Prospect Nolpaza 20 mg comprimate gastrorezistente
Producator: KRKA, d.d., Novo mesto
Clasa ATC: inhibitori de pompă de protoni.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 10738/2018/01-13 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nolpaza 20 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (sub formă de pantoprazol sodic
sesquihidrat).
Excipienți cu efect cunoscut:
- sorbitol (E 420) 18 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent.
Comprimate ovale, uşor biconvexe, de culoare galben-maroniu deschis.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Boală de reflux gastro-esofagian simptomatică.
Tratamentul pe termen lung şi prevenirea recurenţei esofagitei de reflux.
Adulţi
Prevenirea ulcerelor gastro-duodenale induse de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene non-
selective (AINS) la pacienţii cu risc care necesită tratament continuu cu AINS (vezi pct. 4.4).
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Boală simptomatică de reflux gastro-esofagian
Doza orală recomandată este de un comprimat gastrorezistent Nolpaza 20 mg pe zi. În general,
simptomele se ameliorează în 2-4 săptămâni. Dacă acest tratament nu este suficient, ameliorarea
simptomelor va surveni în mod normal peste alte 4 săptămâni. După ce simptomele s-au atenuat,
recurenţa simptomelor poate fi controlată utilizând o schemă de tratament la nevoie, cu administrare
de 20 mg o dată pe zi, la nevoie. În cazul în care nu se poate menţine un control satisfăcător al
simptomelor prin tratamentul la nevoie, poate fi luată în considerare trecerea la tratament continuu.
Tratamentul pe termen lung şi prevenirea recurenţei esofagitei de reflux
Pentru tratamentul pe termen lung, se recomandă o doză de întreţinere de un comprimat gastrorezistent
Nolpaza 20 mg pe zi, cu creşterea dozei la 40 mg pantoprazol pe zi, în caz de recurenţă. Pentru această
situaţie este disponibil Nolpaza 40 mg. După vindecarea recurenţei, doza poate fi din nou redusă la 20
mg pantoprazol.
Adulţi
Prevenirea ulcerelor gastro-duodenale induse de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene non-
selective (AINS) la pacienţii cu risc care necesită tratament continuu cu AINS
Doza orală recomandată este de un comprimat gastrorezistent Nolpaza 20 mg pe zi.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol (vezi
pct. 4.4).
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu funcţie renală afectată.
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta sub 12 ani
Nolpaza 20 mg nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită datelor
limitate la această grupă de vârstă.
Mod de administrare
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu 1 oră înainte de
masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, derivate de benzimidazol, sorbitol sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, valorile serice ale enzimelor hepatice trebuie monitorizate
regulat în timpul tratamentului cu pantoprazol, în special în cel pe termen lung. În caz de creştere al
valorilor serice ale enzimelor hepatice, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.2).
Administrare concomitentă cu AINS
Utilizarea Nolpaza 20 mg ca tratament de prevenire al ulcerelor gastro-duodenale induse de
medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene non-selective (AINS), trebuie limitată la pacienţii care
necesită tratament continuu cu AINS şi prezintă un risc crescut de apariţie al complicaţiilor gastro-
intestinale. Creşterea riscului trebuie evaluată în funcţie de factorii individuali de risc, de exemplu
vârsta înaintată (peste 65 de ani), antecedente de ulcer gastric sau duodenal sau hemoragie gastro-
intestinală superioară.
Tumori maligne gastrice
Răspunsul simptomatic la pantoprazol poate masca simptomele unei tumori maligne gastrice și
poate întârzia diagnosticarea. La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu pierdere
semnificativă neintenţionată în greutate, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau
melenă) şi când este suspectat sau prezent ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign.
Dacă, sub tratament adecvat, simptomele persistă, trebuie luate în considerare investigaţii
suplimentare.
