Prospect Metoclopramid Terapia 5 mg/ml soluţie injectabilă
Producator: Terapia S.A.
Clasa ATC: medicamente pentru tratamentul tulburărilor funcţionale gastrointestinale;
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 10968/2018/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Metoclopramid Terapia 5 mg/ml soluţie injectabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
2 ml soluţie injectabilă conţin clorhidrat de metoclopramidă anhidru 10 mg sub formă de clorhidrat de
metoclopramidă monohidrat 10,536 mg.
Fiecare mililitru conţine 5 mg clorhidrat de metoclopramidă anhidru.
Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare 2 ml soluţie injectabilă conţin metabisulfit de sodiu 2 mg şi clorură
de sodiu 18 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă.
Soluție limpede, incoloră, fără particule vizibile.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi
Metoclopramid Terapia 5 mg/ml soluţie injectabilă este indicat la adulţi pentru:
- Prevenirea greţei şi vărsăturilor postoperatorii (PONV).
- Tratamentul simptomatic al greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor induse de migrena
acută.
- Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie (RINV).
Copii şi adolescenţi
Metoclopramid Terapia 5 mg/ml soluţie injectabilă este indicat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă
între 1-18 ani) pentru:
- Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei (CINV), ca antiemetic de linia a
doua.
- Prevenirea greţei şi vărsăturilor postoperatorii deja instalate (PONV), ca antiemetic de linia a doua.
4.2 Doze şi mod de administrare
Soluţia poate fi administrată pe cale intravenoasă sau intramusculară.
Dozele intravenoase se administrează lent ca bolus (în decurs de minim 3 minute).
Toate indicaţiile (pacienţi adulţi)
Pentru prevenirea PONV, se recomandă o doză unică de 10 mg.
Pentru tratamentul simptomatic al greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor induse de migrena
acută şi pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie (RINV): se recomandă o doză unică
de 10 mg, repetată de până la trei ori pe zi.
Doza zilnică maximă recomandată este de 30 mg sau 0,5 mg/kg greutate corporală.
Durata tratamentului injectabil trebuie să fie cât mai scurtă, iar trecerea la tratamentul oral sau rectal
trebuie făcută cât mai curând posibil.
Toate indicaţiile (copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani)
Doza recomandată este între 0,1 şi 0,15 mg/kg greutate corporală, repetată de până la trei ori pe zi,
administrată pe cale intravenoasă. Doza maximă în 24 de ore este de 0,5 mg/kg greutate corporală.
Tabel de dozare
Vârsta Greutate corporală Doză Frecvenţă
1-3 ani 10-14 kg 1 mg De până la trei ori pe zi
3-5 ani 15-19 kg 2 mg De până la trei ori pe zi
5-9 ani 20-29 kg 2,5 mg De până la trei ori pe zi
9-18 ani 30-60 kg 5 mg De până la trei ori pe zi
15-18 ani Peste 60 kg 10 mg De până la trei ori pe zi
Durata maximă a tratamentului este de 48 de ore pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor postoperatorii
deja instalate (PONV).
Durata maximă a tratamentului este de 5 zile pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea
chimioterapiei (CINV).
Mod de administrare:
Trebuie respectat un interval minim de 6 ore între două administrări, chiar şi în caz de vărsături sau
respingere a dozei (vezi pct. 4.4).
Grupe speciale de populaţie
Vârstnici
La pacienţii vârstnici trebuie luată în considerare o scădere a dozei, pe baza funcţiei renale şi hepatice şi
pe baza fragilităţii generale.
Insuficienţă renală:
La pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal (clearance-ul creatininei ≤ 15 ml/minut), doza zilnică
trebuie redusă cu 75%.
La pacienţii cu insuficienţă renală moderată până la severă (clearance-ul creatininei 15-60 ml/minut),
doza trebuie redusă cu 50% (vezi pct. 5.2).
Insuficienţă hepatică:
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, doza trebuie redusă cu 50% (vezi pct. 5.2).
Copii şi adolescenţi
Metoclopramida este contraindicată la copiii cu vârsta sub 1 an (vezi pct. 4.3).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct.6.1.
Hemoragie gastro-intestinală, obstrucţie mecanică sau perforaţie gastro-intestinală, pentru care stimularea
motilităţii gastro-intestinale constituie un risc.
Feocromocitom confirmat sau suspectat, datorită riscului de episoade de hipertensiune arterială severă.
Antecedente de dischinezie tardivă indusă de neuroleptice sau metoclopramidă.
Epilepsie (creşte frecvenţa şi intensitatea crizelor).
Boala Parkinson.
Asocierea cu levodopa sau agonişti dopaminergici (vezi pct. 4.5).
