Prospect Livostin 20 mg/40 mg comprimate
Producator: Terapia SA
Clasa ATC: medicamente utilizate în vertij, codul ATC: N07CA52.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15419/2024/01-02-03-04-05-06 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Livostin 20 mg/40 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conține cinarizină 20 mg și dimenhidrinat 40 mg.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat.
Comprimate rotunde, de culoare albă până la aproape albă, marcate cu „V5” pe o față și netede pe cealaltă
față, cu diametrul de aproximativ 8 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Tratamentul simptomelor de vertij de etiologii diferite.
Livostin este indicat la adulți.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulți: cinarizină 20 mg și dimenhidrinat 40 mg – 1 comprimat de 3 ori pe zi.
Comprimatele de Livostin trebuie luate după masă, pentru a minimiza orice iritație gastrică.
În general, durata tratamentului nu trebuie să depășească patru săptămâni.
Medicul va decide dacă este necesară prelungirea tratamentului.
Grupe speciale de pacienți
Vârstnici: Aceeași doză ca și pentru adulți.
Insuficiență renală
Livostin trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată.
Livostin nu trebuie utilizat la pacienții cu un clearance al creatininei <25 ml/minut (insuficiență renală
severă).
Insuficiență hepatică
Nu sunt disponibile studii la pacienții cu insuficiență hepatică.
Livostin nu trebuie utilizat la pacienții cu insuficiență hepatică severă.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Livostin la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu există
date disponibile.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele trebuie administrate fără a fi mestecate, cu lichide.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la substanțele active, difenhidramină sau alte antihistaminice cu structură similară sau la
oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.
Difenhidramina este excretată în întregime pe cale renală, așadar pacienții cu insuficiență renală severă au
fost excluși din programul de dezvoltare clinică.
Livostin nu trebuie utilizat la pacienții cu clearance al creatininei ≤ 25 ml/minut (insuficiență renală severă).
Deoarece ambele substanțe active ale Livostin sunt metabolizate în proporție mare prin intermediul
enzimelor citocromului hepatic P450, concentrațiile plasmatice ale medicamentelor nemodificate și timpul de
înjumătățire plasmatică a acestora vor crește la pacienții cu insuficiență hepatică severă. Acest lucru a fost
demonstrat pentru difenhidramină la pacienții cu ciroză. Prin urmare, Livostin nu trebuie utilizat la pacienții
cu insuficiență hepatică severă.
Livostin nu trebuie utilizat la pacienții cu glaucom cu unghi închis, convulsii, suspiciune de presiune
intracraniană crescută, abuz de alcool sau retenție urinară determinată de tulburările uretroprostatice.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Livostin nu reduce în mod semnificativ tensiunea arterială, însă trebuie utilizat cu prudență la pacienții
hipotensivi.
Livostin trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu afecțiuni care pot fi agravate de terapia anticolinergică, de
exemplu presiune intraoculară crescută, obstrucție piloro-duodenală, hipertrofie de prostată, hipertensiune
arterială, hipertiroidism sau boală coronariană severă.
Se recomandă prudență la administrarea Livostin la pacienții cu boala Parkinson.
Livostin poate masca răspunsul pielii la testele cutanate alergice.
Sodiu
Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol (23 mg) de sodiu per comprimat, adică practic „nu conține
sodiu”.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Nu s-au efectuat studii privind interacțiunile.
Efectele anticolinergice și sedative ale Livostin pot fi potențate de inhibitorii monoaminooxidazei.
Procarbazina poate spori efectul Livostin.
Livostin poate potența efectele sedative ale substanțelor cu efect deprimant asupra SNC, inclusiv alcoolul,
barbituricele, analgezicele narcotice și tranchilizantele. Pacienții trebuie sfătuiți să evite băuturile alcoolice.
De asemenea, Livostin poate creşte efectele antihipertensivelor, efedrinei și anticolinergicelor, precum
atropina și antidepresivelor triciclice.
Livostin poate masca simptomele ototoxice asociate administrării de antibiotice aminoglicozidice.
Trebuie evitată administrarea concomitentă cu medicamente care prelungesc intervalul QT pe ECG (cum ar
fi antiaritmicele din clasa Ia și clasa III).
Informațiile privind potențialul de interacțiuni farmacocinetice între cinarizină și difenhidramină și alte
medicamente sunt limitate. Difenhidramina inhibă metabolizarea mediată de CYP2D6 și se recomandă
prudență în cazul administrării Livostin concomitent cu substraturi ale acestei enzime, în special cu cele cu
un indice terapeutic îngust.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu a fost stabilită siguranța administrării Livostin la om în timpul sarcinii. Studiile la animale sunt insuficiente
în ceea ce privește efectele asupra sarcinii, dezvoltării embriofetale și dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3).
Riscul teratogen al substanțelor active individuale dimenhidrinat și cinarizină este scăzut. Nu s-au observat
efecte teratogene în cadrul studiilor la animale.
Nu există date privind utilizarea Livostin la femeile gravide. Studiile la animale sunt insuficiente în ceea ce
privește evaluarea toxicității asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3).
Pe baza experienței la om, se suspectează că dimenhidrinatul are efect oxitocinic și poate scurta travaliul.
Livostin nu este recomandat în timpul sarcinii.
Alăptarea
Dimenhidrinatul și cinarizina se excretă în laptele matern uman. Livostin nu trebuie utilizat pe perioada
alăptării.
Fertilitatea
Nu există date disponibile.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Livostin poate avea o influență minoră asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
Livostin poate provoca somnolență, în special la începutul tratamentului. Pacienții afectați în acest mod nu
trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacții adverse sunt somnolență (inclusiv moleșeală, oboseală, fatigabilitate, confuzie)
apărută în studiile clinice la aproximativ 8% dintre pacienți și xerostomie la aproximativ 5% dintre pacienți.
Aceste reacții sunt de obicei ușoare și dispar în câteva zile, chiar dacă tratamentul este continuat. Frecvențele
reacțiilor adverse asociate cu Livostin în studiile clinice și în urma raportărilor spontane sunt incluse în
tabelul următor.
Lista tabelară a reacțiilor adverse:
Frecvența Frecvente Mai puțin Rare Foarte rare
reacțiilor ≥1/100 și <1>
adverse ≥1/1000 și <1>
<1>
Aparate, sisteme și organe:
Tulburări Leucopenie
hematologice și Trombocitopenie
limfatice Anemie aplastică
Tulburări ale Reacții de
sistemului hipersensibilitate
imunitar (de exemplu
reacții cutanate)
Tulburări ale Somnolență Paraestezie
sistemului nervos Cefalee Amnezie
Tinitus
Tremor
Nervozitate
Convulsii
Tulburări oculare Tulburări de
vedere
Tulburări gastro- Xerostomie Dispepsie
intestinale Dureri Greață
abdominale Diaree
Afecțiuni Hipersudorație Fotosensibilitate
cutanate și ale Erupții cutanate
țesutului tranzitorii
subcutanat
Tulburări renale Ezitare
și ale căilor micțională
urinare
În plus, următoarele reacții adverse sunt asociate cu dimenhidrinat și cinarizină (frecvența nu poate fi estimată
din datele disponibile):
Dimenhidrinat: excitabilitate paradoxală (în special la copii), agravare a glaucomului cu unghi închis
existent, agranulocitoză reversibilă.
Cinarizină: constipație, creștere în greutate, constricție toracică, icter colestatic, simptome extrapiramidale,
reacții cutanate asemănătoare lupusului, lichen plan.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul
sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la
Agenția Națională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Simptomele supradozajului cu Livostin includ somnolență, amețeli și ataxie cu efecte anticolinergice,
precum xerostomie, hiperemie facială, midriază, tahicardie, pirexie, cefalee și retenție urinară.
Pot să apară convulsii, halucinații, excitare, deprimare respiratorie, hipertensiune arterială, tremor și comă, în
special în cazurile de supradozaj masiv.
Abordarea terapeutică a supradozajului: Trebuie utilizate măsuri generale de susținere pentru a trata
insuficiența respiratorie sau insuficiența circulatorie. Este recomandat lavajul gastric cu soluție de clorură de
sodiu 9 mg/ml (0,9%). Temperatura corporală trebuie monitorizată cu atenție, deoarece pirexia poate apărea
ca o consecință a intoxicației cu antihistaminice, în special la copii.
Simptomele similare crampelor pot fi controlate prin administrarea atentă de barbiturice cu durată scurtă de
acțiune. În cazurile cu efecte anticolinergice centrale marcate, fizostigmina (după efectuarea testului la
fizostigmină) trebuie administrată intravenos lent (sau, dacă este necesar, intramuscular): 0,03 mg/kg
greutate corporală (adulți maxim 2 mg, copii maxim 0,5 mg).
Dimenhidrinatul este dializabil, totuși abordarea terapeutică a supradozajului prin această metodă este
considerată nesatisfăcătoare. Se poate realiza o eliminare suficientă prin intermediul hemoperfuziei, utilizând
cărbune activat. Nu sunt disponibile date privind efectul dializei asupra cinarizinei.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente utilizate în vertij, codul ATC: N07CA52.
Dimenhidrinatul, sarea de cloroteofilină a difenhidraminei, acționează ca antihistaminic cu proprietăți
anticolinergice (antimuscarinice), exercitând efecte parasimpatolitice și deprimante la nivelul SNC.
Substanța prezintă efecte antiemetice și antivertiginoase prin influențarea zonei de declanșare a
chemoreceptorului în regiunea celui de-al patrulea ventricul. Astfel, dimenhidrinatul acționează predominant
asupra sistemului vestibular central.
Datorită proprietăților sale de antagonist al calciului, cinarizina acționează în principal ca sedativ vestibular,
prin inhibarea intrării calciului în celulele senzoriale vestibulare. Cinarizina acționează astfel în principal
asupra sistemului vestibular periferic.
Atât cinarizina cât și dimenhidrinatul sunt cunoscute pentru eficacitatea lor în tratamentul vertijului.
Medicamentul obținut prin asocierea acestor două substanțe a fost mai eficient decât componentele
individuale la populația studiată.
Medicamentul nu a fost evaluat pentru răul de mișcare.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Absorbție și distribuție
După administrare orală, dimenhidrinatul eliberează rapid jumătatea sa moleculară difenhidramina.
Difenhidramina și cinarizina sunt absorbite rapid din tractul gastrointestinal. Concentrațiile plasmatice maxime
(C ) de cinarizină și difenhidramină se obțin la om în decurs de 2-4 ore. Timpul de înjumătățire plasmatică
max
prin eliminare pentru ambele substanțe variază între 4-5 ore, indiferent dacă acestea sunt administrate separat
sau ca medicament combinat.
Metabolizare
Cinarizina și difenhidramina sunt metabolizate extensiv la nivel hepatic. Metabolizarea cinarizinei implică
reacții de hidroxilare a inelului, care sunt catalizate parțial prin CYP2D6 și prin reacții de N-dezalchilare a
enzimei CYP cu specificitate scăzută. Calea principală în metabolizarea difenhidraminei este N-demetilarea
secvențială a aminei terțiare. Studiile efectuate in vitro cu microzomi hepatici umani indică implicarea
diferitelor enzime CYP, inclusiv CYP2D6.
Eliminare
Cinarizina este eliminată în principal prin materiile fecale (40-60%) și într-o măsură mai mică și prin urină,
în principal sub formă de metaboliți conjugați cu acid glucuronic. Calea principală de eliminare a
difenhidraminei este în urină, în principal sub formă de metaboliți, metabolitul predominant (40-60%) fiind
compusul deaminat, acidul difenilmetoxiacetic.
5.3 Date preclinice de siguranță
Datele non-clinice nu au evidențiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenționale privind
toxicitatea după doze repetate – studii efectuate cu combinația de cinarizină și dimenhidrinat, fertilitatea –
studii efectuate cu cinarizină sau dimenhidrinat, dezvoltarea embriofetală – studii efectuate cu dimenhidrinat
și teratogenitatea – studii efectuate cu cinarizină. Într-un studiu efectuat la șobolani, cinarizina a redus
numărul puilor, a crescut numărul de resorbții ale fetusului și a scăzut greutatea puilor la naștere.
Potențialul genotoxic și carcinogen al combinației cinarizină/dimenhidrinat nu a fost evaluat pe deplin.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Celuloză microcristalină,
Amidon de porumb,
Croscarmeloză sodică,
Hipromeloză 2910 (6 mPa·s),
Dioxid de siliciu coloidal anhidru,
Stearat de magneziu,
Talc
6.2 Incompatibilități
Nu se aplică.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Blistere din OPA-Al-PVC/Al sau blistere din PVC-PVDC/Al
Cutii de carton cu 20, 60 și 100 comprimate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerințe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr. 124, Cluj Napoca
România
8. NUMĂRUL(NUMERELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
15419/2024/01-06
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări – Aprilie 2024
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2025