiile anterioare nu prezintă relevanţă).
Tratamentul cu N-acetilcisteină poate fi utilizat până la 24 de ore de la ingerarea de paracetamol; cu
toate acestea, efectul protector maxim este obținut până la 8 ore după ingestie. Eficacitatea antidotului
scade brusc după această perioadă.
Dacă este necesar, pacientului trebuie să i se administreze intravenos N-acetilcisteină, în conformitate
cu schema de dozare stabilită. Dacă vărsăturile nu reprezintă un impediment, metionina administrată
pe cale orală poate fi o alternativă potrivită pentru zonele îndepărtate, în afara spitalului.
Pacienții care prezintă disfuncție hepatică gravă după 24 de ore de la ingestie trebuie gestionați în
conformitate cu ghidurile stabilite.
Ibuprofen
La copii, administrarea unei doze de peste 400 mg/kg ibuprofen poate cauza simptome. La adulți,
efectul doză-răspunseste mai puțin clar.
Timpul de înjumătățire plasmatică în caz de supradozaj este de 1,5-3 ore.
Simptome
Majoritatea pacienților care și-au administrat cantități mari de AINS vor prezenta simptome limitate la
greață,
vărsături, dureri epigastrice sau mai rar diaree. Tinitus, dureri de cap și sângerare gastrointestinală
sunt de asemenea posibile. În caz de intoxicație mai gravă, toxicitatea este observată la nivelul
sistemului nervos central, manifestându-se sub formă de somnolență, ocazional excitație și
dezorientare sau comă. Ocazional, pacienții dezvoltă convulsii. În cazuri de intoxicție gravă poate
apărea acidoză metabolică și timpul de protrombină / INR poate fi prelungit, probabil datorită
interferenței cu acțiunile factorilor de coagularesanguini.
Insuficiență renală acută și leziuni hepatice pot apărea dacă există deshidratare. Exacerbarea astmului
bronşic este posibilă la pacienţi cu astm bronşic.
Măsuri terapeutice
Tratamentul trebuie să fie simptomatic, și de susținere și să includă menținerea căilor respiratorii
libere și monitorizarea semnelor cardiace și vitale până la stabilizare. A se lua în considerare
administrarea orală a cărbunelui activat dacă pacientul se prezintă la o oră de la ingerarea unei
cantități cu potențial toxic. Dacă sunt frecvente sau prelungite, convulsiile trebuie tratate cu diazepam
sau lorazepam intravenos. A se administra bronhodilatatoare pentru astm bronşic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sistem musculo-sheletic, medicamente antiinflamatoare şi antireumatice,
nesteroidiene; derivat ale acidului propionic. Combinații ale ibuprofenului, codul ATC : M01AE51.
Acțiunile farmacologice ale ibuprofenului și paracetamolului diferă în funcție de locul și mecanismul
lor de acțiune. Aceste mecanisme complementare de acțiune sunt sinergice, ceea ce conduce la efecte
antinociceptive și antipiretice mai mari decât în cazul administrării separate.
Ibuprofenul este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) care, în modelele convenţionale
de inflamaţie evaluate la animale, s-a dovedit a fi eficace, prin inhibarea sintezei de prostaglandine.
Prostaglandinele sensibilizează terminațiile nervoase aferente nociceptive la mediatori, cum ar fi
bradikinina. Ibuprofenul produce un efect analgezic prin inhibarea periferică a izoenzimei
ciclooxigenazei-2 (COX-2) cu o reducere ulterioară a sensibilizării terminațiilor nervoase nociceptive.
S-a dovedit că ibuprofenul inhibă migrarea leucocitelor induse în zonele inflamate. Ibuprofenul are o
acțiune pronunțată la nivelul măduvei spinării datorită, în parte, inhibării COX. Efectele antipiretice
ale ibuprofenului sunt produse de inhibarea centrală a prostaglandinelor din hipotalamus. Ibuprofenul
inhibă reversibil agregarea plachetară. La om, ibuprofenul reduce durerile inflamatorii, edemul și
febra.