Administrarea concomitentă cu inhibitori de protează HIV
Nu este recomandată administrarea concomitentă de pantoprazol cu inhibitori de protează HIV
pentru care absorbția este dependentă de pH-ul acid intragastric, cum ar fi atazanavir, datorită
reducerii semnificative a biodisponibilității lor (vezi pct 4.5).
Influenţa asupra absorbţiei vitaminei B12
Pantoprazolul, similar tuturor medicamentelor care inhibă secreţia acidă, poate reduce absorbţia
vitaminei B12 (ciancobalamină) datorită hipo- sau aclorhidriei. Acest lucru trebuie luat în considerare
la pacienţii cu depozite reduse în organism sau cu factori de risc pentru absorbţia redusă de vitamină
B12 în terapia pe termen lung sau dacă se observă apariţia simptomelor clinice.
Tratamentul pe termen lung
În tratamentul pe termen lung, în special când se depăşeşte o perioadă de tratament de un an, pacienţii
trebuie monitorizaţi regulat.
Infecţii gastro-intestinale bacteriene
Tratamentul cu Nolpaza poate determina creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro-intestinale, cum
sunt cele determinate de Salmonella şi Campylobacter și C. difficile.
Hipomagneziemie
La pacienţii trataţi cu inhibitori ai pompei de protoni(IPP), cum este pantoprazolul, timp de cel puţin 3
luni şi, în cele mai multe cazuri, timp de 1 an, a fost rareori raportată apariţia unei hipomagneziemii
severe. În cazul hipomagneziemiei pot apărea simptome severe, cum sunt fatigabilitate, tetanie, delir,
convulsii, ameţeli şi aritmie ventriculară, însă acestea pot debuta insidios şi pot fi trecute cu vederea.
Hipomagneziemia poate duce la hipocalcemie şi/sau hipokaliemie (vezi pct. 4.8). La cei mai mulţi
dintre pacienţii afectaţi, hipomagneziemia (şi hipocalcemia şi/sau hipokaliemia asociate cu
hipomagneziemia) s-a ameliorat după administrarea magneziului şi întreruperea tratamentului cu IPP.
La pacienţii la care este necesar tratamentul prelungit cu IPP sau care iau IPP în asociere cu digoxină
sau medicamente care determină hipomagneziemie (de exemplu, diuretice), personalul medical trebuie
să ia în considerare determinarea concentraţiilor magneziului înainte de iniţierea tratamentului cu IPP
şi, ulterior, periodic în timpul tratamentului.
Fracturi
Inhibitorii pompei de protoni, în special utilizaţi în doze mari şi pentru o perioadă îndelungată (>1 an),
pot creşte uşor riscul fracturilor de şold, ale articulaţiei radiocarpiene şi a coloanei vertebrale,
predominant la vârstnici sau în prezenţa altor factori de risc cunoscuţi. Studiile observaţionale
sugerează că inhibitorii pompei de protoni pot creşte riscul total de fractură cu 10–40%. O parte a
acestei creşteri se poate datora altor factori de risc. Pacienţii cu risc de osteoporoză trebuie să
primească tratament conform ghidurilor curente de tratament şi trebuie să primească cantităţi adecvate
de vitamină D şi calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Utilizarea inhibitorilor de pompă de protoni (IPP) este asociată cu cazuri foarte rare de lupus
eritematos cutanat subacut (LECS). Dacă apar leziuni, în special în zonele expuse razelor solare, și
sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se adreseze medicului, care trebuie să ia în considerare
întreruperea tratamentului cu Nolpaza. Apariția LECS după un tratament anterior cu un IPP, poate
crește riscul apariției LECS și cu alți IPP.
Interferențe cu testele de laborator
Creșterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu
investigațiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu
Nolpaza trebuie oprit temporar, pentru cel puțin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1).
Dacă, după evaluarea inițială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA și gastrinei nu revin la
valorile din intervalul de referință, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului
cu inhibitor de pompă de protoni.
