Prospect Milgamma 100 mg + 100 mg drajeuri
Producator: Wörwag Pharma GmbH & Co. KG
Clasa ATC: vitamina B în combinaţii cu vitamina B şi/sau vitamina B , codul ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6226/2014/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Milgamma 100 mg + 100 mg drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conţine benfotiamină (vitamina B ) 100 mg şi clorhidrat de piridoxină (vitamina B )
1 6
100 mg.
Excipient cu efect cunoscut: zahăr 92,399 mg.
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 0,67 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeu
Drajeuri biconvexe, rotunde, lucioase, de culoare albă, cu diametrul de 12,1-12,5 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Afecțiuni ale sistemului nervos determinate de un deficit dovedit de vitamina B (tiamină) şi B
1 6
(piridoxină).
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare orală.
Adulți
Doza recomandată este de 1 drajeu Milgamma 100 mg + 100 mg pe zi. În cazuri acute doza poate fi
crescută la 1 drajeu Milgamma 100 mg + 100 mg, de 3 ori pe zi.
După un tratament cu durata de maxim 4 săptămâni cu Milgamma 100 mg + 100 mg, medicul trebuie
să decidă dacă tratamentul cu doze mari (1 drajeu administrat de 3 ori pe zi) este indicat în continuare.
Administrarea îndelungată a unor doze mari de piridoxină se asociază cu dezvoltarea unor severe
neuropatii periferice și de aceea, dacă este cazul, doza poate fi scăzută la 1 drajeu pe zi.
Mod de administrare
Drajeurile se administrează cu o cantitate suficientă de lichid. Drajeurile pot fi luate înainte, în timpul
sau după masă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate benfotiamină, clorhidrat de piridoxină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1.
Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Administrarea de lungă durată (mai mult de 6 luni) a unor doze mari de piridoxină poate determina
neuropatii.
Acest medicament conține zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză,
sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
Acest medicament conține sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine
sodiu”.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Piridoxina creşte metabolizarea periferică a levodopa, scăzând eficacitatea acesteia. Prin urmare,
pacienţilor cu boală Parkinson aflați în tratament cu levodopa nu trebuie să li se administreze vitamină
B în doze mai mari decât necesarul zilnic. Această recomandare nu este valabilă în cazul asocierii
unui inhibitor periferic de decarboxilază.
Alte interacţiuni au fost observate cu izoniazidă, D-penicilamină şi cicloserină. Administrarea în
asociere a antagoniştilor piridoxinei (de exemplu hidralazină, izoniazidă, D-penicilamină, cicloserină),
alcool etilic precum şi utilizarea îndelungată a contraceptivelor orale care conţin estrogen, pot
determina deficienţă de vitamina B .
Tiamina este dezactivată de 5-fluoruracil, care inhibă fosforilarea tiaminei și trecerea în forma activă,
tiamină pirofosfat.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
În timpul sarcinii şi alăptării, doza zilnică necesară de Vitamină B este 1,4 – 1,6 mg şi de 2,4 – 2,6 mg
Vitamină B . Doze zilnice mai mari decât cele recomandate s-au dovedit până acum nesigure.
De aceea, Milgamma 100 mg + 100 mg nu trebuie administrată în timpul sarcinii.
Alăptarea
Vitamina B şi Vitamina B se excretă în laptele matern. Doze mari de Vitamina B diminuează
1 6 6
producţia de lapte. De aceea, Milgamma 100 mg + 100 mg nu trebuie administrată în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Milgamma 100 mg + 100 mg nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită conform următoarei convenţii:
Foarte frecvente (≥ 1/10)
Frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10)
Mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100)
Rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000)
Foarte rare (< 1/10000)
Cu frevenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare: reacţii de hipersensibilitate cutanată (urticarie, exantem) şi şoc anafilactic.
Tulburări ale sistemului nervos
Utilizarea pe o perioadă de timp mai mare de 6 luni poare determina neuropatie senzorială periferică
(vezi pct.4.4).
Tulburări gastro-intestinale
Foarte rare: greaţă şi alte simptome au fost raportate în studiile clinice. Nu s-a stabilit cu certitudine o
relaţie cauzală în funcţie de doza de Vitamina B şi/sau Vitamina B .
6 1
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptome
Datorită spectrului terapeutic larg, în timpul administrării orale de benfotiamină este puţin probabil să
apară simptome de supradozaj. Doze mari de Vitamina B cât şi administrarea în doze mai mari de 1 g
pe zi de scurtă durată (2 luni) pot determina efecte neurotoxice.
Manifestările supradozajului sunt: polineuropatie senzorială, posibil cu ataxie. Doze foarte mari pot
determina apariția convulsiilor.
La nou-născuţi şi copii pot apărea sedare puternică, hipotonie şi tulburări respiratorii (dispnee, apnee).
Tratament
Se recomandă lavaj gastric şi administrare de cărbune activat în supradozajul acut cu doze de
clorhidrat de piridoxină mai mari de 150 mg/kg. Având în vedere că lavajul gastric este foarte eficient
în primele 30 de minute de la administrare, măsuri medicale de urgenţă pot fi necesare.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: vitamina B în combinaţii cu vitamina B şi/sau vitamina B , codul ATC:
1 6 12
A11DBN1.
Vitamina B şi derivaţii ei fosforilaţi sunt larg răspândiţi în lumea vegetală şi în cea animală. Plantele
şi anumite microorganisme sunt tiamino-autotrofe. Omul face parte din categoria organismelor
tiamino-heterotrofe, având depozite de vitamina B de circa 30 mg. Datorită unui turn-over crescut şi a
unei capacităţi limitate de depozitare, se impune realizarea unui aport zilnic de tiamină pentru a
acoperi necesarul. La adolescenţi, vârstnici, alcoolici, la persoanele cu un aport alimentar deficitar, sau
în caz de alimentație parenterală este prezent frecvent un deficit de vitamină B . La om, necesarul de
tiamină este de 0,2 – 0,3 mg/1000 kcal. Pentru a se evita instalarea unui deficit se recomandă
administrarea vitaminei B în doze zilnice cuprinse între 1,3 – 1,5 mg pe zi la bărbați şi între 1,1 – 1,3
mg pe zi la femei. În timpul sarcinii este necesară realizarea unui aport suplimentar de 0,3 mg pe zi, iar
în timpul alăptării de 0,5 mg pe zi.
Piridoxina, piridoxalul şi piridoxamina sunt larg răspândite în produsele vegetale şi în cele animale.
Cantitatea de vitamina B din organismul uman este de 40 – 150 mg, eliminarea renală este de 1,7 –
2,6 mg, iar rata turn-over-ului este de 2,2 – 2,4%. Necesarul depinde de cantitatea de proteine şi creşte
odată cu aportul proteic. Pentru evitarea unui deficit, se recomandă un aport zilnic de vitamina B de
2,3 mg pe zi la bărbaţi şi de 2,0 mg pe zi la femei. În timpul sarcinii şi al perioadei de alăptare sunt
necesare suplimente în valoare de 1,0 mg pe zi şi respectiv de 0,6 mg pe zi.
Date clinice
Conform studiilor privind nutriţia, vitaminele B şi B sunt cele mai importante substanţe din grupul
1 6
vitaminelor B. Un aport deficitar poate fi documentat prin metode biochimice la anumite grupe de
vârstă: adolescenţii, vârstnici, alcoolicii cronici, la persoanele care au beneficiat timp îndelungat de un
aport alimentar deficitar sau au o alimentație dezechilibrată, la personae care au urmat o cură de
slăbire sau care au fost alimentate parenteral.
Semnele deficitului de vitamina B sunt: concentraţii sanguine mici de tiamină (valoare normală între
2 şi 4 g/100 ml), eliminare urinară redusă de tiamină, scăderea valorii transcetolazei şi creşterea
coeficienţilor de activare a transcetolazei din eritrocite.
Semnele unui deficit de vitamina B sunt, printre altele, creşterea eliminării xantinelor după încărcarea
cu triptofan, scăderea eliminării acidului 4 – piridoxinic, concentraţii plasmatice mici ale piridoxinei şi
ale piridoxal–5’–fosfatului (valoare normală: în medie 1,2 g/100 ml), creşterea coeficientului
eritrocitar de activare a transaminazei glutamic– oxalacetică).
Vitamina B este o vitamină esenţială. Benfotiamina, care este o formă liposolubilă a vitaminei B
1 1
(tiamina), este fosforilată în corp în forma biologic activă care este tiamin pirofosfatul (TPP) şi în
tiamin trifosfat (TTP). Tiamin pirofosfatul intervine ca şi co-enzimă în cadrul unor procese importante
ale metabolismului glucidic, el fiind co-enzima piruvat decarboxilazei, a 2–oxoglutarat dehidrogenazei
şi a transcetolazei. În cadrul ciclului pentozofosfaţilor, TPP este implicat în preluarea grupelor aldehid.
În forma sa fosforilată (piridoxal–5’–fosfat , PALP), vitamina B este co-enzima multor enzime care
intervin în metabolismul non – oxidativ al aminoacizilor. Prin decarboxilare, acestea participă la
formarea aminelor fiziologic active (de exemplu adrenalină, histamină, serotonină, dopamină,
tiramină), prin transaminare intervin în formarea precursorilor metabolici de tip anabolic sau catabolic
(de exemplu transaminaza glutamic-oxalacetică, transaminaza glutamic-piruvică, acidul –
aminobutiric , – cetoglutarat transaminaza) şi participă, de asemenea, la diverse scindări şi sinteze
ale aminoacizilor. Vitamina B intervine în metabolismul triptofanului la 4 nivele diferite. În cadrul
sintezei hemoglobinei, vitamina B catalizează formarea acidului amino - cetoadininic.
Datorită corelaţiilor metabolice strânse, există interferenţe de acţiune între vitamina B şi B precum şi
1 6
cu celelalte vitamine din grupul B. Un efect analgezic (antinevralgic) a putut fi demonstrat pentru
ambele vitamine în cadrul modelelor experimentale la animale.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
În cazul vitaminei B administrate oral, intervine un mecanism dual de transport care constă dintr-o
resorbţie activă până la concentraţii de 2 mol şi dintr-o difuzie pasivă la concentraţii 2 mol.
Distribuţie
Pentru transportul prin mucoasă se presupune existenţa unui mecanism dependent de transportori, pe
când trecerea de la seroasă la sânge se realizează printr-un mecanism dependent de ATP – ază. Pentru
a se putea realiza absorbţia este necesară scindarea de către fosfataze a resturilor fosfat de pe derivaţii
tiaminici fosforilaţi. Absorbţia se realizează, în principal, la nivelul duodenului şi mai puţin la nivelul
porţiunii superioare şi mijlocii a intestinului subţire. Produşii principali de scindare sunt reprezentaţi
de acidul tiamincarbonic, piramina, tiamina şi o serie de metaboliţi care n-au fost identificaţi până în
prezent.
După administrarea orală de benfotiamină, are loc in intestin formarea de S–benzoiltiamină (SBT) prin
defosforilarea efectuată de fosfataze. Această substanţă este liposolubilă şi are, de aceea, o
permeabilitate crescută. SBT va fi resorbită în tiamină fără o transformare importantă. Doar într-o
etapă tardivă va avea loc de-benzoilarea enzimatică cu formarea de tiamina şi de coenzime biologic
active.
Pe baza studiilor comparative s-a constatat faptul că benfotiamina este absorbită mult mai repede şi
într-o măsură mai mare decat tiamina hidrosolubilă. După administrarea orală de benfotiamină au fost
depistate în plasmă şi în celulele sangvine centrifugate, concentraţii mai crescute şi mai persistente de
tiamină şi de coenzime active biologic. În organism din ambele substanţe sunt sintetizate coenzimele
active tiaminpirofosfat şi tiamintrifosfat. Prin efectuarea unor autoradiografii totale la animale, cu
benfotiamină marcată, a putut fi evidenţiată o radioactivitate crescută la nivelul creierului şi a
muşchiului cardiac.
Eliminare
Vitamina B şi derivaţii ei sunt absorbiţi rapid prin difuziune la nivelul porţiunii superioare a
intestinului subţire, iar apoi în decurs de 2 – 5 ore sunt eliminaţi. În plasmă, piridoxal–5–fosfatul şi
piridoxalul sunt legaţi de albumină. Forma de transport este piridoxalul. Pentru a se realiza pasajul
transmembranar, piridoxal–5–fosfatul legat de albumină va fi hidrolizat la piridoxal prin intermediul
unei fosfataze alcaline.
Cercetările efectuate la animale au arătat faptul că vitamina B (respectiv benfotiamina) are un efect
antinociceptiv. În urma tratamentului alcoolicilor este cunoscut rolul de factor de activare avut asupra
transcetolazelor. Eficacitatea dozelor mari de vitamina B în cadrul encefalopatiei Wernicke este certă
şi reprezintă dovada efectului vitaminei asupra sistemului nervos central. Pe de altă parte, s-a arătat
faptul că în condiţiile persistenţei noxei, acţiunea vitaminei B este inutilă. Vitamina B influenţează
1 6
percepţia cald – rece şi are un efect pozitiv asupra tulburărilor survenite la nivelul fibrelor nervoase
motorii, senzitive şi vegetative.
5.3 Date preclinice de siguranţă
La animal, doze foarte mari de vitamină B induc bradicardie. Mai mult, apar simptomele unui blocaj
al ganglionilor vegetativi şi a plăcilor terminale musculare.
La câine, administrarea orală a 150 mg–200 mg de vitamină B (clorhidrat de piridoxină) pe kg și zi
timp de 100–107 zile induce ataxie, slăbibiune musculară, perturbări de echilibru şi modificări
degenerative ale axonilor şi tecilor mielinice. Mai mult, în experimentele pe animale au apărut
convulsii şi perturbări de coordonare după administrarea de doze mari de vitamină B .
În clinică, vitamina B şi vitamina B nu evidenţiază efecte mutagene.
1 6
Nu sunt disponibile studii de lungă durată la animal asupra potenţialului carcinogen al vitaminei B şi
vitaminei B .
Concentraţiile vitaminei B la foetus şi nou-născut le depăşesc pe cele materne.
Doze mari de vitamina B nu au fost investigate suficient în experimentele pe animale.
Vitamina B poate penetra placenta şi concentraţiile foetale sunt mai mari decât cele materne.
Vitamina B nu a fost adecvat investigată în experimentele pe animale. În studiile de embriotoxicitate
pe şoareci s-a evidenţiat potenţial teratogenic. Administrarea de doze foarte mari de vitamina B la
şoareci masculi a produs deteriorarea spermatogenezei.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Celuloză microcristalină
Croscarmeloză sodică
Povidonă K30
Talc
Gliceride (parţiale) cu lanţ lung
Strat de drajefiere
Shellac
Trietilcitrat
Zahăr
Carbonat de calciu (E 170)
Talc
Acacia
Amidon de porumb
Dioxid de titan (E 171)
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Povidonă K30
Macrogol 6000
Glicerol 85% (masă anhidră)
Polisorbat 80
Ceară montanglicol
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 15 drajeuri.
Cutie cu 4 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 15 drajeuri.
Cutie cu 4 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 25 drajeuri.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Wörwag Pharma GmbH & Co. KG
Flugfeld-Allee 24, 71034 Böblingen, Germania
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6226/2014/01-02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Martie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2025