Datele clinice experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de
acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate
concomitent. Unele studii farmacodinamice evidențiază că, atunci când o doză unică de 400 mg de
ibuprofen a fost administratăcu 8 ore înainte sau 30 de minute după administrare de acid acetilsalicilic
cu eliberare imediată (81 mg), a avut loc o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării
tromboxanului sau a agregării plachetare. Cu toate că există incertitudini legate de extrapolarea
acestor date la situația clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca administrarea regulată, pe termen
lung a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic utilizat în doze mici.
Nu se consideră a fi probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a
ibuprofenului (vezi pct. 4.5).
Mecanismul exact de acțiune al paracetamolului nu este încă complet definit; cu toate acestea, există
dovezi suficiente care susțin ipoteza unui efect antinociceptiv la nivelul sistemului nervos central.
Diverse studii biochimice indică inhibarea activității centrale a COX-2. Paracetamolul poate stimula,
de asemenea, calea descendentă a 5-hidroxitriptaminei (serotonină) care inhibă transmiterea
semnalului nociceptiv către măduva spinării.
Studiile au arătat că paracetamolul este un inhibitor foarte slab al izoenzimelor COX-1 și COX-2
periferice.
Eficacitatea clinică a ibuprofenului și a paracetamolului a fost demonstrată în cazul durerii asociate cu
cefaleea, durerea dentară și dismenoreea și febra; de asemenea, eficacitatea a fost demonstrată la
pacienții cu durere și febră asociate cu răceală și gripă și în modele de durere precum durerea în gât,
durerea musculară sau leziunile țesutului moale și durere de spate.
Acest medicament este potrivit în special pentru dureri care necesită analgezice mai puternice decât
ibuprofen 400 mg sau paracetamol 1000 mg administrate singure sau pentru o amerliorare mai rapidă
a durerii
decât ibuprofenul.
Rezumat studiilor clinice efectuate cu doza de 2 comprimate
Studii randomizate, dublu-orb controlate cu placebo au fost efectuate cu această combinație de
medicamente în cazul durerii dentare acute post-operatorii. Studiile arată că:
Acest medicament are efect analgezic mai mare decât paracetamol 1000 mg
(p<0,0001) și ibuprofen 400 mg (p < 0,05) ceea ce este semnificativ din punct de vedere clinic și
statistic.
Acest medicament are un debut rapid al acțiunii, „analgezie perceptibilă confirmată ” obținută într-o
medie de 18,3 minute. Debutul acțiunii a fost semnificativ mai rapid decât în cazul ibuprofenului 400
mg (23,8 minute, p=0,0015). ‘Ameliorarea semnificativă a durerii’ pentru acest medicament a fost
obținută într-o medie de 44,6 minute, semnificativ mai rapid decât pentru ibuprofen 400 mg (70,5
minute, p<0,0001). Durata acțiunii analgezice a fost semnificativ mai mare pentru acest medicament
(9,1 ore) comparativ cu paracetamolul 500 mg (4 ore) sau 1000 mg (5 ore).
Evaluarea globală a medicației de studiu de către subiecți a arătat un nivel ridicat de satisfacție, 93,2%
dintre aceștia apreciind medicamentul ca fiind „bun”, „foarte bun” sau „excelent” în obținerea
ameliorării durerii. Medicamentul în combinația fixă a fost semnificativ mai bun decât paracetamolul
1000 mg (p<0,0001).
A fost efectuat un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo,cu medicamentul în
tratamentul în cazul gonalgiei cronice. Studiul a arătat că:
Medicamentul are efect analgezic mai mare decât paracetamolul 1000 mg în tratamentul pe
termen scurt (p<0,01) și pe termen lung (p<0,01).
Evaluarea globală a medicamentului de către subiecți a arătat un nivel de satisfacție ridicat cu
60,2% clasificând medicamentul drept „bun” sau „excelent” în calmarea durerii la nivelul
genunchiului, pe termen lung. Medicamentul a fost semnificativ mai bun comparativ cu
paracetamol 1000 mg (p<0,001).
Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este absorbit rapid din tractul gastrointestinal și se leagă în proporție mare de proteinele
plasmatice. Ibuprofenul difuzează în lichidul sinovial. Concentrațiile plasmatice de ibuprofen din
acest
medicament sunt detectate la 5 minute de la administrare, cu concentrații plasmatice maxime obținute
în 1-2 ore după ingestia pe stomacul gol. Atunci când medicamentul a fost administrat cu alimente,
valorile maxime ale concentrației plasmatice de ibuprofen au fost mai mici și se ating mai târziu cu o
medie de 25 minute, dar gradul total de absorbție a fost echivalent.
Ibuprofenul este metabolizat în ficat rezultând doi metaboliți majori care se elimină în principal la
nivel renal, fie ca atare, fie sub formă conjugată, împreună cu o cantitate nesemnificativă de ibuprofen
nemetabolizat.
Excreția renală este rapidă și completă. Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de
aproximativ 2 ore.
Într-un număr limitat de studii, ibuprofenul este excretat în laptele matern în concentrații foarte mici.
Nu s-au observat diferențe semnificative în profilul farmacocinetic al ibuprofenului la vârstnici.
Paracetamolul este absorbit cu ușurință din tractul gastro-intestinal. Legarea de proteinele plasmatice
este neglijabilă la concentrații terapeutice obișnuite, deși aceasta depinde de doză. Concentrațiile
plasmatice de paracetamol din acest medicament sunt detectate la 5 minute, cu concentrații plasmatice
maxime apărute la 0,5-0,67 ore după ingestia pe stomacul gol. Atunci când acest medicament a fost
administrat cu alimente, concentrațiile plasmatice ale paracetamolului au fost mai mici și se ating mai
târziu cu o medie de 55 minute, dar gradul total de absorbție a fost echivalent.
Paracetamolul este metabolizat în ficat și excretat în urină în principal sub formă de
glucuronoconjugați și sulfoconjugați, cu aproximativ 10% sub formă de glutationconjugați. Mai puțin
de 5% este excretat sub formă de paracetamol nemetabolizat. Timpul de înjumătățire plasmatică prin
eliminare este de aproximativ 3 ore.
Un metabolit hidroxilat minor, care este de obicei produs în cantități foarte mici de către oxidaze cu
funcție mixtă la nivelul ficatului și detoxifiat prin conjugare cu glutation hepatic, se poate acumula în
urma supradozajului de paracetamol și poate provoca leziuni hepatice.
Nu sunt observate diferențe semnificative în profilul farmacocinetic al paracetamolului la vârstnici
Biodisponibilitatea și profilurile farmacocinetice ale ibuprofenului și paracetamolului prin
administrarea
acestui medicament nu sunt modificate față de administrarea în combinație ca doză unică sau repetată.
Acest medicament este formulat utilizând o tehnologie care eliberează simultan atât ibuprofenul, cât și
paracetamolul, astfel încât ingredientele active să producă un efect sinergic.
Date preclinice de siguranţă
Profilul toxicologic de siguranță al ibuprofenului și paracetamolului a fost stabilit în urma efectuării
experimentelor la animale și la oameni din studii clinice largi. Nu există date noi preclinice relevante
pentru presciptor, suplimentare datelor prezentate deja în acest Rezumat al caracteristicilor
produsului.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Nucleul comprimatului:
Croscarmeloză sodică
Hidroxipropilceluloză
Celuloză microcristalină
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Acid stearic
Stearat de magneziu
Film de acoperire:
Polimer macrogol graftat cu alcool polivinilic
Talc
Pigment strălucitor pe bază de mică (Mică/Dioxid de titan (E 171))
Glicerolmonocaprilocaprat
Alcool polivinilic
Dioxid de titan (E 171)
Oxid negru de fer (E 172)
Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.
Natura şi conţinutul ambalajului
Blister din PVC/PVDC/Aluminiu
Cutie cu blistere cu 10 și 20 comprimate filmate
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Haleon România S.R.L.
Str. Costache Negri, Nr. 1-5, Opera Center One
Etaj 6 (Zona 2), Sector 5, Bucureşti 050552
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
15474/2024/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Mai 2024
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2024