OPTIRAY 320 soluţie injectabilă/perfuzabilă 678 mg/ml

Prospect OPTIRAY 320 soluţie injectabilă/perfuzabilă 678 mg/ml

Producator: GUERBET

Clasa ATC: Medii de contrast radiologic, nefrotopice, hidrosolubile, cu osmolaritate

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8365/2015/01-18 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

OPTIRAY 320 soluţie injectabilă/perfuzabilă 678 mg/ml

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

1 ml de soluţie conţine ioversol 678 mg, echivalent cu 320 mg iod.

Osmolalitate: 700 mosmol/kg

Vâscozitate: 9,9 mPa ꞏ s (la 25°C)

Vâscozitate: 5,8 mPa ꞏ s (la 37°C)

Conţine iod pe ml: 320 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă sau perfuzabilă.

Soluţie limpede, incoloră până la galben pal.

4. DATE CLINICE

4.1. Indicaţii terapeutice

Acest medicament este utilizat numai în scop diagnostic.

Optiray 320 este o substanţă de contrast radiologic non-ionică, indicată la adulţi pentru utilizare pentru

angiografie cerebrală, coronariană, periferică, viscerală şi renală, aortografie, ventriculografie stângă,

venografie şi pentru urografie intravenoasă. De asemenea, Optiray 320 este indicat la adulţi pentru

utilizare pentru tomografie computerizată (TC) a capului şi a corpului.

4.2. Doze şi mod de administrare

Adulţi: Regimul de dozare recomandat

Procedură Doze Doza maximă totală

Angiografie cerebrală

  • Artera carotidă sau vertebrală 2-12ml 200ml
  • Arcul aortic 20-50 ml 200 ml

Angiografie periferică 10-90 ml 250 ml

Venografie 50-100 ml 250 ml

Ventriculografie stângă 30-50 ml 250 ml

Arteriografie coronariană 1-10 ml 250 ml

Angiografie viscerală 12-60ml 250ml

Procedură Doze Doza maximă totală

Aortografie 10-80 ml 250 ml

Angiografie renală 6-15 ml 250 ml

Urografie 50-75ml 150ml

Tomografie capului 50-150 ml 150 ml

Tomografie corpului 25-150ml 150ml

Vârstnici: Doze ca pentru adulţi. Atunci când este de aşteptat ca vizualizarea să fie slabă, doza

poate fi crescută până la valoarea maximă.

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea Optiray 320 la copii nu au fost stabilite. Prin urmare, medicamentul nu trebuie

utilizat la copii cu vârsta până la 18 ani până când nu vor fi disponibile mai multe date. Pentru

angiografie cerebrală, periferică şi viscerală şi pentru urografie intravenoasă, Optiray 300 poate fi

utilizat la copii.

Se recomandă încălzirea substanţelor de contrast iodate până la temperatura corpului înainte de

administrarea intravasculară. Ca în cazul tuturor substanţelor de contrast radio-opace, trebuie utilizată

doza minimă necesară pentru a obţine o vizualizare adecvată.

Trebuie să fie disponibile echipamente de resuscitare adecvate.

4.3. Contraindicaţii

Hipersensibilitate la mediile de contrast conţinând iod, la substanţa activă sau la oricare dintre

excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Hipertiroidie manifestă.

4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Administrarea de medii de contrast iodate pentru radiologie a fost asociată cu apariţia unor reacţii

adverse grave sau letale. Este foarte important ca personalul medical să fie complet pregătit pentru a

trata orice reacţie la mediul de contrast.

Astfel de proceduri trebuie efectuate sub îndrumarea unui personal calificat, cu experienţă în ceea ce

priveşte procedura specifică care urmează a fi efectuată. Trebuie să fie întotdeauna disponibile o

unitate de urgenţe complet echipată sau medicamente şi echipamente echivalente, precum şi personal

competent în ceea ce priveşte recunoaşterea şi tratarea reacţiilor adverse de orice tip. Deoarece se

cunoaşte că au apărut reacţii întârziate severe, pacientul trebuie ţinut sub observaţie, iar echipamentele

de urgenţă şi personalul competent trebuie să fie disponibile timp cel puţin 30-60 minute după

administrare.