Nolpaza conține sorbitol și sodiu
Acest medicament conține sorbitol 18 mg per comprimat.
Trebuie să fie luat în considerare efectul aditiv al medicamentelor administrate concomitent, care
conțin sorbitol (sau fructoză) și aportul alimentar de sorbitol (sau fructoză).
Conținutul de sorbitol din medicamentele pentru administrare orală poate afecta biodisponibilitatea
altor medicamente pentru administrare orală administrate concomitent.
Acest medicament conține sodiu sub 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică poate fi considerat „fără
sodiu”.
4.5 Interacţiunea cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamente cu farmacocinetică a absorbției dependentă de pH
Din cauza inhibării puternice şi de durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate interfera cu
absorbţia altor medicamente, în cazul în care pH-ul gastric este un determinant important al
biodisponibilității după administrarea pe cale orală, cum este cazul unor antifungice azole precum
ketoconazolul, itraconazolul, posaconazolul şi alte medicamente precum erlotinibul.
Inhibitori de protează HIV
Nu este recomandată administrarea concomitentă de pantoprazol cu inhibitori de protează HIV
pentru care absorbția este dependentă de pH-ul acid intragastric, cum ar fi atazanavir, datorită
reducerii semnificative a biodisponibilității lor (vezi pct 4.4).
În cazul în care combinarea de inhibitori de protează HIV cu un inhibitor al pompei de protoni este
inevitabilă, se recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu încărcarea virală). Nu trebuie
depășită doza de 20 mg de pantoprazol pe zi. Ar putea fi necesară ajustarea dozei de inhibitor de
protează HIV.
Anticoagulante cumarinice (fenprocumon sau warfarină)
Administrarea concomitentă de pantoprazol cu warfarină sau fenprocumonă nu a afectat
farmacocinetica warfarinei, fenprocumonei sau INR. Cu toate acestea, au existat raportări ale
creșterii INR și a timpului de protrombină la pacienții tratați cu IPP și warfarină sau
fenprocumonă concomitent. Creșteri ale INR și ale timpului de protrombină pot duce la sângerări
anormale și chiar moarte. Pentru pacienții tratați cu pantoprazol și warfarină sau fenprocumonă
poate fi necesară monitorizarea creșterii INR și a timpului de protrombină.
Metotrexat
Au fost raportate niveluri sanguine crescute de metotrexat la unii pacienţi la care s-au utilizat
concomitent doze mari de metotrexat (de exemplu 300 mg) şi inhibitori de pompă de protoni.
Prin urmare, în cazurile unde este utilizată o doză mare de metotrexat, spre exemplu cancer şi
psoriazis, poate fi necesar să fie luată în considerare o întrerupere temporară a tratamentului cu
pantoprazol.
Alte studii privind interacţiunile
Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului
enzimatic citocrom P450. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar
printre celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4.
Studiile privind interacţiunile cu medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, precum
carbamazepina, diazepamul, glibenclamida, nifedipinul şi contraceptivele orale care conţin
levonorgestrel şi etinilestradiol nu au indicat interacţiuni clinice semnificative.
O interacțiune a pantoprazolului cu alte medicamente sau combinații, care sunt metabolizate
folosind același sistem enzimatic, nu poate fi exclusă.
Rezultatele unor studii de interacţiune au demonstrat că pantoprazolul nu afectează metabolizarea
substanţelor active metabolizate prin intermediul CYP1A2 (cum sunt cafeina, teofilina), CYP2C9
(cum sunt piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (cum este metoprololul), CYP2E1 (cum
este alcoolul etilic) şi nici nu interferă cu absorbţia digoxinei, prin intermediul p-glicoproteinei.
De asemenea, nu au existat interacţiuni la administrarea concomitentă de antiacide.
Au fost efectuate studii de interacţiune cu administrare concomitentă de pantoprazol şi antibiotice
(claritromicină, metronidazol, amoxicilină). Nu au fost observate interacţiuni semnificative clinic.
