Prospect Moxifloxacină Rompharm 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie
Producator: S.C. Rompharm Company S.R.L.
Clasa ATC: medicamente oftalmice; antiinfecţioase, alte antiinfecţioase, cod ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 14037/2021/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Moxifloxacină Rompharm 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 ml soluţie conţine clorhidrat de moxifloxacină 5,45 mg (echivalent cu moxifloxacină 5 mg). Fiecare
picătură oftalmică conţine moxifloxacină 190 micrograme.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie.
Soluţie galben-verzuie, limpede, fără particule.
pH: 6,3 – 7,3
Osmolalitatea: 260 – 320 mOsmol/kg
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul topic al conjunctivitei bacteriene purulente, provocată de tulpini sensibile la
moxifloxacină (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind
administrarea corectă a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Utilizare la adulţi, inclusiv vârstnici (> 65 ani)
Doza este de o picătură în ochiul afectat (ochii afectaţi) de 3 ori pe zi.
De obicei, infecţia se ameliorează în decurs de 5 zile, dar tratamentul trebuie continuat încă 2-3 zile.
Dacă în decurs de 5 zile de la iniţierea tratamentului nu se observă ameliorări, trebuie revizuit
diagnosticul şi/sau tratamentul. Durata tratamentului depinde de severitatea afecţiunii şi de evoluţia
clinică şi bacteriologică a infecţiei.
Copii şi adolescenţi
Nu este necesară ajustarea dozei (vezi şi pct. 4.8).
Siguranţa şi eficacitatea utilizării Moxifloxacină Rompharm 5 mg/ml picături oftalmice soluţie în
tratamentul conjunctivitei neonatale nu au fost stabilite (vezi pct.4.4).
Pacienţi cu insuficienţa hepatică şi renală
Nu este necesară ajustarea dozei.
Mod de administrare
Numai pentru utilizare oftalmică. A nu se injecta. Moxifloxacină Rompharm 5 mg/ml picături
oftalmice, soluţie nu trebuie injectată subconjunctival sau introdusă direct în camera anterioară a
ochiului.
Pentru a evita contaminarea picurătorului şi soluţiei, trebuie procedat cu atenţie pentru ca acesta să nu
intre în contact cu pleoapele, zonele adiacente sau alte suprafeţe.
Pentru a preveni absorbţia soluţiei la nivelul mucoasei nazale în special la nou-născuţi sau copii, după
administrarea soluţiei, canalul nazolacrimal trebuie menţinut închis cu degetele timp de 2 – 3 minute.
Dacă sunt utilizate mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, medicamentele
trebuie administrate separat la interval de cel puţin 5 minute. Unguentul oftalmic se va administra
ultimul.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte chinolone, sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
La pacienţii cărora li se administrează sistemic chinolone, au fost raportate reacţii de hipersensibilitate
grave şi ocazional letale (şoc anafilactic), uneori chiar de la prima doză. Unele reacţii au fost însoţite
de colaps cardiovascular, pierderea conştienţei, angioedem (inclusiv edem laringian, faringian sau
facial), obstrucţia căilor respiratorii, dispnee, urticarie şi prurit (vezi pct. 4.8).
Dacă apare o reacţie alergică la moxifloxacină, întrerupeţi administrarea acestui medicament. Este
posibil ca reacţiile de hipersensibilitate acută gravă la moxifloxacină sau la oricare dintre excipienţi să
necesite tratament de urgenţă. În cazurile în care este indicat clinic, trebuie administrat oxigen şi
menţinută permeabilitatea căilor respiratorii.
Similar altor medicamente antiinfecţioase, utilizarea prelungită poate duce la dezvoltarea în exces de
microorganisme nesensibile la tratament, inclusiv fungi. Dacă se produce o suprainfecţie,
administrarea medicamentului se întrerupe şi se instituie un tratament alternativ.
Inflamaţia şi ruptura de tendon poate apărea în tratamentul sistemic cu fluorochinolone, inclusiv
moxifloxacină, în special la pacienţii în vârstă şi pacienţii trataţi concomitent cu corticosteroizi. După
administrarea oftalmică de moxifloxacină concentrațiile plasmatice de moxifloxacină sunt mult mai
mici decât după administrarea orală a dozelor terapeutice de moxifloxacină (vezi pct.4.5 și 5.2), totuși
trebuie să se manifeste atenție și tratamentul cu moxifloxacină trebuie întrerupt la primul semn de
inflamaţie a tendonului (vezi pct. 4.8).
Există date limitate privind eficacitatea şi siguranţa moxifloxacinei picături oftalmice, soluţie, în
tratamentul conjunctivitei neonatale. De aceea, nu este recomandată utilizarea acestui medicament în
tratamentul conjunctivitei la nou-născuţi.