Ca toate celelalte medii de contrast pentru radiologie, Optiray poate determina anafilaxie sau alte

manifestări de reacţii de intoleranta, pseudo-alergice, cum sunt greaţa, vărsăturile, dispneea, eritemul,

urticaria şi hipotensiunea arteriala. O incidenţă mai mare a acestor reacţii a fost observată la pacienţii

cu antecedente de reacţii de intoleranţă la alte medii de contrast sau orice antecedente de astm bronşic,

alergie sau hipersensibilitate. La aceşti pacienţi, beneficiile trebuie să depăşească în mod evident

riscurile (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii).

Apariţia reacţiilor idiosincrazice severe a determinat utilizarea mai multor metode de pretestare. Cu

toate acestea, pretestarea nu este o metodă sigură pentru a prevedea reacţiile severe şi poate prezenta

în sine un pericol pentru pacient. S-a sugerat că o evaluare riguroasă a întregului istoric medical, cu

accent asupra antecedentelor de alergie şi hipersensibilitate, efectuată înainte de injectarea oricărui

mediu de contrast, poate avea o acurateţe mai mare decât pretestarea, pentru a prevedea apariţia unor

reacţii adverse potenţiale.

Antecedentele de alergii nu contraindică arbitrar utilizarea unei substanţe de contrast atunci când se

consideră că procedura de diagnostic este esenţială, dar aceasta trebuie efectuată cu precauţie (vezi

pct. 4.3 Contraindicaţii). Trebuie să fie disponibile imediat echipamente de resuscitare adecvate.

Trebuie luată în considerare administrarea unei premedicaţii pe bază de antihistaminice şi

corticosteroizi pentru a evita sau reduce la minimum reacţiile alergice. Rapoartele indică faptul că

această premedicaţie nu previne apariţia de reacţii adverse grave care pun viaţa în pericol, dar poate

reduce incidenţa şi severitatea acestora.

Anestezia generală poate fi indicată pentru efectuarea unor proceduri la anumiţi pacienţi; totuşi, s-a

observat o incidenţă crescută a reacţiilor adverse la aceşti pacienţi, care poate fi atribuită incapacităţii

pacientului de a identifica simptomele adverse sau efectului hipotensor al anesteziei.

În procedurile angiografice, trebuie luată în considerare posibilitatea de a disloca plăcile de aterom sau

de a deteriora sau perfora peretele vasului sanguin în timpul manipulării cateterului şi al injectării

mediului de contrast. Pentru a se asigura plasarea corectă a cateterului, se recomandă injecţii de test.

La pacienţii cu ateroscleroză avansată, hipertensiune severă, decompensare cardiacă, senilitate,

antecedente de tromboză sau embolie cerebrală este necesară prudenţă deosebită. Pot apărea mai

frecvent reacţii cardiovasculare, cum sunt bradicardia, creşterea sau scăderea tensiunii arteriale.

Angiografia trebuie evitată în toate cazurile în care este posibil la pacienţii cu homocisteinurie, din

cauza riscului crescut de tromboză şi embolie.

Pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă trebuie ţinuţi sub observaţie timp de câteva ore după

procedură, pentru a detecta perturbări hemodinamice întârziate care ar putea fi asociate cu o creştere

tranzitorie a încărcăturii osmotice circulante. Pacientul trebuie, de asemenea, informat ca pot apărea

reacţii alergice într-un interval de până la câteva zile după administrare; în acest caz trebuie să se

adreseze imediat unui medic.

Raportările de crize tireotoxice în urma utilizării intravasculare a substanţelor radio-opace iodate la

pacienţi cu hipertiroidie sau cu nodul tiroidian cu funcţionare autonomă sugerează că la aceşti pacienţi

trebuie evaluat riscul suplimentar înainte de utilizarea oricărui mediu de contrast (vezi pct. 4.3

Contraindicaţii).