Medicamentele care inhibă sau induc CYP2C19
Inhibitorii CYP2C19, cum ar fi fluvoxamina ar putea crește expunerea sistemică a
pantoprazolului. O reducere a dozei poate fi luată în considerare la pacienții tratați pe termen lung
cu doze mari de pantoprazol, sau la cei cu insuficiență hepatică.
Inductorii de enzime care afectează CYP2C19 și CYP3A4, cum ar fi rifampicina și sunătoarea
(Hypericum perforatum) pot reduce concentrațiile plasmatice ale IPP, care sunt metabolizate prin
intermediul acestor sisteme enzimatice.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
O cantitate moderată de informații privind femeile gravide (între 300-1000 de sarcini urmărite) au
indicat lipsa efectelor teratogene sau a toxicității feto/neonatale pentru pantoprazol. Studiile la
animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere (vezi pct 5.3). Ca măsură de
precauție, este de preferat să se evite utilizarea de pantoprazol în timpul sarcinii.
Alăptarea
Studiile la animale au demonstrat excreția de pantoprazol în laptele matern. Nu există informații
suficiente privind excreția de pantoprazol în laptele uman, dar a fost raportată excreția sa în
laptele uman. Un risc pentru nou-născuți/sugari nu poate fi exclus. Prin urmare, o decizie de a se
întrerupe alăptarea sau de a se întrerupe/opri tratamentul cu pantoprazol ar trebui să ia în
considerare beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul tratamentului cu pantoprazol pentru
mamă.
Fertilitatea
În urma studiilor efectuate la animale nu s-a obţinut niciun indiciu de afectare a fertilităţii
consecutiv administrării de pantoprazol (vezi pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pantoprazol nu influențează sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule
și de a folosi utilaje.
Pot apărea reacţii adverse, cum sunt ameţeli şi tulburări vizuale (vezi pct. 4.8). În acest caz, pacienţii
nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
La aproximativ 5 % dintre pacienţi pot fi aşteptate reacţii adverse (RA).
Tabelul de mai jos cuprinde reacţiile adverse raportate la pantoprazol, clasificate în funcţie de
frecvenţă:
- Foarte frecvente (1/10),
- Frecvente (1/100 şi<1/10),
- Mai puţin frecvente (1/1000 şi<1/100),
- Rare (1/10000 şi <1/1000),
- Foarte rare (<1/10000),
- Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Reacţiile adverse raportate în perioada de după punerea pe piaţă a medicamentului nu pot fi clasificate
în funcţie de frecvenţă, astfel încât sunt încadrate la categoria “Cu frecvenţă necunoscută”.
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Lista reacțiilor adverse sub formă de tabel.
Tabel 1. Reacţiile adverse la pantoprazol în studiile clinice şi perioada de după punerea pe piaţă a
medicamentului
Frecvenţă Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţă
frecvente necunoscută
Aparate,
sisteme şi organe
Tulburări Agranulocitoză Trombocitopeni e
hematologice şi , leucopenie,
limfatice pancitopenie
Tulburări ale Hipersensibilitate
sistemului imunitar (incluzând reacţii
anafilactice şi şoc
anafilactic)
Tulburări metabolice Hiperlipidemie şi Hiponatremie
şi de nutriţie creşterea Hipomagneziemie
concentraţiilor (vezi pct. 4.4),
serice ale lipidelor Hipocalcemie1
(trigliceride, Hipokaliemie1
colesterol);
modificări ale
greutăţii corporale
Tulburări psihice Tulburări ale Depresie (şi toate Dezorientare Halucinaţii,
somnului simptomele de (şi toate confuzie (în
agravare asociate) simptomele de special la pacienţii
agravare cu risc, precum şi
asociate) agravarea
simptomelor în
cazul preexistenţei
acestora)
Tulburări ale Cefalee, Tulburări ale Parestezie
sistemului nervos ameţeli gustului
Tulburări oculare Tulburări vizuale /
vedere înceţoşată
Tulburări gastro- Polipi ai Diaree, greaţă Colită
intestinale glandelor / vărsături, microscopică
fundice distensie
(benigni) abdominală şi
flatulenţă,
constipaţie,