Moxifloxacina nu trebuie utilizată pentru prevenţia sau tratamentul empiric al conjunctivitei
gonococice, inclusiv a oftalmiei gonococice a nou-născutului, din cauza prevalenţei Neisseria
gonorrhoeae rezistente la fluorochinolonă. Pacienţii care suferă de infecţii oculare provocate de
Neisseria gonorrhoeae trebuie să urmeze un tratament sistemic corespunzător.
Acest medicament nu este recomandat pentru tratamentul Chlamydia trachomatis la pacienţi cu vârsta
sub 2 ani, deoarece nu au fost evaluate efectele sale asupra acestor pacienţi. Pacienţii cu vârsta peste 2
ani, suferind de infecţii provocate de Chlamydia trachomatis trebuie să urmeze un tratament sistemic
corespunzător.
Nou-născuţii suferind de oftalmia nou-născutului trebuie să fie trataţi specific afecţiunii, de exemplu
tratament sistemic în cazurile provocate de Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorrhoeae.
Pacienţii trebuie sfătuiţi să nu poarte lentile de contact dacă prezintă semne sau simptome de infecţie
oculară bacteriană.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile Moxifloxacină Rompharm 5 mg/ml picături
oftalmice, soluţie, cu alte medicamente. Având în vedere concentraţia sistemică mică a
moxifloxacinei, este puţin probabilă producerea de interacţiuni medicamentoase ulterior administrării
oculare topice a acestui medicament (vezi pct. 5.2).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea moxifloxacinei la femeile gravide. Totuşi, nu sunt anticipate
efecte asupra sarcinii, deoarece expunerea sistemică la moxifloxacină este neglijabilă. Acest
medicament poate fi administrat în timpul sarcinii.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă moxifloxacina/metaboliţii sunt eliminaţi în laptele matern. Studiile la animale au
arătat valori mici ale concentraţiei substanţei excretate în laptele matern ulterior administrării orale de
moxifloxacină. Totuşi, la utilizarea Moxifloxacină Rompharm în doze terapeutice nu se anticipează
efecte asupra sugarilor alăptaţi la sân. Acest medicament poate fi utilizat de către femeile care
alăptează.
Fertilitatea
Nu au fost efectuate studii pentru evaluarea efectelor administrării oculare a moxifloxacinei asupra
fertilităţii.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Moxifloxacină Rompharm nu are o influenţă sau are influență neglijabilă, asupra capacităţii de a
conduce vehicule sau de a folosi utilaje, totuși, similar altor picături oftalmice, tulburarea temporară a
vederii sau alte forme de tulburare a vederii pot afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje. Dacă la instilare survine tulburarea vederii, pacientul trebuie să aştepte până la revenirea
acuităţii vizuale înainte de a conduce un vehicul sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
În studii clinice care au inclus 2252 de pacienţi, moxifloxacina picături oftalmice a fost administrată
de până la 8 ori pe zi, iar la peste 1900 dintre aceştia, tratamentul a fost administrat de 3 ori pe zi.
Populaţia totală la care s-a evaluat siguranţa administrării acestui medicament a fost compusă din 1389
pacienţi din S.U.A. şi Canada, 586 din Japonia şi 277 din India. Nu a fost raportată nicio reacţie
adversă gravă oftalmică sau sistemică asociată administrării acestui medicament, în niciunul dintre
studiile clinice. Reacţiile adverse raportate cel mai frecvent asociate tratamentului cu acest
medicament au fost iritaţia şi durerea la nivel ocular, având o incidenţă generală între 1% şi 2%.
Aceste reacţii au fost de intensitate mică la 96% dintre pacienţii care le-au raportat, şi numai un
pacient a întrerupt tratamentul din această cauză.