Antecedente cunoscute de methemoglobinemie cu metoclopramidă sau deficit de NADH citocrom b5.
Utilizarea la copiii cu vârsta sub 1 an, datorită riscului crescut de tulburări extrapiramidale (vezi pct. 4.4).
Metoclopramid nu trebuie utilizat în primele trei până la patru zile de la intervenții chirurgicale
cum sunt piloroplastie sau anastomoza intestinală, deoarece contracțiile musculare puternice pot afecta în
mod negativ vindecarea.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Precauții
Dacă vărsăturile persistă, pacientul trebuie reevaluat pentru a exclude posibilitatea unor afecţiuni pre-
existente, de exemplu iritaţie cerebrală.
Tulburări neurologice
Pot să apară tulburări extrapiramidale, în special la copii şi adulţi tineri şi/sau atunci când sunt utilizate
doze mari. Aceste reacţii apar, de obicei, la începutul tratamentului şi pot să apară chiar şi după o
administrare unică. În cazul apariţiei simptomelor extrapiramidale, administrarea de metoclopramidă
trebuie întreruptă imediat. Aceste reacţii sunt, în general, complet reversibile după întreruperea
tratamentului, dar pot necesita un tratament simptomatic (benzodiazepine la copii şi/sau medicamente
anti-parkinsoniene anticolinergice la adulţi).
Intervalul de timp de cel puţin 6 ore specificat la pct. 4.2 trebuie respectat între administrările de
metoclopramidă, chiar şi în caz de vărsături sau respingere a dozei, pentru a se evita supradozajul.
Tratamentul pe termen lung cu metoclopramidă poate provoca dischinezie tardivă, potenţial ireversibilă,
în special la vârstnici. Tratamentul nu trebuie să depăşească 3 luni datorită riscului de dischinezie tardivă
(vezi pct. 4.8). Tratamentul trebuie întrerupt dacă apar semne de dischinezie tardivă.
Sindromul neuroleptic malign a fost raportat atât la asocierea metoclopramidei cu neuroleptice, cât şi la
administrarea metoclopramidei în monoterapie (vezi pct. 4.8). În cazul apariţiei sindromului neuroleptic
malign, administrarea de metoclopramidă trebuie întreruptă imediat şi trebuie iniţiat un tratament
corespunzător.
Se solicită atenţie sporită în cazul pacienţilor cu afecţiuni neurologice pre-existente şi la pacienţii trataţi
cu alte medicamente cu acţiune centrală (vezi pct. 4.3).
Simptomele bolii Parkinson pot fi, de asemenea, exacerbate de către metoclopramidă.
Methemoglobinemia
A fost raportată methemoglobinemia, care poate fi determinată de deficitul de NADH citocrom b5
reductază. În aceste cazuri, metoclopramida trebuie întreruptă imediat şi definitiv şi trebuie iniţiate
măsurile corespunzătoare (cum este tratamentul cu albastru de metil).
Tulburări cardiace
După administrarea de metoclopramidă prin injectare, în special pe cale intravenoasă, au fost raportate
reacţii cardiovasculare grave, inclusiv cazuri de colaps circulator, bradicardie severă, infarct miocardic şi
prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.8).
Se solicită atenţie deosebită la administrarea metoclopramidei, în special pe cale intravenoasă la populaţia
vârstnică, la pacienţii cu tulburări de conducere cardiacă (inclusiv prelungirea intervalului QT), pacienţi
cu dezechilibre electrolitice necorectate, bradicardie şi la pacienţii care utilizează medicamente cunoscute
că prelungesc intervalul QT.
Dozele intravenoase se administrează lent ca bolus (în decurs de minim 3 minute), în vederea reducerii
riscului de reacţii adverse (de exemplu, hipotensiune arterială, akatizie).
Insuficienţă renală sau hepatică
La pacienţii cu insuficienţă renală sau cu insuficienţă hepatică severă, se recomandă o reducere a dozei
(vezi pct. 4.2).
Metoclopramid poate determina creșterea valorilor serice ale prolactinei.
Trebuie să se acorde atenție utilizării metoclopramid la pacienții cu antecedente de atopie (inclusiv astm)
sau porfirie.
Metoclopramid nu trebuie utilizat în perioada postoperatorie imediată (până la 3-4 zile) după piloroplastie
sau anastomoză intestinală, datorită contracțiilor gastrointestinale puternice ce pot afecta în mod negativ
vindecarea.
O atenție deosebită trebuie acordată administrării metoclopramid intravenos la pacienți cu „sindromul
sinusului bolnav” sau cu alte tulburări de conducere cardiacă.