Este necesară prudenţă în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală severă, afecţiuni asociate ale

rinichilor şi ficatului, diabet zaharat, anemie falciformă, forma homozigotă, mielom multiplu sau alte

paraproteinemii, anurie, în special în cazul administrării de doze crescute. La aceşti pacienţi pot apărea

reacţii adverse renale grave, inclusiv insuficienţă renală acută. Deşi nu s-a demonstrat că substanţa de

contrast sau deshidratarea ar reprezenta cauza insuficienţei renale, s-a speculat că aceasta poate fi

provocată de asocierea dintre cele acestea. Riscul la pacienţii cu insuficienţă renală nu reprezintă o

contraindicaţie a procedurii; cu toate acestea sunt necesare măsuri speciale de precauţie, inclusiv

menţinerea hidratării normale şi monitorizarea îndeaproape.

Hidratarea eficace înainte de administrarea Optiray este esenţială şi poate scădea riscul afectării renale.

Deshidratarea anterioară administrării este periculoasă şi poate contribui la insuficienţa renală acută.

Administrarea de substanţe radio-opace la pacienţii cu feocromocitom cunoscut sau suspectat trebuie

efectuată cu precauţie. Dacă, în opinia medicului, beneficiile posibile ale acestor proceduri depăşesc

riscurile luate în considerare, procedura poate fi efectuată; cu toate acestea, cantitatea de mediu radio-

opac injectată trebuie menţinută la un nivel minim. Se recomandă administrarea de premedicaţie cu α –

blocante şi ß-blocante în cazul administrării intravasculare a mediului de contrast, din cauza riscului

de apariţie a crizelor hipertensive. Trebuie monitorizată tensiunea arterială pe parcursul procedurii şi

trebuie să fie disponibile măsuri pentru tratamentul unei crize hipertensive.

La pacienţii cu anemie falciformă, forma homozigotă, substanţele hiperosmolare, cum sunt mediile de

contrast radiologic, pot afecta siclizarea eritrocitelor. De aceea, trebuie analizată cu atenţie

oportunitatea administrării intraarteriale a acestor substanţe la pacienţii cu anemie falciformă, forma

homozigotă.

S-a demonstrat că efectul anticoagulant al mediilor de contrast radiologic non-ionice este mai redus,

in vitro, decât cel al substanţelor ionice convenţionale la concentraţii comparabile. Au fost observate

rezultate similare în unele studii in vivo. Din acest motiv se recomandă tehnici angiografice

meticuloase, de exemplu spălarea frecventă a cateterelor angiografice standard şi evitarea contactului

prelungit al sângelui cu substanţa de contrast din seringi şi catetere.

S-au observat reacţii adverse neurologice grave după injectarea directă în arterele cerebrale sau în

vasele sanguine aferente măduvei spinării sau în angiocardiografii, din cauza umplerii inadecvate a

carotidelor. Nu a fost stabilită o relaţie cauză-efect cu mediul de contrast, deoarece afecţiunea

preexistentă a pacientului şi tehnicile procedurale reprezintă ele însele factori cauzali.

Optiray trebuie injectat cu precauţie, pentru a evita extravazarea perivasculară. Acest lucru este

deosebit de important la pacienţii cu boli arteriale sau venoase severe. Totuşi, poate apărea o

extravazare semnificativă a Optiray, în special la utilizarea injectoarelor automate. În general, aceasta

este tolerată fără să apară deteriorări substanţiale ale ţesuturilor, prin administrarea de tratament

conservator. Totuşi, s-au raportat cazuri izolate de leziuni tisulare severe (de exemplu ulceraţie), care

au necesitat tratament chirurgical.

În continuare sunt prezentate atenţionările şi precauţiile speciale pentru utilizare aplicabile numai

pentru indicaţii specifice:

Venografie

Este necesară prudenţă deosebită la pacienţii cu flebite suspectate, ischemii severe, infecţii locale sau

ocluzie completă a sistemului venos.

Angiografie periferică

La nivelul arterelor in care se injectează mediul de contrast radiologic trebuie să existe pulsaţie. În

cazul pacienţilor cu trombangeită obliterantă sau cu infecţii ascendente asociate cu ischemie gravă,

angiografia trebuie efectuată, dacă este absolut necesar, cu prudenţă deosebită.

Arteriografie coronariană şi ventriculografie stângă

În cazul acestor proceduri pot apărea decompensare cardiacă, aritmii grave, ischemii şi infarct

miocardic.

4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

După administrarea altor medii de contrast iodate s-au raportat următoarele interacţiuni. În general,

este acceptat faptul că acestea pot fi atribuite acestor clase de medii de contrast.