xerostomie,
durere şi
disconfort
abdominal
Tulburări Creşterea Creşterea Leziune
hepatobiliare concentraţiilo bilirubinemiei hepatocelulară,
r enzimelor icter, insuficienţă
hepatice hepatocelulară
(transaminaze
,
γ-GT)
Afecţiuni cutanate şi Eritem Urticarie, edem Sindrom Stevens-
ale ţesutului cutanat angioneurotic Johnson, sindrom
subcutanat tranzitor / Lyell, eritem
exantem / polimorf,
erupţie fotosensibilitate,
cutanată, lupus eritematos
prurit cutanat subacut
(vezi pct. 4.4);
reacţie la
medicamente cu
eozinofilie şi
simptome
sistemice
(DRESS)
Tulburări musculo- Fractură de Artralgie, mialgie Spasm muscular2
scheletice şi ale şold, de
ţesutului conjunctiv articulaţie
radiocarpiană
sau coloană
vertebrală
(vezi pct. 4.4)
Tulburări renale şi ale Nefrită interstiţială
căilor urinare (cu evoluție
posibilă spre
insuficiență
renală)
Tulburări ale Ginecomastie
aparatului genital şi
sânului
Tulburări generale şi Astenie, Creşterea
la nivelul locului de fatigabilitate temperaturii
administrare şi indispoziţie corporale, edeme
periferice
1Hipocalcemia şi/sau hipokaliemia pot fi legate de apariţia hipomagneziemiei (vezi pct. 4.4)
2Spasm muscular consecutiv tulburărilor electrolitice
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Simptome
Nu sunt cunoscute simptomele supradozajului la om. Expunerea sistemică la doze de până la 240 mg
intravenos în decurs de 2 minute a fost bine tolerată.
Tratament
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicare, în afară de tratamentul de suport şi simptomatic,
nu se poate recomanda un tratament specific.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni.
Codul ATC:A02BC02
Mecanism de acţiune
Pantoprazol este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul
stomacului prin blocarea specifică a pompelor de protoni din celulele parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, în mediul acid al canaliculilor celulelor parietale, unde
inhibă enzima ATP-aza H+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în stomac.
Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă stimulată.
La majoritatea pacienţilor, simptomele dispar după 2 săptămâni. Similar altor inhibitori de pompă de
protoni şi inhibitori ai receptorilor H , tratamentul cu pantoprazol determină o reducere a acidităţii la
nivelul stomacului şi astfel o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea acidităţii. Creşterea
gastrinemiei este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de nivelul
receptorilor celulari, substanţa poate afecta secreţia de acid clorhidric, independent de stimularea cu
alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este identic, indiferent dacă medicamentul
este administrat oral sau intravenos.
Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. În
majoritatea cazurilor de tratament pe termen scurt, acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor
normale. În majoritatea cazurilor de tratament pe termen lung, valorile gastrinemiei se dublează. Cu
toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se observă o creştere
uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac, într-un număr
mic de cazuri cu tratament pe termen lung (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Cu toate
acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, formarea leziunilor precanceroase (hiperplazie
atipică) sau a tumorilor carcinoide descoperite în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu au fost
observate la om.
Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei crește, ca
reacție la secreția scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a
acidității gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu
investigațiile pentru tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie
întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca
urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.
