Prospect Masultab 50 mg comprimate
Producator: G.L. Pharma GmbH
Clasa ATC: antipsihotice, benzamide, codul ATC: N05AL05.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15377/2024/01-12 Anexa 2
NR. 15378/2024/01-10
NR. 15379/2024/01-10
NR. 15380/2024/01-10
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Masultab 50 mg comprimate
Masultab 100 mg comprimate
Masultab 200 mg comprimate
Masultab 400 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Masultab 50 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 50 mg.
Masultab 100 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 100 mg.
Masultab 200 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 200 mg.
Masultab 400 mg comprimate: fiecare comprimat conţine amisulpridă 400 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat.
Fiecare comprimat de 50 mg conține lactoză monohidrat 25,00 mg.
Fiecare comprimat de 100 mg conține lactoză monohidrat 50,00 mg.
Fiecare comprimat de 200 mg conține lactoză monohidrat 100,00 mg.
Fiecare comprimat de 400 mg conține lactoză monohidrat 200,00 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Masultab 50 mg comprimate: comprimate de culoare albă, rotunde, plate, cu diametrul de 7 mm.
Masultab 100 mg comprimate: comprimate de culoare albă, rotunde, plate, cu diametrul de 9,5 mm,
marcate cu MC pe una dintre fețe.
Masultab 200 mg comprimate.comprimate de culoare albă, rotunde, plate, cu linie mediană pe una dintre
fețe și cu diametrul de 11,5 mm.
Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
Masultab 400 mg comprimate. comprimate de culoare albă, biconvexe, cu formă de capsulă, cu linie de
mediană pe ambele fețe, cu dimensiuni de 19 x 10 mm.
Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Masultab este indicat pentru tratamentul tulburărilor schizofrenice acute şi cronice cu:
• simptome pozitive (cum ar fi iluzii, halucinaţii, tulburări de gândire, ostilitate, iluzii paranoide)
• simptome negative (cum ar fi aplatizare afectivă, izolare emoţională şi socială)
Amisulprida controlează, de asemenea, simptomele negative secundare și tulburările afective, cum ar fi
depresia.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
În cazul episoadelor psihotice acute sunt recomandate doze administrate oral cuprinse între 400 mg pe zi
şi 800 mg pe zi.
În cazuri individuale, doza zilnică poate fi crescută până la 1200 mg pe zi. Dozele mai mari de
1200 mg pe zi nu au fost evaluate suficient din punct de vedere al siguranţei şi, ca urmare, nu trebuie
utilizate.
La iniţierea tratamentului cu amisulpridă nu este necesară ajustarea specifică a dozei. Dozele trebuie
adaptate individual.
Pentru pacienţii cu simptome mixte pozitive şi negative, dozele trebuie ajustate pentru a se obţine un
control optim al simptomelor pozitive.
Tratamentul de întreţinere trebuie stabilit individual, utilizând doza minimă eficace.
Pentru pacienţii la care sunt predominante simptomele negative sunt recomandate doze administrate oral
cuprinse între 50 mg pe zi şi 300 mg pe zi. Dozele trebuie adaptate individual, utilizând doza minimă
eficace.
Masultab poate fi administrat oral în doze unice de până la 400 mg. Dozele mai mari de 400 mg pe zi
trebuie administrate în mai multe prize.
Vârstnici
Siguranţa amisulpridei a fost evaluată la un număr mic de pacienţi vârstnici. Amisulprida trebuie utilizată
cu precauţie, din cauza riscului posibil de hipotensiune arterială şi sedare. Poate fi necesară o scădere a
dozei în caz de insuficienţă renală.
Copii şi adolescenţi
Eficacitatea şi siguranţa administrării amisulpridei la pacienţi cu vârsta cuprinsă între pubertate şi 18 ani
nu au fost stabilite. Există numai date limitate cu privire la utilizarea amisulpridei la adolescenţi cu
schizofrenie. De aceea, utilizarea amisulpridei nu este recomandată pacienţilor cu vârsta cuprinsă între
pubertate şi 18 ani; amisulprida este contraindicată la copiii care nu au ajuns la vârsta pubertăţii, întrucât
siguranţa administrării nu a fost stabilită la această grupă de vârstă (vezi pct. 4.3).