S-a stabilit că următoarele reacţii adverse sunt asociate tratamentului şi au fost clasificate conform
următoarei convenţii: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1>
(>1/1000 şi <1>1/10000 şi <1>
(care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile
adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Clasificare pe sisteme Frecvenţă Reacţii adverse
şi aparate
Tulburări Rare scădere a hemoglobinei
hematologice şi
limfatice
Tulburări ale Necunoscută hipersensibilitate
sistemului imun
Tulburări ale Mai puţin frecvente cefalee
sistemului nervos
Rare parestezii
Necunoscută ameţeli
Tulburări oculare Frecvente durere oculară, iritaţie oculară
Mai puţin frecvente keratită punctată, xeroftalmie, hemoragie
conjunctivală, hiperemie oculară, prurit, edem al
pleoapelor, disconfort ocular
Rare defect de epiteliu cornean, tulburări corneene,
conjunctivită, blefarită, edem ocular, edem
conjunctival, vedere înceţoşată, reducere a acuităţii
vizuale, astenopie, eritem al pleoapelor
endoftalmită, keratită ulceroasă, eroziune corneană,
Necunoscută
abraziune corneană, creştere a presiunii intraoculare,
opacitate corneană, infiltrate corneene, depozite
corneene, alergie oculară, keratită, edem cornean,
fotofobie, edem al pleoapelor, dacrioree, secreţii
oculare, senzaţie de corp străin în ochi
Tulburări cardiace Necunoscută palpitaţii
Tulburări respiratorii, Rare disconfort nazal, durere faringolaringiană, senzaţie de
toracice și corp străin (gât)
mediastinale
Necunoscută dispneea
Tulburări gastro- Mai puţin frecvente disgeuzie
intestinale
Rare vărsături
Necunoscută greaţă
Tulburări hepato- Rare creştere a alaninaminotransferazei, creştere a gamma-
biliare glutamiltransferazei
Afecţiuni cutanate şi Necunoscută eritem, erupţie cutanată tranzitorie, prurit, urticarie
ale ţesutului
subcutanat
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Au fost descrise reacţii grave şi ocazional letale de hipersensibilitate (anafilactice), chiar după prima
doză, la pacienţii în tratament sistemic cu chinolone. Unele reacţii au fost acompaniate de colaps
cardiovascular, pierdere a conştienţei, angioedem (inclusiv laringian, faringian sau edem facial),
obstrucţie a căilor respiratorii, dispnee, uricarie şi prurit (vezi pct. 4.4).
Rupturile de tendon la nivelul umărului, mâinii, tendonului ahilian sau altor tendoane ce au necesitat
tratament chirurgical sau au avut ca rezultat dizabilitatea prelungită a pacientului au fost descrise la
pacienţii cărora li s-au administrat fluorochinolone sistemice. Studiile şi experienţa după punerea pe
piaţă a chinolonelor sistemice indică un risc crescut de ruptură de tendon la pacienţii care au utilizat
corticosteroizi, în special pacienţii vârstnici şi la tendoanele sub stres ridicat, inclusiv tendonul ahilian
(vezi pct. 4.4).
Copii şi adolescenţi
În studiile clinice, moxifloxacina s-a dovedit a fi sigură pentru pacienţii copii şi adolescenţi, inclusiv
pentru nou-născuţi. La pacienţii sub 18 ani, cele mai frecvente două reacţii adverse au fost iritaţia
ochiului şi durerea oculară, amândouă având o incidenţă de 0.9%.
Pe baza datelor disponibile din studiile clinice la copii şi adolescenţi, inclusiv nou născuţi (vezi
punctul 5.1), tipul şi gravitatea reacţiilor adverse sunt similare celor observate la adulţi.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478-RO
Tel: +4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: [email protected]
4.9 Supradozaj
Capacitatea limitată a sacului conjunctival pentru aplicarea medicamentelor oftalmice exclude practic
posibilitatea supradozajului cu acest medicament.
Cantitatea totală de moxifloxacină dintr-un singur flacon este prea mică pentru a provoca reacţii
adverse în urma ingestiei accidentale.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente oftalmice; antiinfecţioase, alte antiinfecţioase, cod ATC:
S01AE07.
Mecanism de acţiune:
Moxifloxacina, o fluorochinolonă de generaţia a patra, inhibă ADN-giraza şi topoizomeraza IV
necesară multiplicării, reparării şi recombinării ADN-ului bacterian.
Mecanisme de rezistenţă:
Rezistenţa la fluorochinolone, inclusiv la moxifloxacină se produce în general prin mutaţii
cromozomiale în genele ce codifică ADN-giraza şi topoizomeraza IV. În cazul bacteriilor Gram-
negative, rezistenţa la moxifloxacină poate fi produsă de mutaţiile din sistemele genetice mar
(multirezistenţă la antibiotice) şi din qnr (rezistenţă la chinolone). Rezistența este asociată de
asemenea cu noțiunea de proteine de eflux al bacteriilor și enzime neutralizante. Nu se aşteaptă
rezistenţa încrucişată la beta-lactamine, macrolide şi aminoglicozide datorită diferenţelor dintre
modurile de acţiune.