S-a raportat toxicitate renală în cazuri singulare la pacienţi cu disfuncţie hepatică la care s-au

administrat pe cale orală substanţe de contrast pentru colecistografie, urmate de administrarea

intravasculară de substanţe de contrast. Prin urmare, trebuie amânată administrarea intravasculară a

oricărei substanţe de contrast radiologic la pacienţii la care s-a administrat recent o substanţă de

contrast pentru colecistografie.

Literatura de specialitate menţionează că pacienţii care au fost trataţi cu interleukină pot prezenta o

frecvenţă mai crescută a reacţiilor adverse, după cum este descris la pct. „Reacţii adverse”. Motivul nu

a fost clarificat încă. Conform literaturii de specialitate, după administrarea de interleukină s-a

observat apariţia mai frecventă sau întârziată a acestor reacţii într-o perioadă de 2 săptămâni.

Injectarea arterială a unui mediu de contrast pentru radiologie nu trebuie niciodată efectuată după

administrarea de vasopresoare, deoarece acestea potenţează puternic efectele neurologice.

Insuficienţa renală acută a fost asociată cu acidoza lactica la pacienţii la care s-a administrat

metformină în perioada aferentă unei examinări radiologice care a implicat administrarea parenterală a

unei substanţe de contrast iodate. Prin urmare, la pacienţii diabetici care iau metformină, trebuie

efectuată examinarea, iar administrarea de metformină trebuie întreruptă înainte de examinare.

Administrarea de metformină nu trebuie reluată timp de 48 ore, iar aceasta trebuie reluată numai dacă

funcţia renală/creatinina serică rămâne între limitele normale sau a revenit la valoarea de la momentul

iniţial.

Mediile de contrast iodate pentru radiologie pot reduce capacitatea de captare a iodului de către glanda

tiroidă. Din acest motiv, rezultatele testelor PBI (iodului legat de proteine) şi de captare a iodului

radioactiv, care depind de măsurarea iodului, nu vor reflecta cu acurateţe funcţia tiroidiană timp de

până la 16 zile după administrarea substanţei de contrast radiologic iodate. Cu toate acestea, testele

privind funcţia tiroidiană care nu depind de măsurarea iodului, cum sunt captarea pe răşină a T3 sau

dozările tiroxinei totale sau libere (T4), nu sunt afectate.

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

4.6. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării

embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale.

Cu toate acestea, nu s-au efectuat studii adecvate şi bine controlate la femeile gravide.

Nu se cunoaşte dacă ioversolul traversează bariera placentară sau dacă ajunge la nivelul ţesuturilor

fetale. Cu toate acestea, multe substanţe de contrast injectabile traversează bariera placentară la om şi

par să pătrundă pasiv în ţesuturile fetale.

Deoarece studiile de teratologie la animale nu prevăd întotdeauna răspunsul la om, prescrierea la

femeile gravide trebuie efectuată cu precauţie. Deoarece orice investigaţie radiologică în timpul

sarcinii poate implica un risc potenţial, trebuie analizat cu atenţie raportul risc/beneficiu. În cazul în

care este disponibilă o alternativă mai bună şi mai sigură,trebuie evitată o investigaţie radiologică cu

utilizarea de medii de contrast radiologic.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă ioversolul se excretă în laptele uman. Cu toate acestea, multe substanţe de

contrast injectabile se excretă sub formă nemodificată în laptele matern în proporţie de aproximativ

1% din doza administrată. Cu toate că nu s-a stabilit că apar la sugari evenimente adverse, este

necesară prudenţă la administrarea intravasculară a mediilor de contrast radiologic la femeile care

alăptează, din cauza evenimentelor adverse potenţiale, şi trebuie luată în considerare întreruperea

alăptării timp de o zi.

Fertilitatea

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra fertilităţii la

om. Cu toate acestea, nu s-au efectuat studii adecvate şi bine controlate privind fertilitatea.

4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu există efecte cunoscute asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate

acestea, din cauza riscului de reacţii precoce, nu se recomandă conducerea vehiculelor şi folosirea

utilajelor timp de o oră de la momentul injectării.

4.8. Reacţii adverse

Frecvenţele reacţiilor adverse la medicament se definesc după cum urmează:

Foarte frecvente (≥1/10)

Frecvente (≥1/100 şi <1>

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1>

Rare (≥1/10000 şi <1>

Foarte rare (<1>

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

a. Rezumatul profilului de siguranţă

Reacţiile adverse asociate utilizării formulelor Optiray sunt, în general, independente de doza

administrată. De obicei acestea sunt uşoare până la moderate, de scurtă durată şi se remit spontan (fără

tratament). Cu toate acestea, chiar şi reacţiile adverse uşoare pot reprezenta primele semne ale unei

reacţii generale grave care poate apărea rareori după administrarea unui mediu de contrast iodat.

Aceste reacţii grave pot pune viaţa în pericol şi pot fi letale, afectând de obicei sistemul

cardiovascular. Majoritatea reacţiilor adverse la medicament asociate formulelor Optiray apar în

interval de câteva minute după administrare, cu toate acestea, reacţiile de hipersensibilitate asociate

substanţelor de contrast pot apărea cu o întârziere de câteva ore până la câteva zile.

b. Rezumatul sub formă de tabel al reacţiilor adverse

Din studiile clinice, la 10% – 50% dintre pacienţi s-au observat senzaţii uşoare de disconfort, inclusiv

senzaţii de cald sau rece, durere în timpul injectării şi/sau modificare tranzitorie a gustului. într-un

studiu amplu ulterior punerii pe piaţă, au apărut şi alte reacţii adverse la un total de 1,1% din pacienţi;

cele mai frecvente au fost: greaţa (0,4%), reacţiile cutanate, cum sunt urticaria sau eritemul (0,3%) şi

vărsăturile (0,1%). Toate celelalte evenimente au apărut la mai puţin de 0,1% dintre pacienţi.

Tulburări ale sistemului imunitar

Foarte rare reacţie anafilactoidă (hipersensibilitate)

Cu frecvenţă necunoscută şoc anafilactic

Tulburări endocrine:

Cu frecvenţă necunoscută hipotiroidie neonatală tranzitorie

Tulburări psihice:

Foarte rare stare de confuzie, agitaţie, anxietate

Tulburări ale sistemului nervos:

Rare sincopă, tremor, vertij (inclusiv ameţeală, senzaţie de slăbiciune),

cefalee, parestezie, disgeuzie

Foarte rare pierderea cunoştinţei, paralizie, dificultăţi de vorbire, somnolenţă,

stupor, afazie, disfazie, hipoestezie

Cu frecvenţă necunoscută convulsii, dischinezie, amnezie

Tulburări oculare:

Rare vedere înceţoşată

Foarte rare conjunctivită alergică (inclusiv iritaţie oculară, hiperemie oculară,

lăcrimare abundentă, umflarea conjunctivei, etc.)

Cu frecvenţă necunoscută orbire tranzitorie

Tulburări acustice şi vestibulare:

Foarte rare tinitus

Tulburări cardiace:

Rare tahicardie

Foarte rare bloc cardiac, aritmie, angină, rezultate anormale la ECG,

bradicardie, fibrilaţie atrială

Cu frecvenţă necunoscută stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, spasm al arterelor coronare,

cianoză, extrasistolă, palpitaţii

Tulburări vasculare:

Rare hipotensiune arterială, înroşirea tegumentelor

Foarte rare tulburare cerebrovasculară, flebită, hipertensiune arterială,

vasodilataţie

Cu frecvenţă necunoscută şoc, tromboză, vasospasm

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:

Rare spasm laringian, edem şi obstrucţie (inclusiv constricţie la nivelul

gâtului, stridor, etc.), dispnee, rinită (inclusiv strănut, congestie

nazală), iritaţie la nivelul gâtului, tuse

Foarte rare edem pulmonar, faringită, hipoxie

Cu frecvenţă necunoscută stop respirator, astm bronşic, bronhospasm, disfonie

Tulburări gastro-intestinale:

Mai puţin frecvente greaţă

Rare vărsături, xerostomie

Foarte rare sialoadenită, durere abdominală, edem lingual, disfagie,

hipersalivaţie

Cu frecvenţă necunoscută diaree

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:

Mai puţin frecvente urticarie

Rare eritem, prurit, erupţie cutanată tranzitorie

Foarte rare angioedem, hiperhidroză (inclusiv transpiraţii reci)

Cu frecvenţă necunoscută necroliză epidermică toxică, pustuloză exantematică acută ,

generalizată, eritem multiform ,paloare

Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi ale sistemului osos:

Foarte rare crampe musculare

Tulburări renale şi ale căilor urinare:

Rare micţiune imperioasă

Foarte rare insuficienţă renală acută, funcţie renală anormală, incontinenţă,

hematurie, clearance scăzut al creatininei, creşterea valorilor

azotului ureic sanguin (BUN)

Cu frecvenţă necunoscută anurie, disurie

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:

Foarte frecvente senzaţie de căldură

Frecvente durere

Rare edem facial (inclusiv umflare oculară, edem periorbital, etc.),

edem faringian, frisoane (inclusiv frisoane cu tremur, senzaţie de

frig)

Foarte rare edem, reacţii la nivelul locului de injectare (inclusiv durere, eritem

şi hemoragie până la necroză, în special după extravazare), durere

toracică, afecţiuni astenice (inclusiv stare generală de rău,

oboseală, lentoare, etc.), senzaţie de anormalitate

Cu frecvenţă necunoscută pirexie

c. Descrierea reacţiilor adverse selectate

Reacţiile adverse pot fi clasificate după cum urmează:

a. Reacţiile de hipersensibilitate sau anafilactoide sunt în cea mai mare parte uşoare până la

moderate, incluzând simptome cum sunt erupţia cutanată tranzitorie, pruritul, urticaria şi rinita.

Cu toate acestea, pot apărea reacţii grave. Reacţiile anafilactice grave afectează în general

sistemul cardiovascular şi respirator. Acestea pot pune viaţa în pericol şi includ şocul

anafilactic, stopul cardiac şi respirator sau edemul pulmonar. S-au raportat cazuri letale.

Pacienţii cu antecedente de reacţii alergice prezintă un risc crescut de apariţie a unei reacţii de

hipersensibilitate. Alte reacţii de tip 1 (imediate) includ simptome cum sunt greaţa şi

vărsăturile, erupţiile cutanate tranzitorii, dispneea, rinita, parestezia sau hipotensiunea arterială.

b. Reacţii vasovagale, de exemplu ameţeală sau sincopă, care pot fi provocate fie de mediul de

contrast, fie de procedură.

c. Reacţii adverse cardiace în timpul cateterizării cardiace, de exemplu angina pectorală,

modificările ECG, aritmiile cardiace, tulburările de conducere, precum şi spasmul coronarian

şi tromboza. Aceste reacţii sunt foarte rare şi pot fi provocate fie de mediul de contrast, fie de

procedură.

d. Reacţii nefrotoxice la pacienţii cu afectare renală preexistentă sau vasopatie renală, de exemplu

scăderea funcţiei renale, însoţită de creşterea creatininei. Aceste reacţii adverse sunt, în

majoritatea cazurilor, tranzitorii. În cazuri izolate s-a observat insuficienţă renală acută.

e. Reacţii neurotoxice după administrarea intra-arterială a mediului de contrast, de exemplu

tulburări de vedere, dezorientare, paralizie sau convulsii. Aceste simptome sunt, in general,

tranzitorii şi dispar spontan în câteva ore sau zile. Pacienţii cu afectare preexistentă a barierei

hematoencefalice prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor neurotoxice.

f. Reacţiile locale la nivelul locului de injectare pot apărea în cazuri foarte rare şi includ erupţii

cutanate tranzitorii, inflamaţie şi edem. Aceste reacţii apar, probabil, în majoritatea cazurilor,

din cauza extravazării substanţei de contrast. Extravazarea extinsă poate necesita tratament

chirurgical.

g. Extravazarea poate determina reacţii tisulare grave, incluzând apariţia veziculelor sau

descuamarea tegumentelor, a căror amploare depinde de cantitatea şi concentraţia soluţiei de

contrast din ţesuturi.

d. Copii şi adolescenţi

Este de aşteptat ca frecvenţa, tipul şi severitatea reacţiilor adverse la copii să fie aceleaşi ca la adulţi.

S-a observat hipotiroidie tranzitorie la nou-născuţi după administrarea de substanţe radio-opace iodate.

Raportarea reacţiilor adverse

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest

lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului.

Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin

intermediul sistemului naţional de raportare:

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: [email protected]

4.9. Supradozaj

Ca în cazul tuturor mediilor de contrast radiologic iodate, supradozele de Optiray sunt potenţial letale

şi pot afecta sistemul respirator şi pe cel cardiovascular. Tratamentul trebuie să fie simptomatic. Poate

fi utilizată dializa pentru a elimina Optiray din sânge.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1. Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Medii de contrast radiologic, nefrotopice, hidrosolubile, cu osmolaritate

mică, codul ATC: V08AB07

Optiray 320 este un mediu de contrast radiologic non-ionic. Administrarea intravasculară de Optiray

opacifiază vasele pe unde trece substanţa de contrast, permiţând vizualizarea radiografică a structurilor

interne până când apare diluarea semnificativă a substanţei în sânge.

5.2. Proprietăţi farmacocinetice

Profilul farmacocinetic al Optiray, împreună cu proprietăţile sale hidrofilice şi un nivel foarte scăzut

de legare de proteinele din plasma şi ser, indică faptul ca Optiray este distribuit în lichidul din spaţiul

extracelular şi eliminat rapid de rinichi prin filtrare glomerulară. Timpii medii ( ES) de înjumătăţire

după administrarea de doze de 50 ml şi 150 ml au fost de 113  8,4 şi respectiv 104  15 minute.

Eliminarea prin fecale este neglijabilă. Nu s-au observat metabolizarea, deiodarea sau

biotransformarea semnificative ale Optiray.

5.3. Date preclinice de siguranţă

Din testele pre-clinice pentru Optiray, nu s-au evidenţiat date relevante pentru medicul prescriptor

pentru stabilirea siguranţei produsului, utilizat pentru indicaţiile autorizate, care să nu fi fost deja

incluse la alte puncte ale RCP.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1. Lista excipienţilor

Tromtamol, clorhidrat de trometamol,

hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric (pentru pH: 6,0 până la 7,4),

edetat de sodiu şi calciu,

apă pentru preparate injectabile.

6.2. Incompatibilităţi

Niciun alt medicament nu trebuie amestecat cu Optiray.

6.3. Perioada de valabilitate

3 ani.

După utilizare, eliminaţi soluţia rămasă.

6.4. Precauţii speciale pentru păstrare

A se ţine ambalajul primar în cutie, pentru a fi protejat de lumină. A se proteja de razele X. A nu se

păstra la temperaturi peste 30°C. Optiray poate fi păstrat timp de o lună la temperaturi de 37 C într-un

mediu de contrast mai cald cu aer circulant. A se elimina soluţia în cazul în care se observă

modificarea culorii sau prezenţa unor particule.

6.5. Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 1 flacon din sticlă a 20 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 10 flacoane din sticlă de 20 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 10 flacoane din sticlă de 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă a 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 10 flacoane din sticlă de 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 10 flacoane din sticlă de 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă a 200 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 10 flacoane din sticlă de 200 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 seringă preumplută din PP a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 10 seringi preumplute din PP a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 1 seringă preumplută din PP a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat

Cutie cu 10 seringi preumplute din PP a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat

Cutie cu 1 seringă preumplută din PP a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat

Cutie cu 10 seringi preumplute din PP a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat

Cutie cu 1 seringă preumplută din PP a 125 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat

Cutie cu 10 seringi preumplute din PP a 125 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Seringi manuale şi seringi pentru injector automat:

Medicamentul şi partea interioară pe unde circulă lichidul sunt sterile, exteriorul seringii nu este steril.

Instrucţiunile de asamblare şi verificare sunt menţionate în prospectul seringilor.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

GUERBET

BP 57400-95943

Roissy CDG Cedex, Franţa

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

8365/2015/01-18

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2015

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie, 2021

Cuprins RCP OPTIRAY 320 soluţie injectabilă/perfuzabilă 678 mg/ml

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

OPTIRAY 350 soluţie injectabilă/perfuzabilă 741 mg/ml

OPTIRAY 300 soluţie injectabilă/perfuzabilă 636 mg/ml

Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.