Nu se poate exclude complet influenţa unui tratament pe termen lung cu pantoprazol mai mare de un
an, în ceea ce priveşte parametrii funcţiei tiroidiene, conform rezultatelor din studiile la animale.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Pantoprazolul se absoarbe rapid şi concentraţia plasmatică maximă este atinsă după administrarea
orală a unei doze unice de 20 mg. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 1 – 1,5 µg/ml se
ating în medie la 2,0 – 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări
repetate. Farmacocinetica nu variază după administrare unică sau repetată. La un interval de dozaj
cuprins între 10 şi 80 mg, farmacocinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară, atât după
administrarea orală cât şi după cea intravenoasă.
S-a constatat că biodisponibilitatea absolută a comprimatului este de aproximativ 77%. Aportul
concomitent de alimente nu a avut nicio influenţă asupra ASC, concentraţiei plasmatice maxime şi,
prin urmare, asupra biodisponibilităţii. Prin aportul concomitent de alimente nu va creşte decât
variabilitatea timpului de instalare al acţiunii.
Distribuţie
Pantoprazolul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 98 %. Volumul de
distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg.
Metabolizare
Substanţa este aproape exclusiv metabolizată la nivel hepatic. Principala cale metabolică este
demetilarea mediată de CYP2C19 şi, ulterior, conjugarea cu sulfat; alte căi metabolice incluzând
oxidarea de către CYP3A4.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul este de
aproximativ 0,1 l/oră/kg. Au existat câteva cazuri de subiecţi la care eliminarea a fost întârziată.
Datorită legării specifice a pantoprazolului de pompele de protoni ale celulei parietale, timpul de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o durată de acţiune mai lungă (inhibare a
secreţiei acide).
Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii
pantoprazolului, restul eliminându-se prin materiile fecale. Principalul metabolit plasmatic şi urinar
este demetilpantoprazolul, care este sulfoconjugat. Timpul de înjumătăţire plasmatică al metabolitului
principal (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Grupe speciale de pacienți
Insuficiență renală
Nu este necesară reducerea dozei când pantoprazolul se administrează la pacienţii cu funcţie renală
afectată (inclusiv dializaţi). Similar subiecţilor sănătoşi, pantoprazolul are un timp de înjumătăţire
plasmatică scurt. Doar mici cantităţi de pantoprazol sunt dializate. Deşi metabolitul principal are un
timp de înjumătăţire plasmatică moderat întârziat (2-3 ore), excreţia este la fel de rapidă şi, astfel, nu
apare acumulare.
Insuficienţă hepatică
Deşi la pacienţii cu ciroză hepatică (clasele A şi B conform clasificării Child) valorile timpului de
înjumătăţire plasmatică au crescut cu 3 până la 6 ore şi valorile ASC au crescut cu un coeficient de 3-
5, concentraţia plasmatică maximă crescând numai uşor cu 1,3, comparativ cu subiecţii sănătoşi.
Vârstnici
De asemenea, nu este relevantă clinic nici creşterea uşoară a valorilor ASC şi C la voluntarii
max
vârstnici, comparativ cu voluntarii mai tineri.
Persoane cu metabolism redus
Aproximativ 3 % din populaţia Europei nu prezintă o enzimă CYP2C19 funcţională, de aceea aceste
persoane sunt numite “metabolizatori cu activitate enzimatică lentă”. La aceştia, metabolizarea
pantoprazolului este în principal catalizată, probabil, de CYP3A4. După administrarea unei doze unice
de 40 mg pantoprazol, valorile medii ale ASC (aria de sub curba concentraţiei, în funcţie de timp) au
fost de aproximativ 6 ori mai mari la metabolizatorii lenţi, decât la subiecţii cu o enzimă CYP2C19
funcţională (metabolizatori cu activitate enzimatică extensivă). Concentraţiile maxime medii au fost
mai mari cu aproximativ 60 %. Aceste date nu prezintă importanţă asupra dozelor şi administrării
pantoprazolului.