Valori critice de testare a sensibilității
Nu există date farmacologice corelate cu rezultate clinice ale moxifloxacinei administrate ca agent
topic local. Prin urmare, Comisia Europeană pentru testarea sensibilității antimicrobiene (EUCAST)
sugerează următoarele valori critice epidemiologice (ECOFF mg/l) derivate din graficele de distribuție
a concentrației minime inhibitorii (CMI) pentru a indica sensibilitatea la moxifloxacină topică:
Corynebacterium ND
Staphylococcus aureus 0,25 mg/l
Staphylococcus, coagulazo-negativ 0,25 mg/l
Streptococcus pneumonia 0,5 mg/l
Streptococcus pyogenes 0,5 mg/l
Streptococcus, grupa viridans 0,5 mg/l
Enterobacter spp. 0,25 mg/l
Haemophilus influenzae 0,125 mg/l
Klebsiella spp. 0,25 mg/l
Moraxella catarrhalis 0,25 mg/l
Morganella morganii 0,25 mg/l
Neisseria gonorrhoeae 0,032 mg/l
Pseudomonas aeruginosa 4 mg/l
Serratia marcescens 1 mg/l
Prevalenţa rezistenţei dobândite a speciilor selectate poate varia geografic şi în funcţie de timp, fiind
recomandabilă accesarea informaţiilor locale referitoare la rezistenţă, în special în cazul tratamentului
unor infecţii grave. Dacă este necesar, trebuie contactat un specialist atunci când prevalenţa locală a
rezistenţei este la o asemenea valoare încât utilizarea moxifloxacinei este nesigură, cel puţin în unele
tipuri de infecţie.
SPECII DE OBICEI SENSIBILE
Microorganisme aerobe Gram pozitiv:
Specii de Corynebacterium inclusiv Corynebacterium diphtheriae
Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină)
Streptococcus pneumoniae
Streptococcus pyogenes
Grupa Streptococcus viridans
Microorganisme aerobe Gram negativ:
Enterobacter cloacae
Haemophilus influenzae
Klebsiella oxytoca
Moraxella catarrhalis
Serratia marcescens
Microorganisme anaerobe:
Proprionibacterium acnes
Alte microorganisme:
Chlamydia trachomatis
SPECII A CĂROR REZISTENŢĂ DOBÂNDITĂ POATE CONSTITUI O PROBLEMĂ
Microorganisme aerobe Gram pozitiv:
Staphylococcus aureus (rezistent la meticilină)
Specii de Staphylococcus, coagulazo-negative (rezistente la meticilină)
Microorganisme aerobe Gram negativ:
Neisseria gonorrhoeae
Alte microorganisme:
Niciunul
ORGANISME CU REZISTENŢĂ INERENTĂ
Microorganisme aerobe Gram negativ:
Pseudomonas aeruginosa
Alte microorganisme:
Niciunul
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Ca urmare a administrării oculare topice, moxifloxacina a fost absorbită la nivelul circulaţiei
sistemice. Concentraţiile moxifloxacinei în plasmă au fost măsurate la 21 de subiecţi, bărbaţi şi femei,
cărora le-au fost administrate bilateral doze oculare topice din acest medicament de 3 ori pe zi, timp de
4 zile. Valorile medii ale concentraţiilor plasmatice C şi ASC au fost de 2,7 ng/ml şi respectiv 41,9
max
ng•h/ml. Aceste valori ale expunerii au fost de 1600 şi 1200 de ori mai mici decât C
max
şi ASC
raportate în urma administrării orale a unor doze de 400 mg de moxifloxacină. Timpul de înjumătăţire
plasmatică a moxifloxacinei a fost estimat la 13 ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile non-clinice au fost observate efecte numai la expuneri considerate suficient de mari faţă de
expunerea maximă la om în urma administrării la nivel ocular, fapt ce indică o relevanţă mică pentru
utilizarea clinică.
Similar altor chinolone, moxifloxacina s-a dovedit a fi genotoxică in vitro atât pentru bacterii, cât şi
pentru celulele mamiferelor. Deoarece aceste efecte se datorează interacţiunii cu giraza bacteriană şi,
în concentraţii considerabil mai ridicate, interacţiunii cu topoizomeraza II în celulele mamiferelor,
poate fi estimată toxicitatea limitantă a dozei. În cadrul testelor in vivo, nu a fost demonstrată
genotoxicitatea, chiar la doze crescute de moxifloxacină. Astfel, dozele terapeutice pentru utilizare la
om asigură limita adecvată de siguranţă. La un model iniţial promovat la şobolani nu s-a observat nici
un efect carcinogen. Spre deosebire de alte chinolone, moxifloxacina nu a prezentat proprietăţi
fototoxice sau fotogenotoxice în studii extensive desfăşurate in vitro şi in vivo.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de sodiu
Acid boric
Acid clorhidric soluție 1 M/hidroxid de sodiu soluție 1 M (pentru ajustarea pH-ului)
Apă purificată
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
A se arunca după 4 săptămâni de la prima deschidere.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale pentru păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon transparent din polietilenă de densitate joasă (PEJD), cu picurător transparent din PEJD şi
închis cu capac cu filet alb din polietilenă de densitate înaltă (PEÎD).
Fiecare flacon conţine 5 ml picături oftalmice, soluţie.
Mărimea ambalajului: cutie cu 1 flacon.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor, nr. 1A, Otopeni 075100, Jud. Ilfov
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
14037/2021/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Septembrie 2016
Data ultimei reȋnnoiri a autorizației: Iulie 2021
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2021