Insuficienţă renală
Amisulprida se elimină pe cale renală. În caz de insuficienţă renală, doza trebuie redusă la jumătate la
pacienţii cu clearance-ul creatininei (Cl ) între 0,5 şi 1,0 ml/sec (30 și 60 ml/min) şi la o treime la
Cr
pacienţii cu Cl între 0,2 și 0,6 ml / sec (10 şi 30 ml/min). Deoarece nu există experienţă privind pacienţii
Cr
cu insuficienţă renală severă <0,2 ml / sec (10 ml/min)), la acest grup de pacienți este recomandată o
atenție deosebită (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă hepatică
Deoarece medicamentul este metabolizat în proporţie mică, nu este necesară scăderea dozei.
Mod de administrare
Pentru administrare orală.
4.3 Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
• Tumori dependente de prolactină de exemplu prolactinomul glandei hipofizare
și neoplasmul mamar (vezi pct. 4.4 și 4.8)
• Feocromocitom
• Copii până la vârsta pubertăţii (vezi pct. 4.2)
• Prelungire congenitală a intervalui QT
• Asociere cu levodopa (vezi pct. 4.5)
• Administrare concomitentă cu medicamente care pot prelungi intervalului QT
• Tratament concomitent cu următoarele medicamente care pot induce torsada vârfurilor:
- medicamente antiaritmice Clasa Ia, cum sunt chinidină, disopiramidă,
- medicamente antiaritmice Clasa III, cum sunt amiodaronă și sotalol,
- alte medicamente cum sunt bepridil, cisapridă, sultopridă, tioridazină, metadonă, eritromicină
administrată intravenos, vincamină administrată intravenos, halofantrină, pentamidină,
sparfloxacină (vezi pct. 4.5);
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Sindrom Neuroleptic Malign
Similar altor neuroleptice poate apărea Sindrom Neuroleptic Malign, o complicație cu potențial letal
caracterizat prin hipertermie, rigiditate musculară, instabilitate vegetativă, alterare a stării de conştienţă şi
creştere a creatinfosfokinazei (CPK). În caz de apariţie a hipertermiei, în special în cazul dozelor zilnice
mari, trebuie întreruptă administrarea tuturor substanţele active antipsihotice, inclusiv amisulpridă.
Boală Parkinson
Similar altor medicamente antidopaminergice, prescrierea de amisulpridă la pacienţii cu boală Parkinson
trebuie făcută cu prudenţă, deoarece poate determina agravarea bolii. Amisulprida trebuie utilizată numai
dacă tratamentul neuroleptic nu poate fi evitat.
Prelungire a intervalului QT
Amisulprida induce o prelungire a intervalului QT, în funcţie de doza administrată (vezi pct. 4.8). Este
cunoscut faptul că acest efect poate potenţa riscul producerii de aritmii ventriculare grave, cum este
torsada vârfurilor. Înaintea oricărei administrări şi dacă starea clinică a pacientului o permite, se
recomandă excluderea următorilor factori, care ar putea favoriza apariţia acestei tulburări de ritm cum ar
fi:
- Bradicardie, mai puţin de 55 de bătăi pe minut (bpm)
- Tulburări electrolitice, în special hipokaliemie,
- Prelungire congenitală a intervalului QT
- Tratament în curs cu medicamente care pot produce bradicardie pronunţată (< 55 bpm), hipokaliemie
scădere a conducerii intracardiace sau prelungire a intervalului QT (vezi pct. 4.5).
Accident vascular cerebral (AVC)
În studiile clinice randomizate, placebo controlate, la pacienţii vârstnici cu demenţă trataţi cu
antipsihotice atipice, a fost observată o creştere de trei ori a riscului de producere a reacțiilor adverse
cerebrovasculare. Mecanismul acestei creşteri a riscului este necunoscut. Nu este exclus ca acest efect să
se producă şi în cazul altor antipsihotice sau la alte grupe de pacienţi. Ca urmare, amisulprida trebuie
utilizată cu precauţie la pacienţii cu risc de producere a accidentelor vasculare cerebrale.
Pacienţi vârstnici cu demenţă
Pacienţii vârstnici cu psihoză asociată demenţei trataţi cu medicamente antipsihotice prezintă un risc
crescut de deces. Analiza a 17 studii clinice controlate cu placebo (cu durata de 10 săptămâni) în care au
fost incluşi pacienţi trataţi cu medicamente antipsihotice atipice a arătat un risc de deces crescut de 1,6-
1,7 ori la aceşti pacienți. În cursul unui studiu clinic controlat, cu durata de 10 săptămâni, rata de deces la
pacienţii trataţi a fost de aproximativ 4,5%, comparativ cu rata de aproximativ 2,6% în grupul pacienţilor
la care s-a administrat placebo. Deşi cauzele deceselor înregistrate în studiile clinice cu antipsihotice
atipice au fost variate, cele mai multe decese au fost de etiologie cardiovasculară (de exemplu insuficienţă
cardiacă, moarte subită) sau infecţioasă (de exemplu pneumonie). Studiile observaţionale sugerează că,
similar altor medicamente antipsihotice atipice, tratamentul cu medicamente antipsihotice convenţionale
poate duce la creşterea mortalităţii. În ce măsură constatarea mortalităţii crescute în studiile
observaţionale poate fi atribuită medicamentelor antipsihotice şi nu altor cauze este neclară.
Tromboembolism venos (TEV)
Cazuri de apariţie a tromboembolismului venos (TEV) au fost raportate la administrarea de
medicamentele antipsihotice. Pacienţii trataţi cu medicamente antipsihotice prezintă adesea factori
dobândiţi de tromboembolism venos (TEV). De aceea, toţi factorii de risc posibili trebuie identificaţi
înainte sau în timpul tratamentului cu amisulpridă şi trebuie luate măsuri de precauţie.
Cancer mamar
Amisulprida poate crește valoarea prolactinemiei. De aceea, trebuie luate măsuri de precauție și pacienții
cu antecedente de cancer mamar sau cazuri de cancer mamar în familie trebuie monitorizați cu atenție în
timpul tratamentului cu amisulpridă.
Tumori ale hipofizei
Amisulprida poate crește valoarea prolactinemiei. În timpul tratamentului cu amisulpridă au fost
observate cazuri de tumori hipofizare benigne, cum ar fi prolactinoamele (vezi pct. 4.8). În caz de valori
foarte mari ale prolactinemiei sau de semne clinice ale tumorilor glandei hipofizare (cum ar fi modificare
a câmpului vizual și cefalee), trebuie efectuată imagistica hipofizară. Dacă diagnosticul de tumoare
hipofizară este confirmat, tratamentul cu amisulpridă trebuie întrerupt (vezi pct. 4.3).
Hiperglicemie
S-a raportat apariţia hiperglicemiei asociată cu tratamentul cu antipsihotice, inclusiv amisulpridă. Prin
urmare, la pacienţii cu diabet zaharat sau la pacienţii cu risc crescut de diabet zaharat trebuie monitorizată
regulat valoarea glicemiei în timpul tratamentului cu amisulpridă.
Epilepsie
Amisulprida poate scădea pragul convulsivant. Ca urmare, pacienţii cu antecedente de epilepsie trebuie
monitorizaţi îndeaproape pe parcursul terapiei cu amisulprida.
Insuficiență renală
Amisulprida este eliminată pe cale renală. În cazuri de insuficienţă renală, doza zilnică trebuie scăzută sau
trebuie prescris un tratament intermitent. (vezi pct. 4.2).
Vârstnici
La pacienţii vârstnici, amisulprida, similar altor neuroleptice, trebuie utilizată cu precauţie din cauza
riscului posibil de hipotensiune arterială sau sedare. De asemenea, poate fi necesară o reducere a dozei, pe
baza insuficienţei renale.
Sindrom de întrerupere
Simptomele acute ale sindromului de întrerupere, incluzând greaţă, vărsături şi insomnie au fost descrise
după întreruperea bruscă a administrării de doze mari de medicamente antipsihotice. Se poate produce, de
asemenea, recurenţa simptomelor psihotice şi a fost raportată apariţia tulburărilor cu mişcări involuntare
(cum sunt acatizie, distonie şi diskinezie). Prin urmare, se recomandă întreruperea treptată a tratamentului
cu amisulpridă.
Leucopenie, neutropenie şi agranulocitoză
La administrarea medicamentelor antipsihotice, inclusiv amisulpridă, au fost raportate leucopenie,
neutropenie şi agranulocitoză. Infecţiile şi febra inexplicabile pot fi dovezi ale unor discrazii sanguine
(vezi pct.4.8) şi necesită investigaţii hematologice imediate.
Lactoză
Medicamentul conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit tptal de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrări concomitente contraindicate:
Medicamente care pot induce torsada vârfurilor sau prelungire a intervalului QT (vezi pct. 4.3 și 4.4):
• Antiaritmice din clasa Ia, cum sunt chinidină și disopiramidă,
• Antiaritmice din clasa III, cum sunt amiodaronă și sotalol,
• Alte medicamente, cum sunt bepridil, cisapridă, sultopridă, tioridazină, metadonă, eritromicină
i.v., vincamină i.v., halofantrină, pentamidină, sparfloxacină (vezi pct. 4.3)
Levodopa pe baza antagonismului reciproc al efectelor între levodopa şi neuroleptice.
Amisulprida poate bloca efectul agoniştilor dopaminergici, de exemplu bromocriptină, ropinirol.
Administrări concomitente nerecomandate:
Amisulprida poate potenţa efectele centrale ale alcoolului etilic.
Medicamente care cresc riscul de producere a aritmiilor grave (torsada vârfurilor) sau care pot afecta
conducerea cardiacă (prelungire a intervalului QT):
• Medicamente care induc bradicardie, cum sunt beta-blocantele. Blocantele canalelor de calciu
care induc bradicardie, cum sunt diltiazem şi verapamil, clonidină, guanfacină, digoxin.
• Medicamente care induc dezechilibru electrolitic – hipokaliemie: diuretice hipokaliemiante,
laxative stimulante, amfotericină B i.v., glucocorticoizi, tetracosactide. Hipokaliemia trebuie
tratată.
• Neurolepticele, ca pimozidă, haloperidol, antidepresive triciclice, imipramine, litiu;
Administrări concomitente care necesită prudenţă
• Deprimante ale SNC, inclusiv narcotice, analgezice, sedative, antihistaminice H1 sedative,
barbiturice, benzodiazepine şi alte anxiolitice, clonidină şi derivaţi.
• Medicamente antihipertensive şi alte medicamente cu efect hipotensiv.
• Administrarea concomitentă de clozapină poate duce la creșterea concentrațiilor plasmatice de
amisulpridă.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
La animale, amisulprida nu a prezentat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării
embrionare / fetale, nașterii sau dezvoltării postnatale. S-a observat o scădere a fertilităţii, legată de
efectele farmacologice ale medicamentului (efecte mediate de prolactină). Nu s-au constatat efecte
teratogene ale amisulpridei.
Există puţine date clinice privind expunerea femeilor gravide la amisulpridă. De aceea, siguranţa
amisulpridei în timpul sarcinii la om nu a fost stabilită. Utilizarea acestui medicament nu este
recomandată în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care beneficiile justifică riscul potenţial.
Nou-născuţii expuşi la antipsihotice (inclusiv amisulpridă) în al treilea trimestru de sarcină prezintă un
risc crescut de reacţii adverse, inclusiv simptome extrapiramidale şi/sau de sevraj, care pot varia ca
severitate şi durată după naştere (vezi pct. 4.8). Au fost raportate cazuri de agitaţie, hipertonie,
hipotonie, tremor, somnolenţă, tulburări respiratorii sau tulburări în alimentaţie. Ca urmare, nou-născuţii
trebuie să fie monitorizaţi cu atenţie.
Alăptarea:
Nu se ştie dacă amisulprida este excretată în lapte la om, ca urmare alăptarea este contraindicată.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Chiar şi utilizată conform recomandărilor, amisulprida poate cauza somnolenţă, astfel încât capacitatea de
a conduce vehicule şi de a folosi utilaje poate fi alterată (vezi pct. 4.8).
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse au fost clasificate pe grupe de frecvenţă, utilizând următoarea convenţie:
• foarte frecvente (≥1/10),
• frecvente (≥1/100 şi <1>
• mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1>
• rare (≥1/10000 şi <1>
• foarte rare (<1>
• cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în funcție de severitatea lor. Cele
mai grave reacții adverse sunt enumerate primele.
Clasificarea pe aparate, Frecvență Reacţii adverse
sisteme și organe
Tulburari sanguine si ale Mai puțin frecvente Leucopenie, neutropenie
sitemului limfatic
Rare Agranulocitoză
Tulburări ale sitemului imun Mai puțin frecvente Reacții alergice
Tulburari endocrine Frecvente Hiperprolactinemie, galactoree
amenoree, ginecomastie,
mastodinie si disfuncții erectile
Rare Tumori hipofizare benigne, cum
ar fi prolactinoame
Tulburări de nutriție și Mai puțin frecvente Hiperglicemie,
metabolism hipertrigliceridemie
hipercolesterolemie
Rare Hiponatremie cu sindrom
SIHAD (secreție inadecvata de
hormon antidiuretic)
Tulburări psihice Frecvente Insomnie, anxietate, agitație,
disfuncție legată de atingerea
orgasmului
Mai puțin frecvente Confuzie
Foarte frecvente Simptome extrapiramidale
(tremor, rigiditate, hipokinezie,
hipersalivație, acatizie,
diskinezie
Tulburări ale sistemului Mai puțin frecvente Diskinezie tardivă ( caracterizată
nervos de mișcări involuntare ritmice,
în mod predominant la nivelul
limbii și /sau feței, care au fost
raportate după administrarea pe
o perioadă lungă de timp sau
după întreruperea tratamentului.
Administrarea medicației
antiparkinsoniene este ineficace
sau poate induce agravarea
simptomelor. Convulsii
Rare Sindrom neuroleptic malign,
care este o complicație cu
potențial letal
Tulburări oculare Frecvente Vedere încețoșată
Tulburări cardiace
Mai puțin frecvente Bradicardie
Rare Prelungire a intervalului QT
Aritmii ventriculare, cum ar fi
torsada vârfurilor, tahicardie
ventriculară, fibrilație
ventriculară, stop cardiac,
moarte subită
Tulburări vasculare Frecvente Hipotensiune arterială
Mai puțin frecvente Hipertensiune arterială
Rare Cazuri de tromboembolism
venos, inclusiv cazuri de
embolie pulmonară, uneori
letală, și cazuri de tromboză
venoasă profundă
Tulburări respiratorii, Mai puțin frecvente Congestie nazală, pneumonie de
toracice și mediastinale aspirație (asociată în principal cu
utilizarea concomitentă cu alte
deprimante ale SNC)
Tulburări gastro-intestinale Frecvente Constipație, greață, vărsături,
xerostomie
Tulburări ale pielii și țesutului Rare Angioedem, urticarie
subcutanat
Tulburări ale țesutului Mai puțin frecvente Osteopenie, osteoporoză
conjunctiv și musculo-
scheletic
Tulburări renale și urinare Mai puțin frecvente Retenție urinară
Afecțiuni în timpul sarcinii, Cu frecvenţă necunoscută Sindrom de întrerupere neonatal
puerperalel și perinatale
Investigații Frecvente Creștere ponderală
Mai puțin frecvente Creșteri ale valorilor serice ale
enzimelor hepatice, în principal
transaminaze
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
e-mail: [email protected].
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Datele referitoare la supradozajul cu amisulpridă sunt limitate.
Simptome
Au fost raportate creşteri ale efectelor farmacologice ale medicamentului, cum ar fi somnolență și sedare,
comă, hipotensiune arterială şi simptome extrapiramidale. A fost raportată evoluţie letală, în special în
cazul asocierii cu alte medicamente psihotrope.
Abordarea terapeutică a supradozajului
În cazul supradozajului acut, trebuie luată în considerare posibilitatea utilizării mai multor medicamente.
Având în vedre că amisulprida este dializabilă în proporție redusă, hemodializa nu este utilă pentru
eliminarea medicamentului.
Nu se cunoaşte un antidot specific pentru amisulpridă. De aceea, trebuie să se instituie măsuri de susţinere
adecvate: supraveghere atentă a funcţiilor vitale şi monitorizare cardiacă continuă (risc de prelungire a
intervalului QT), care trebuie menţinută până la restabilirea pacientului.
Dacă apar simptome extrapiramidale severe, trebuie să se administreze medicamente anticolinergice.
La pacienții la care se suspectează supradozajul trebuie monitorizată ECG.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antipsihotice, benzamide, codul ATC: N05AL05.
Amisulprida se leagă selectiv cu o afinitate mare de subtipurile receptorului dopaminergic uman D2/D3,
fiind în acelaşi timp lipsită de afinitate pentru subtipurile de receptori D1, D4 şi D5 . Spre deosebire de
neurolepticele clasice şi alte neuroleptice atipice, amisulprida nu prezintă afinitate pentru receptorii
serotoninergici, adrenergici, histaminergici H1 şi colinergici. În plus, nu se leagă de situsurile sigma.
În studiile la animale efectuate cu doze mari, amisulprida blochează receptorii D2 post-sinaptici localizaţi
în structurile limbice, de preferinţă din corpul striat. Spre deosebire de neurolepticele clasice, aceasta nu
induce catalepsie, iar după administrarea de doze repetate nu apare o hipersensibilizare a receptorilor
dopaminergici D2.
În doze mici, amisulprida blochează preferenţial receptorii pre-sinaptici D2/D3, producând eliberarea de
dopamină responsabilă de efectele dezinhibitorii.
Acest profil farmacologic atipic al amisulpridei poate explica efectul antipsihotic, la doze mari, prin
blocarea receptorilor dopaminergici postsinaptici și eficacitatea împotriva simptomelor negative, la doze
mici, prin blocarea receptorilor presinaptici dopaminergici.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
La om, amisulprida prezintă două maxime de absorbţie în urma administrării orale: unul care se atinge
rapid, la o oră după administrarea dozei şi al doilea situat între 3 şi 4 ore după administrare. După
administrarea unei doze de 50 mg, concentraţiile plasmatice corespunzătoare sunt de 39 ± 3 ng/ml şi 54 ±
4 ng/ml.
Volumul de distribuţie este de 5,8 l/kg.
Deoarece legarea de proteinele plasmatice se face în proporţie mică (16%), interacţiunile sunt puţin
probabile.
Biodisponibilitatea absolută este de 48%.
Amisulprida este metabolizată în proporţie mică: au fost identificaţi doi metaboliţi inactivi, reprezentând
aproximativ 4% din doză.
În urma administrării de doze repetate, amisulprida nu se acumulează, iar farmacocinetica rămâne
nemodificată.
După administrarea orală a unei doze unice, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al
amisulpridei este de aproximativ 12 ore.
Amisulprida este eliminată nemodificată în urină. Cincizeci la sută din doza administrată intravenos este
excretată prin urină, din care 90% se elimină în primele 24 de ore. Clearance-ul renal este de 20 l/oră sau
330 ml/min.
Profilul farmacocinetic al amisulpridei nu este afectat de ingestia de alimente.
O masă bogată în carbohidraţi (conţinând lichide 68%), scade în mod semnificativ valorile ASC, T şi
max
C ale amisulpridei, dar după o masă bogată în grăsimi nu s-au observat modificări. Cu toate acestea, nu
max
se cunoaşte importanţa acestor date în administrarea clinică de rutină.
Insuficienţă hepatică
Deoarece amisulprida este metabolizată hepatic în proporţie mică, nu este necesară scăderea dozei la
pacienţii cu insuficienţă hepatica
Insuficienţă renală
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut la pacienţii cu insuficienţă renală, în timp ce
clearance-ul sistemic este redus, cu un factor cuprins între 2,5 şi 3. Aria de sub curba concentraţiei în
funcţie de timp (ASC) a amisulpridei în cazurile de insuficienţă renală uşoară a crescut de două ori, iar în
cazul insuficienţei renale moderate de aproape zece ori( vezi punctual 4.2). Experiența clinică este totuși
limitată și nu există date privind administrarea dozelor mai mari de 50 mg. Amisulprida este foarte puţin
dializabilă.
Vârstnici
Datele de farmacocinetică sunt limitate la pacienţii vârstnici (cu vârsta > 65 de ani), și au arătat o creștere
cu 10-30% a C , T și ASC după administrarea orală a unei doze de 50 mg. Nu sunt diponibile date de
max ½
farmacocinetică după administrarea de doze repetate.
5.3 Date preclinice de siguranţă
O reevaluare globală a studiilor de siguranţă finalizate indică faptul că amisulprida este lipsită de orice
risc general, cu specificitate de organ, teratogen, mutagen sau carcinogen. Modificările observate la
şobolan şi câine la doze sub dozele maxim tolerate sunt fie efecte farmacologice, fie sunt lipsite de
semnificaţie toxicologică importantă în aceste condiţii. Comparativ cu doza maximă recomandată la om,
doza maximă tolerată la şobolan şi la câine este de 2 ori mai mare (200 mg/kg şi zi), respectiv de 7 ori
mai mare (120 mg/kg şi zi) în ceea ce priveşte ASC. Nu a fost identificat risc carcinogen, relevant pentru
om, la şoarece (până la 120 mg/kg şi zi) şi la şobolan (până la 240 mg/kg şi zi), ținînd cont că doza
administrată la şobolan determină o ASC de 1,5 – 4,5 ori mai mare față de ASC anticipată la om. Studiile
asupra funcţiei de reproducere efectuate la şobolan, iepure şi şoarece nu au arătat potenţial teratogen.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Amidonglicolat de sodiu tip A
Hipromeloză 2910 E5
Celuloză microcristalină PH-101
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Amisu 50 mg: comprimatele sunt ambalate în cutii cu blistere din PVC-PE-PVDC/Al sau blistere din
PVC- PVDC/ Al, care conțin 12, 20, 30, 90 și 100 comprimate.
Masultab 100 mg, Masultab 200 mg și Masultab 400 mg: comprimatele sunt ambalate în cutii cu blistere
din PVC-PE-PVDC/Al sau blistere din PVC- PVDC/ Al, care conțin 20, 30, 60, 90 și 100 comprimate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Făra cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
G.L. Pharma GmbH
Schlossplatz 1
8502 Lannach
Austria
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
15377/2024/01-12
15378/2024/01-10
15376/2024/01-10
15380/2024/01-10
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Martie 2021
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Martie 2024
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2024