Au existat cazuri foarte rare de anomalii ale conducerii cardiace cu administrare intravenoasă de
metoclopramid. Metoclopramid trebuie utilizat cu precauţie cu alte medicamente care afectează
conducerea cardiacă.
Acest medicament conţine metabisulfit de sodiu. Poate provoca rar reacţii de hipersensibilitate grave şi
bronhospasm.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asociere contraindicată
Levodopa sau agoniştii dopaminergici şi metoclopramida prezintă un antagonism reciproc (vezi pct. 4.3).
Asociere de evitat
Alcoolul etilic potenţează efectul sedativ al metoclopramidei.
Asociere de luat în considerare
Datorită efectului prokinetic al metoclopramidei, absorbţia anumitor medicamente poate fi modificată.
Anticolinergice şi derivaţi ai morfinei
Anticolinergicele şi derivaţii morfinei pot avea un antagonism reciproc cu metoclopramida asupra
motilităţii tractului digestiv.
Deprimante ale sistemului nervos central (derivaţi ai morfinei, anxiolitice, antihistaminice H1 sedative,
antidepresive sedative, barbiturice, clonidină şi medicamente asociate)
Efectele sedative ale deprimantelor sistemului nervos central şi metoclopramidei sunt potenţate.
Neuroleptice
Metoclopramida împreună cu alte neuroleptice pot avea un efect aditiv asupra apariţiei tulburărilor
extrapiramidale.
Medicamente serotoninergice
Utilizarea metoclopramidei împreună cu medicamente serotoninergice, cum sunt ISRS poate să crească
riscul de apariţie a sindromului serotoninergic.
Digoxina
Metoclopramida poate să scadă biodisponibilitatea digoxinei. Este necesară monitorizarea atentă a
concentraţiei plasmatice.
Ciclosporina
Metoclopramida creşte biodisponibilitatea ciclosporinei (C cu 46% şi expunerea cu 22%). Este
max
necesară monitorizarea atentă a concentraţiei plasmatice de ciclosporină. Nu se cunosc consecinţele
clinice.
Mivacurium şi suxametoniu
Metoclopramida soluţie injectabilă poate să prelungească durata blocului neuro-muscular (prin inhibarea
colinesterazei plasmatice).
Inhibitori puternici ai CYP2D6
În cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP2D6, cum sunt fluoxetina şi paroxetina,
nivelurile de expunere ale metoclopramidei sunt crescute. Deşi semnificaţia clinică este incertă, pacienţii
trebuie monitorizaţi pentru reacţii adverse.
Metoclopramid poate reduce concentrațiile plasmatice ale atovaquonei.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Un volum mare de informaţii provenite de la femeile gravide (mai mult de 1000 de expuneri) nu a indicat
toxicitate malformativă sau fetotoxicitate. Metoclopramida poate fi utilizată în timpul sarcinii, dacă este
necesar din punct de vedere clinic. Datorită proprietăţilor farmacologice (similar altor neuroleptice), în
cazul administrării metoclopramidei în ultimul trimestru al sarcinii, sindromul extrapiramidal la nou-
născut nu poate fi exclus. Metoclopramida trebuie evitată în ultimul trimestru al sarcinii. Dacă se
utilizează metoclopramida, trebuie efectuată monitorizarea neonatală.
Alăptarea
Metoclopramida este excretată în laptele matern într-o cantitate scăzută. Reacţiile adverse la copilul
alăptat nu pot fi excluse. De aceea, metoclopramida nu este recomandată în timpul alăptării. Trebuie luată
în considerare întreruperea administrării metoclopramidei la femeile care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Metoclopramida poate provoca somnolenţă, ameţeală, diskinezie şi distonie care pot afecta vederea şi, de
asemenea, pot afecta capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse clasificate pe aparate, sisteme şi organe. Frecvenţele sunt definite utilizând următoarea
convenţie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100);
rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din
datele disponibile).
Aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţii adverse
Tulburări hematologice şi limfatice
Cu frecvenţă Methemoglobinemia, care poate fi
necunoscută determinată de deficitul de NADH citocrom
b5 reductază, în special la nou-născuţi (vezi
pct. 4.4)
Sulfhemoglobinemia, în special la
administrarea concomitentă de doze mari de
medicamente cu sulf
Tulburări cardiace
Mai puţin frecvente Bradicardie, în special cu formularea
intravenoasă
Cu frecvenţă Stop cardiac, care apare la scurt timp după
necunoscută administrarea injectabilă şi care poate fi
consecinţa bradicardiei (vezi pct. 4.4); Bloc
atrio-ventricular, bloc sinusal, în special
după administrarea intravenoasă; prelungirea
intervalului QT pe electrocardiogramă;
Torsada vârfurilor
Tulburări endocrine*
Mai puţin frecvente Amenoree, hiperprolactinemie
Rare Galactoree
Cu frecvenţă Ginecomastie
necunoscută
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente Diaree
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Frecvente Astenie
Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puţin frecvente Hipersensibilitate
Cu frecvenţă Reacţii anafilactice (incluzând şoc
necunoscută anafilactic, în special după administrarea
intravenoasă)
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente Somnolenţă
Frecvente Tulburări extrapiramidale (în special la copii
şi adulţi tineri şi/sau atunci când doza
recomandată este depăşită, chiar şi după o
administrare unică) (vezi pct. 4.4),
parkinsonism, acatizie
Mai puţin frecvente Distonie (inclusiv tulburări vizuale și crize
oculogire), dischinezie, reducerea nivelului
de conştienţă
Rare Convulsii, în special la pacienţii epileptici
Cu frecvenţă Dischinezie tardivă care poate fi persistentă,
necunoscută în timpul tratamentului sau după tratament
prelungit, în special la pacienţii vârstnici
(vezi pct. 4.4), sindrom neuroleptic malign
(vezi pct. 4.4)
Tulburări psihice
Frecvente Depresie
Mai puţin frecvente Halucinaţii
Rare Stare confuzională
Tulburări vasculare
Frecvente Hipotensiune arterială, în special cu
formularea intravenoasă
Cu frecvenţă Şoc, sincopă după administrarea injectabilă,
necunoscută hipertensiune arterială acută la pacienţii cu
feocromocitom (vezi pct. 4.3)
Creştere tranzitorie a tensiunii arteriale
* Tulburări endocrine apărute în timpul tratamentului pe termen lung în legătură cu hiperprolactinemia
(amenoree, galactoree, ginecomastie).
Următoarele reacţii, uneori asociate, apar mai frecvent atunci când se utilizează doze mari:
- simptome extrapiramidale: distonie acută şi dischinezie, sindrom parkinsonian, acatizie, chiar şi după o
administrare unică a medicamentului, în special la copii şi adulţi tineri (vezi pct. 4.4).
- somnolenţă, reducerea nivelului de conştienţă, confuzie, halucinaţii.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptome
Pot să apară tulburări extrapiramidale, somnolenţă, reducerea nivelului de conştienţă, confuzie, halucinaţii
şi stop cardio-respirator.
Tratament
În caz de simptome extrapiramidale asociate sau nu supradozajului, tratamentul este doar simptomatic
(benzodiazepine la copii şi/sau medicamente anti-parkinsoniene anticolinergice la adulţi).
În funcţie de starea clinică, trebuie efectuate un tratament simptomatic şi o monitorizare continuă a
funcţiilor cardio-vasculare şi respiratorii.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru tratamentul tulburărilor funcţionale gastrointestinale;
propulsive, codul ATC: A03FA01.
Mecanism de acţiune
Acţiunea metoclopramidei este strâns asociată cu controlul nervos parasimpatic al tractului gastro-
intestinal superior, unde efectul este de susţinere a acţiunii peristaltice normale. Metoclopramida este un
derivat de benzamidă care acţionează periferic pentru a intensifica acţiunile colinergice ale sinapselor
muscarinice şi la nivelul sistemului nervos central pentru antagonizarea dopaminei.
Aceasta furnizează o abordare fundamentală pentru controlul acestor afecţiuni unde motilitatea gastro-
intestinală afectată este un factor comun preexistent.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Medicamentul este metabolizat semnificativ la primul pasaj hepatic. Acesta este eliminat prin urină sub
formă nemodificată iar metaboliţii sunt eliminaţi atât sub formă liberă cât şi conjugată. Medicamentul este
de asemenea eliminat în laptele matern.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală severă, clearance-ul metoclopramidei este redus cu până la 70%, în
timp ce timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut (aproximativ 10 ore pentru un
clearance al creatininei de 10-50 ml/minut şi 15 ore pentru un clearance al creatininei <10 ml/minut).
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu ciroză hepatică, a fost observată acumularea metoclopramidei, asociată cu o reducere de
50% a clearance-ului plasmatic.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de sodiu
Metabisulfit de sodiu
Fosfat disodic dodecahidrat
Acid citric
Apă pentru preparate injectabile.
6.2 Incompatibilităţi
Metoclopramida este incompatibilă cu cefalotina sodică, cloramfenicolul sodic, bicarbonatul de sodiu.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25oC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 fiole de sticlă brună prevăzute cu punct de rupere, a câte 2 ml soluţie injectabilă.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Vezi pct. 4.2.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia S.A.
Str. Fabricii nr.124, Cluj-Napoca
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
10968/2018/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Septembrie 2018
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Decembrie 2019