Copii și adolescenți
În urma administrării orale a unei doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copiii cu vârsta între 5
şi 16 ani, valorile ASC şi C s-au încadrat în valorile corespunzătoare adulţilor. În urma administrării
max
intravenoase a unei doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg pantoprazol la copiii cu vârsta între 2 şi 16 ani, nu
a existat nicio asociere semnificativă între clearance-ul pantoprazolului şi vârstă sau greutate. ASC şi
volumul de distribuţie au fost în conformitate cu datele de la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani la şobolani, s-au descoperit neoplasme
neuroendocrine. În plus, în cadrul unui studiu s-au descoperit papiloame cu celule scuamoase în partea
anterioară a stomacului şobolanilor. Mecanismul care duce la formarea de tumori carcinoide gastrice
după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi a dus la concluzia că este o
reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei, care are loc la şobolan după tratamentul cu doze
mari, pe termen lung. În studiile cu durata de doi ani la rozătoare, s-a observat un număr crescut de
tumori hepatice la şobolani şi la femelele de şoarece şi au fost interpretate ca fiind datorate
metabolizării hepatice intense a pantoprazolului.
La un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză (200 mg/kg) într-un studiu cu
durata de doi ani, s-a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia
acestor neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în
ficatul şobolanilor. Nu se aşteaptă reacţii adverse tiroidiene la om, deoarece doza terapeutică este
mică.
Într-un studiu de reproducere peri-postnatal la șobolan, conceput pentru a evalua dezvoltarea osoasă,
au fost observate semne de toxicitate a descendenților (mortalitate, greutate corporală medie mai mică,
creștere medie mai mică a greutății corporale și creștere osoasă redusă) la expuneri (C ) de
max
aproximativ 2 ori mai mari decât expunerea clinică la om. Până la sfârșitul fazei de recuperare,
parametrii osoși au fost similari între grupuri și greutățile corporale au avut, de asemenea, o tendință
spre reversibilitate după o perioadă de recuperare fără medicamente. Creșterea mortalității a fost
raportată numai la puii de șobolan înainte de înțărcare (până la vârsta de 21 de zile), care se estimează
a corespunde sugarilor cu vârsta de până la 2 ani. Relevanța acestei descoperiri pentru populația
pediatrică este neclară. Un studiu anterior peri-postnatal la șobolani la doze ceva mai mici nu a găsit
efecte adverse la 3 mg/kg în comparație cu o doză mică, de 5 mg/kg, utilizată în acest studiu.
Investigaţiile nu au prezentat dovezi de afectare a fertilităţii sau efecte teratogene.
Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta
gestaţiei. Ca urmare, concentraţia de pantoprazol este uşor crescută la nivel fetal, înainte de parturiţie.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Manitol
Crospovidonă (tip A, tip B)
Carbonat de sodiu
Sorbitol (E420)
Stearat de calciu
Film
Hipromeloză
Povidonă (K25)
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
Propilenglicol
Copolimer de acid metacrilic-acrilat de etil (1 : 1), dispersie 30%
Laurilsulfat de sodiu
Polisorbat 80
Talc
Macrogol 6000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani.
Flacon din PEÎD:
Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 3 luni.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Blister: A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.
Flacon din PEÎD: Flaconul trebuie păstrat bine închis, pentru a fi protejat de umiditate.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprimatele sunt ambalate în blistere din OPA-Al-PVC/Al.
Dimensiunea ambalajelor: 7 (7×1), 14 (7×2, 14×1), 15 (15×1), 28 (7×4, 14×2), 30 (10×3, 15×2), 56
(7×8,14×4), 60 (15×4, 10×6), 84 (14×6), 100 (10×10), 100×1 (10×10), 112 (8×14), și 140 (10×14)
comprimate gastrorezistente.
Flacon alb din polietilenă de înaltă densitate, cu capac alb din polipropilenă prevăzut cu desicant din
silicagel.
Dimensiunea ambalajului: 250 comprimate gastrorezistente.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
KRKA, d.d., Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto
Slovenia.
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
10738/2018/01-13
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: decembrie 2011
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Aprilie 2018
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2023
Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro