Prospect Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluție perfuzabilă
Producator: Infomed Fluids SRL
Clasa ATC: chinolone antibacteriene, fluorochinolone, codul ATC: J01MA12.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 13706/2021/01-02-03-04 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluție perfuzabilă
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare mililitru soluție perfuzabilă conține 5 mg levofloxacină (sub formă de levofloxacină hemihidrat).
Fiecare pungă a 50 ml conține 250 mg levofloxacină (sub formă de levofloxacină hemihidrat).
Fiecare pungă a 100 ml conține 500 mg levofloxacină (sub formă de levofloxacină hemihidrat).
Excipienți cu efect cunoscut:
Fiecare pungă a 50 ml conține sodiu aproximativ 7,7 mmol (177 mg).
Fiecare pungă a 100 ml conține sodiu aproximativ 15,4 mmol (354 mg).
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluție perfuzabilă.
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă este o soluţie izotonă, limpede, de culoare galben-
verzui, cu pH cuprins între 4,3 și 5,3 și osmolalitate între 270 și 300 mOsmol/Kg.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă este indicat la adulți pentru tratamentul urmatoarelor
infecții (vezi pct.4.4 și 5.1):
• Pneumonie dobandită în comunitate
• Infecţii complicate la nivelul pielii şi ţesuturilor moi / Infecții complicate la nivelul pielii și
structurilor moi
În infecții complicate la nivelul pielii și țesuturilor moi / Infecții complicate la nivelul pielii și
structurilor moi, Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie trebuie utilizat numai atunci când se
consideră inadecvată utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent
pentru tratamentul infecțiilor respective.
• Pielonefrită acută şi infecţii complicate la nivelul tractului urinar (vezi pct. 4.4)
• Prostatită bacteriană cronică
• Antrax respirator: profilaxie post-expunere şi tratament curativ (vezi pct. 4.4)
Pentru utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene trebuie luate în considerare ghidurile oficiale.
4. 2 Doze şi mod de administrare
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă se administrează în perfuzie intravenoasă lentă, o dată
sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul şi severitatea infecţiei şi de sensibilitatea microorganismului
patogen suspectat. După utilizarea iniţială a formei farmaceutice cu administrare intravenoasă, tratamentul
cu levofloxacină poate fi continuat cu o formă farmaceutică adecvată, cu administrare orală, conform
recomandărilor din Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru comprimatele filmate şi după cum se
consideră adecvat pentru fiecare pacient în parte. Datorită bioechivalenţei dintre formele cu administrarea
parenterală şi orală, se pot utiliza aceleaşi doze.
Doze
Pentru Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă, pot fi făcute următoarele recomandări privind
doza:
Doze pentru pacienţi cu funcţie renală normală (clearance-ul creatininei >50 ml/min)
Schema de tratament pentru Durata totală a tratamentului 1
Indicaţie administrare zilnică (în funcţie (în funcţie de severitate)
de severitate)
Pneumonie dobândită în 500 mg o dată sau de două ori 7–14 zile
comunitate pe zi
Pielonefrită acută 500 mg o dată pe zi 7–14 zile
Infecţii complicate ale 500 mg o dată pe zi 7–14 zile
tractului urinar
Prostatită bacteriană 500 mg o dată pe zi 28 zile
cronică
Infecții complicate la 500 mg dată sau de două ori pe 7–14 zile
nivelul pielii și țesuturilor zi
moi / Infecții complicate la
nivelul pielii și structurilor
moi
Antrax respirator 500 mg o dată pe zi 8 săptămâni
1 Durata tratamentului include tratamentul cu administrare intravenoasă plus tratamentul cu administrare
orală. Momentul trecerii de la tratamentul cu administrare intravenoasă la tratamentul cu administrare
orală depinde de starea clinică, dar în mod normal este după 2 până la 4 zile.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală (clearance-ul creatininei ≤50 ml/min)
Schema de tratament
250 mg/24 ore 500 mg/24 ore 500 mg/12 ore
Clearance-ul creatininei prima doză : prima doză : prima doză :
250 mg 500 mg 500 mg
50-20 ml/min apoi: apoi: apoi: 250 mg/12 ore
125 mg/24 ore 250 mg/24 ore
19-10 ml/min apoi: apoi: apoi: 125 mg/12 ore
125 mg/48 ore 125 mg/24 ore
< 10 ml/min
(inclusiv hemodializă şi apoi: apoi: apoi: 125 mg/24 ore
DPCA)1 125 mg/48 ore 125 mg/24 ore
1 Nu sunt necesare doze suplimentare după ședința de hemodializă sau dializă peritoneală continuă
ambulatorie (DPCA).
Pacienti cu insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei, deoarece levofloxacina nu este metabolizată hepatic într-o proporţie
semnificativă şi este excretată, în cea mai mare parte, pe cale renală.
Pacienţi vârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici, cu excepţia cazului în care trebuie luată în considerare
funcţia renală (vezi pct. 4.4 „Tendinită şi ruptură de tendon” şi „Prelungirea intervalului QT”).
Copii şi adolescenţi
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă este contraindicat la copii şi adolescenţi în perioada
de creştere (vezi pct. 4.3).
Mod de administrare
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă trebuie administrat numai în perfuzie intravenoasă
lentă; se administrează o dată sau de două ori pe zi. Durata perfuziei trebuie să fie de cel puţin 30 de
minute pentru Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă în ambalaje a 250 mg sau de cel puţin
60 de minute pentru Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă în ambalaje a 500 mg (vezi pct.
4.4).
Pentru incompatibilităţi vezi pct. 6.2, iar pentru compatibilitatea cu alte soluţii perfuzabile vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă nu trebuie utilizat:
- la pacienţi cu hipersensibilitate la levofloxacină sau la orice altă chinolonă sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
- la pacienţi cu epilepsie;
- la pacienţi cu antecedente de afecţiuni ale tendoanelor cauzate de administrarea de
fluorochinolone;
- la copii sau adolescenţi în perioada de creştere;
- în timpul sarcinii;
- la femei care alăptează.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Utilizarea de levofloxacină trebuie evitată la pacienții care au prezentat în trecut reacții adverse grave la
utilizarea medicamentelor care conțin chinolone sau fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Tratamentul acestor
pacienți cu Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă trebuie inițiat numai în absența unor
opțiuni alternative de tratament și după evaluarea atentă a raportului beneficiu/risc (vezi și pct. 4.3).
Disecție și anevrisme de aortă, requrgitare la nivelul valvei cardiace/incompetență a valvei cardiace
Studiile epidemiologice raportează o creștere a riscului de anevrism și disecție de aortă, mai ales la
pacienții vârstnici, și de regurgitare la nivelul valvei aortice și valvei mitrale după administrarea de
fluorochinolone. S-au raportat cazuri de disecție și anevrisme de aortă, uneori complicate de ruptură
(inclusiv cazuri letale), precum și cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace/incompetență a uneia
dintre valvele cardiace la pacienții cărora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.8)..
Prin urmare, fluorochinolonele trebuie utilizate doar după o evaluare atentă a raportului beneficiu-risc și
după luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice la pacienții cu antecedente heredocolaterale
cunoscute de boală anevrismală ori de boală congenitală de valvă cardiacă sau la pacienții diagnosticați cu
anevrism și/sau disecție de aortă ori boală valvulară cardiacă sau în prezența altor factori de risc sau
afecțiuni care determină predispoziție pentru apariția
- atât a unui anevrism și a unei disecții de aortă, cât și a regurgitării la nivelul unei valve cardiace
/incompetenței unei valve cardiace (de exemplu, tulburări ale țesutului conjunctiv, precum
sindrom Marfan sau sindrom Ehlers-Danlos, sindrom Turner, boală Behcet, hipertensiune
arterială, poliartrită reumatoidă) sau, în plus,
- anevrism și disecție de aortă (de exemplu, tulburări vasculare, precum arterită Takayasu sau
arterită cu celule gigante, ateroscleroză diagnosticată sau sindrom Sjögren) sau, în plus,
- regurgitării la nivelul unei valve cardiace/incompetenței unei valve cardiace (de exemplu,
endocardită infecțioasă).
De asemenea, riscul de disecție și anevrisme de aortă, precum și de ruptură, poate fi crescut la pacienții
tratați concomitent cu corticosteroizi cu administrar sistemică.
În caz de dureri abdominale, toracice sau dorsalgii apărute brusc, pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze
imediat unui medic dintr-un serviciu de urgență.
Pacienții trebuie instruiți să solicite imediat asistență medicală în caz de dispnee acută, palpitații cardiace
nou apărute sau apariție a unui edem la nivelul abdomenului sau al extremităților inferioare.
S. aureus rezistent la meticilină este foarte probabil să prezinte rezistenţă asociată la fluorochinolone,
inclusiv la levofloxacină. Prin urmare, levofloxacina nu este recomandată pentru tratamentul infecţiilor cu
SARM diagnosticate sau suspectate, cu excepţia cazului în care rezultatele testelor de laborator au
confirmat sensibilitatea microorganismului la levofloxacină (iar medicamentele antibacteriene
recomandate în mod obişnuit pentru tratamentul infecţiilor cu SARM sunt considerate inadecvate).
Rezistenţa la fluorochinolone a E. coli– microorganismul patogen cel mai frecvent implicat în infecţiile
tractului urinar – este variabilă pe teritoriul Uniunii Europene. Medicii care prescriu acest medicament
sunt sfătuiţi să ia în considerare prevalenţa locală a rezistenţei E. coli la fluorochinolone.
Antrax respirator: utilizarea la om se bazează pe date privind sensibilitatea in vitro a Bacillus anthracis şi
pe date experimentale obţinute la animale, împreună cu date limitate obţinute din utilizarea la om. Medicii
curanţi trebuie să citească documentele privind consensul naţional şi/sau internaţional referitor la
tratamentul antraxului.
Durata administrării perfuziei
Trebuie respectată durata recomandată de administrare a perfuziei de cel puţin 30 de minute pentru
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă 250 mg sau de cel puţin 60 de minute pentru
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă 500 mg. Pentru ofloxacină este cunoscut faptul că în
timpul perfuziei pot să apară tahicardie şi o scădere temporară a tensiunii arteriale. În cazuri rare, ca o
consecinţă a unei scăderi marcate a tensiunii arteriale, poate apărea colapscirculator. Perfuzia trebuie
imediat oprită în cazul apariţiei unei scăderi evidente a tensiunii arteriale în timpul perfuzării
levofloxacinei (izomerul l- al ofloxacinei).
Conţinutul de sodiu
Acest medicament conţine sodiu 7,7 mmol (177 mg) într-o doză de 50 ml şi 15,4 mmol (354 mg) într-o
doză de 100 ml. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmează o dietă cu restricţie de sodiu și
în cazurile în care este necesară o restricție de hidratare.
Tendinită şi ruptură de tendon
Tendinita și ruptura de tendon (mai ales la nivelul tendonului lui Ahile, fără a se limita la acesta), uneori
bilaterală, poate surveni în primele 48 ore de la inițierea tratamentului cu chinolone și fluorochinolone,
apariția acestora fiind raportată chiar și timp de până la câteva luni de la oprirea tratamentului. Riscul de
tendinită și ruptură de tendon este crescut la pacienții vârstnici, la pacienții cu insuficiență renală, la
pacienții cu transplant de organ solid, la pacienții cărora li se administrează doze zilnice de levofloxacină
1000 mg și la cei tratați concomitent cu corticosteroizi. Prin urmare, utilizarea concomitentă de
corticosteroizi trebuie evitată.
La primul semn de tendinită (de exemplu tumefiere, însoțită de durere, inflamație), tratamentul cu
levofloxacină trebuie oprit și trebuie avut în vedere un tratament alternativ. Membrul (membrele)
afectat(e) trebuie tratat(e) în mod corespunzător (de exemplu prin imobilizare). Nu trebuie utilizați
corticosteroizi dacă apar semne de tendinopatie.
Mioclonie
Au fost raportate cazuri de mioclonie la pacienții cărora li se administrează levofloxacină (vezi
pct. 4.8). Riscul de mioclonie este crescut la pacienții vârstnici și la pacienții cu insuficiență
renală dacă doza de levofloxacină nu este ajustată conform clearance-ului creatininei.
Tratamentul cu levofloxacină trebuie întrerupt imediat la prima apariție a miocloniei și trebuie
inițiat tratamentul adecvat.
Infecţie asociată cu Clostridium difficile
Diareea apărută în cursul sau după tratamentul cu levofloxacină (inclusiv la câteva săptămâni după
tratament), în special dacă este severă, persistentă şi/sau sanguinolentă, poate fi simptomul infecţiei
asociate cu Clostridium difficile (Clostridium difficile-associated disease – CDAD). CDAD poate varia în
severitate de la uşoară până la punerea în pericol a vieţii, forma sa cea mai severă fiind colita
pseudomembranoasă (vezi pct. 4.8). Prin urmare, este important ca acest diagnostic să se ia în considerare
la pacienţii care dezvoltă diaree gravă în timpul sau după tratamentul cu levofloxacină. În cazul în care
este suspectată sau diagnosticată CDAD, administrarea levofloxacinei trebuie imediat oprită şi trebuie
iniţiat fără întârziere tratamentul adecvat. Medicamentele anti-peristaltice sunt contraindicate în această
situaţie clinică.
Pacienţi cu predispoziţie la crize convulsive
Chinolonele pot să scadă pragul convulsivant şi pot să declanşeze crize convulsive. Levofloxacina este
contraindicată la pacienţii cu antecedente de epilepsie (vezi pct. 4.3) şi, similar altor chinolone, trebuie
utilizată cu maximă prudenţă la pacienţii cu predispoziţie la crize convulsive sau trataţi concomitent cu
substanţe active care scad pragul convulsivant, cum este teofilina (vezi pct. 4.5). Trebuie întrerupt
tratamentul cu levofloxacină în cazul apariţiei crizelor convulsive (vezi pct. 4.8).
Pacienţi cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază
Pacienţii cu deficit în stare latentă sau manifest al activităţii glucozo-6-fosfat dehidrogenazei pot fi
predispuşi la reacţii hemolitice, atunci când sunt trataţi cu medicamente chinolonice antibacteriene. Prin
urmare, în cazul în care levofloxacina trebuie utilizată la aceşti pacienţi, trebuie monitorizată posibila
apariţie a hemolizei.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Doza de levoflaxacină trebuie ajustată la pacienţii cu insuficienţă renală, deoarece levofloxacina se
excretă, în cea mai mare parte, pe cale renală (vezi pct. 4.2).
Reacţii de hipersensibilizare
Levofloxacina poate determina reacţii de hipersensibilizare grave, potenţial letale (de exemplu angioedem
până la şoc anafilactic), ocazional chiar după administrarea primei doze (vezi pct. 4.8). Pacienţii trebuie să
întrerupă imediat tratamentul şi să se adreseze medicului lor sau unui medic din departamentul de urgenţă,
care va iniţia măsurile de urgenţă adecvate.
Reacții adverse cutanate severe
La administrarea levofloxacinei au fost raportate cazuri de reacții adverse cutanate severe (SCAR),
incluzând necroliză epidermică toxică (NET, cunoscută și sub numele de sindromul Lyell), sindrom Stevens
Johnson (SJS) și reacție indusă medicamentos însoțită de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), cu
risc vital sau letală (vezi pct. 4.8). La momentul prescripției medicale, pacienții trebuie sfătuiți cu privire la
semnele și simptomele care însoțesc reacțiile cutanate severe și trebuie monitorizați atent. Dacă apar semne
și simptome sugestive pentru aceste reacții, administrarea levofloxacinei trebuie întreruptă imediat și trebuie
avut în vedere un tratament alternativ. Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă, cum ar fi SJS, TEN sau
DRESS la utilizarea levofloxacinei, tratamentul cu levofloxacină nu trebuie reluat la acest pacient în orice
moment.
Modificări ale glicemiei
Similar tuturor chinolonelor, au fost raportate modificări ale glicemiei, incluzând atât hipoglicemie, cât şi
hiperglicemie, de obicei, la pacienţii cu diabet zaharat trataţi concomitent cu un medicament antidiabetic
oral (de exemplu glibenclamidă) sau cu insulină. Au fost raportate cazuri de comă hipoglicemică. La
pacienţii cu diabet zaharat, se recomandă monitorizarea atentă a glicemiei (vezi pct. 4.8).
Prevenirea fotosensibilizării
La administrarea levofloxacinei, a fost raportată fotosensibilizare (vezi pct. 4.8). Se recomandă ca
pacienţii să nu se expună, dacă nu este necesar, la lumină solară puternică sau la raze UV artificiale (de
exemplu lampă cu ultraviolete, solar) în timpul tratamentului şi timp de 48 de ore după întreruperea
tratamentului, pentru a preveni fotosensibilizarea.
Pacienţi trataţi cu antagonişti ai vitaminei K
Din cauza unei posibile creşteri a valorilor rezultatelor testelor de coagulare (timp de protrombină/INR)
şi/sau a apariţiei sângerărilor la pacienţii trataţi cu levofloxacină concomitent cu un antagonist al vitaminei
K (de exemplu warfarină), testele de coagulare trebuie monitorizate atunci când aceste medicamente sunt
administrate concomitent (vezi pct. 4.5).
Reacţii psihotice
Au fost raportate reacţii psihotice la pacienţii trataţi cu chinolone, inclusiv levofloxacină. În cazuri foarte
rare, acestea au evoluat până la ideaţie suicidară şi comportament de auto-vătămare, uneori numai după o
doză unică de levofloxacină (vezi pct. 4.8). În cazul în care pacientul dezvoltă aceste reacţii, trebuie
întreruptă administrarea levofloxacinei şi trebuie instituite măsuri adecvate. Se recomandă precauţie în
cazul în care levofloxacina trebuie utilizată la pacienţi psihotici sau la pacienţi cu antecedente de afecţiuni
psihice.
Prelungire a intervalului QT
Se recomandă precauţie atunci când sunt utilizate fluorochinolonele, inclusiv levofloxacina, la pacienţii cu
factori de risc cunoscuţi pentru prelungirea intervalului QT, cum sunt, de exemplu:
- sindrom de interval QT prelungit congenital
- utilizare concomitentă a medicamentelor despre care se ştie că prelungesc intervalul QT (de exemplu
medicamente antiaritmice din clasele IA şi III, medicamente antidepresive triciclice, macrolide,
medicamente antipsihotice)
- dezechilibre electrolitice necorectate (de exemplu hipokaliemie, hipomagneziemie)
- afecţiuni cardiace (de exemplu insuficienţă cardiacă, infarct miocardic, bradicardie).
Pacienţii vârstnici şi femeile pot fi mai sensibili la medicamentele care prelungesc intervalul QT. Prin
urmare, se recomandă precauţie atunci când sunt utilizate fluorochinolone, inclusiv levofloxacină, la
aceste grupe de pacienţi. (Vezi pct. 4.2, 4.5, 4.8 şi 4.9).
Neuropatie periferică
La pacienții tratați cu chinolone și fluorochinolone au fost raportate cazuri de polineuropatie senzorială
sau senzorial-motorie care determină parestezie, hipoestezie, disestezie sau slăbiciune. Pacienții tratați cu
levofloxacină trebuie sfătuiți să informeze medicul, înainte de a continua tratamentul, în cazul în care apar
simptome de neuropatie, cum sunt durere, senzație de arsură, furnicături, amorțeală, slăbiciune, în scopul
de a preveni apariția unei afecțiuni potențial ireversibile. (vezi pct. 4.8)
Tulburări hepatobiliare
La administrarea levofloxacinei, au fost raportate cazuri de necroză hepatică, mergând până la insuficienţă
hepatică letală, în special la pacienţii cu afecţiuni preexistente severe, de exemplu sepsis (vezi pct. 4.8).
Pacienţii trebuie sfătuiţi să oprească tratamentul şi să se adreseze medicului dacă apar semne şi simptome
de afectare hepatică, cum sunt anorexia, icterul, urina hipercromă, pruritul sau sensibilitatea abdominală.
Agravare a miasteniei gravis
Fluorochinolonele, inclusiv levofloxacina, au acţiune blocantă neuromusculară şi pot agrava slăbiciunea
musculară la pacienţii cu mistenia gravis. Reacţiile adverse grave, raportate după punerea pe piaţă,
inclusiv decese şi necesitatea de susţinere a funcţiei respiratorii, au fost asociate cu utilizarea
fluorochinolonelor la pacienţi cu miastenia gravis. Levofloxacina nu este recomandată la pacienţi cu
antecedente cunoscute de miastenia gravis.
Tulburări de vedere
În cazul afectării vederii sau al apariţiei oricăror reacţii la nivelul ochilor, trebuie imediat solicitat
consultul unui medic oftalmolog (vezi pct. 4.7 şi 4.8).
Suprainfecţii
Utilizarea levofloxacinei, în special dacă este prelungită, poate determina proliferarea microorganismelor
rezistente. În cazul apariţiei suprainfecţiei în timpul tratamentului, trebuie aplicate măsurile adecvate.
Influenţare a rezultatelor testelor de laborator
La pacienţii trataţi cu levofloxacină, determinarea opioizilor în urină poate avea rezultate fals-pozitive.
Poate fi necesară confirmarea printr-o metodă mai specifică a rezultatelor pozitive la testele de depistare a
opioizilor.
Levofloxacina poate inhiba creşterea Mycobacterium tuberculosis şi, prin urmare, poate determina
rezultate fals-negative la testele de diagnostic bacteriologic al tuberculozei.
Reacții adverse grave la medicament, prelungite, invalidante și posibil ireversibile
La pacienții cărora li s-au administrat chinolone și fluorochinolone, indiferent de vârsta acestora și de
factorii de risc preexistenți, au fost raportate cazuri foarte rare de reacții adverse grave la medicament,
prelungite (care persistă timp de luni sau ani), invalidante și posibil ireversibile, care afectează diferite
sisteme din organism, uneori fiind implicate mai multe sisteme (musculo-scheletic, nervos, psihic și
senzitiv),. Administrarea Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă trebuie oprită imediat, la
primele semne sau simptome ale unei reacții adverse grave, iar pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze
medicului curant pentru recomandări.
Afecțiuni ale sângelui
În timpul tratamentului cu levofloxacină poate apărea insuficiență medulară, inclusiv
leucopenie, neutropenie, pancitopenie, anemie hemolitică, trombocitopenie, anemie aplastică sau
agranulocitoză (vezi pct. 4.8). Dacă se suspectează oricare dintre aceste afecțiuni ale sângelui,
hemoleucograma trebuie monitorizată. În cazul unor rezultate anormale, trebuie luată în
considerare întreruperea tratamentului cu levofloxacină.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul altor medicamente asupra Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă
Teofilină, fenbufen sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene similare
Într-un studiu clinic nu s-au evidenţiat interacţiuni farmacocinetice între levofloxacină şi teofilină. Cu
toate acestea, poate să apară o scădere pronunţată a pragului convulsivant atunci când chinolonele sunt
administrate concomitent cu teofilină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau alte medicamente
care scad pragul convulsivant.
Concentraţiile plasmatice ale levofloxacinei au fost cu aproximativ 13% mai mari în în cazul administrării
concomitente cu fenbufen, comparativ cu cele după administrarea în monoterapie.
Probenecid și cimetidină
Probenecidul şi cimetidina au avut un efect semnificativ statistic asupra eliminării levofloxacinei.
Clearance-ul renal al levofloxacinei a fost redus de către cimetidină (24%) şi probenecid (34%). Această
reducere este determinată de faptul că ambele medicamente sunt capabile să blocheze secreţia renală a
levofloxacinei. Cu toate acestea, la dozele testate în studiu, este puţin probabil ca diferenţele semnificative
statistic privind cinetica să fie relevante din punct de vedere clinic.
Este necesară prudenţă atunci când levofloxacina este administrată concomitent cu medicamente care
afectează secreţia renală, cum sunt probenecidul şi cimetidina, în special la pacienţii cu insuficienţă renală.
Alte informaţii semnificative
Studiile de farmacologie clinică au arătat că farmacocinetica levofloxacinei nu este influenţată într-o
măsură relevantă clinic atunci când levofloxacina a fost administrată concomitent cu următoarele
medicamente: carbonat de calciu, digoxină, glibenclamidă, ranitidină.
Efectul Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă asupra altor medicamente
Ciclosporină
Timpul de înjumătăţire plasmatică al ciclosporinei a crescut cu 33% atunci când a fost administrată
concomitent cu levofloxacina.
Antagonişti ai vitaminei K
La pacienţii trataţi cu levofloxacină concomitent cu un antagonist al vitaminei K (de exemplu warfarină),
a fost raportată creşterea valorilor rezultatelor testelor de coagulare (timp de protrombină/INR) şi/sau
apariţia sângerărilor, care pot fi severe. Prin urmare, la pacienţii trataţi concomitent cu antagonişti ai
vitaminei K, trebuie monitorizate testele de coagulare (vezi pct. 4.4).
Medicamente despre care se ştie că prelungesc intervalul QT
Levofloxacina, similar altor fluorochinolone, trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii trataţi cu
medicamente despre care se ştie că prelungesc intervalul QT (de exemplu medicamente antiaritmice din
clasele IA şi III, medicamente antidepresive triciclice, macrolide, medicamente antipsihotice) (vezi pct.
4.4 Prelungirea intervalului QT).
Alte informaţii semnificative
Într-un studiu de farmacocinetică privind interacţiunile, levofloxacina nu a influenţat farmacocinetica
teofilinei (care este un substrat de referinţă pentru CYP1A2), ceea ce indică faptul că levofloxacina nu este
un inhibitor al CYP1A2.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea levofloxacinei la femeile gravide sunt limitate. Studiile efectuate la animale
nu au evidenţiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra funcţiei de reproducere (vezi pct.
5.3). Cu toate acestea, în absenţa datelor la om şi din cauza faptului că datele provenite din studiile
preclinice sugerează un risc de afectare de către fluorochinolone a cartilajelor care suportă greutatea
corpului la organismul aflat în perioada de creştere, levofloxacina nu trebuie utilizată la gravide (vezi pct.
4.3 şi 5.3).
Alăptarea
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluţie perfuzabilă este contraindicat la femeile care alăptează. Există
informaţii insuficiente cu privire la excreţia levofloxacinei în laptele uman; cu toate acestea, alte
fluorochinolone se excretă în laptele uman. În absenţa datelor la om şi din cauza faptului că datele
provenite din studiile preclinice sugerează un risc de afectare de către fluorochinolone a cartilajelor care
suportă greutatea corpului la organismul aflat în perioada de creştere, levofloxacina nu trebuie utilizată la
femeile care alăptează (vezi pct. 4.3 şi 5.3).
Fertilitatea
Levofloxacina nu a determinat afectarea fertilităţii sau a funcţiei de reproducere la şobolan.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Anumite reacţii adverse (de exemplu: ameţeli/vertij, somnolenţă, tulburări de vedere) pot afecta
capacitatea de concentrare şi de reacţie a pacientului şi, prin urmare, pot constitui un risc în situaţiile în
care aceste capacităţi au importanţă deosebită (de exemplu la conducerea unui vehicul sau la folosirea
unui utilaj).
4.8 Reacţii adverse
Informaţiile prezentate mai jos se bazează pe datele furnizate din studii clinice efectuate la peste 8300 de
pacienţi şi pe o vastă experienţă după punerea pe piaţă.
Frecvenţele din acest tabel sunt definite utilizând următoarea convenţie:
Foarte frecvente (≥1/10),
Frecvente (≥1/100 şi <1>
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1>
Rare (≥1/10000 şi <1>
Foarte rare (<1>
Frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii.
Clasificare pe Foart Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foart Cu frecvenţă
aparate, e ( 1/100 ( 1/1000 și < 1/100 (≥ 1/10000 și e necunoscută
sisteme şi frecve și < 1/1 000) Rare care nu poate fi
organe nte < 1/10) (<1>
( 0000) datele disponibile
1/10)
Infecţii şi Infecţii fungice,
infestări inclusiv infecţii cu
Candida
Rezistenţă a
microorganismului
patogen
Clasificare pe Foart Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foart Cu frecvenţă
aparate, e ( 1/100 ( 1/1000 și < 1/100 (≥ 1/10000 și e necunoscută
sisteme şi frecve și < 1/1 000) Rare care nu poate fi
organe nte < 1/10) (<1>
( 0000) datele disponibile
1/10)
Tulburări Leucopenie Trombocitope Insuficiență
hematologice Eozinofilie nie medulară, inclusiv
şi limfatice Neutropenie anemie aplastică,
pancitopenie
agranulocitoză
anemie hemolitică
Tulburări ale Angioedem Şoc anafilactic a
sistemului Hipersensibili Şoc anafilactoid a
imunitar zare (vezi (vezi pct.4.4)
pct. 4.4)
Tulburări Sindrom de
endocrine secreție
inadecvată a
hormonului
antidiuretic
(SIADH)
Tulburări Anorexie Hipoglicemie, Hiperglicemie
metabolice şi în special la Comă
de nutriţie pacienţii cu hipoglicemică
diabet zaharat (vezi pct. 4.4)
(vezi pct. 4.4)
Tulburări Insomnie Anxietate Reacţii Tulburări
psihice * Stare confuzională psihotice (de psihotice cu
Nervozitate exemplu cu comportament de
halucinaţii, auto-vătămare,
paranoia) inclusiv ideaţie
Depresie suicidară sau
Agitaţie tentativă de suicid
Vise anormale (vezi pct. 4.4)
Coşmaruri Manie
Clasificare pe Foart Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foart Cu frecvenţă
aparate, e ( 1/100 ( 1/1000 și < 1/100 (≥ 1/10000 și e necunoscută
sisteme şi frecve și < 1/1 000) Rare care nu poate fi
organe nte < 1/10) (<1>
( 0000) datele disponibile
1/10)
Tulburări ale Cefalee Somnolenţă Convulsii Neuropatie
sistemului Ameţeli Tremor (vezi pct. 4.3 periferică
nervos * Disgeuzie şi 4.4) senzitivă (vezi
Parestezii pct. 4.4)
Neuropatie
periferică
senzitivo-motorie
(vezi pct. 4.4)
Parosmie, inclusiv
anosmie
Diskinezie
Tulburări
extrapiramidale
Ageuzie
Sincopă
Hipertensiune
intracraniană
benignă
Mioclonie
Tulburări Tulburări de Pierdere
oculare * vedere, cum tranzitorie a
este vederea vederii (vezi pct.
înceţoşată 4.4)
(vezi pct. 4.4)
Tulburări Vertij Tinitus Pierdere a auzului
acustice şi Afectare a auzului
vestibulare *
Clasificare pe Foart Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foart Cu frecvenţă
aparate, e ( 1/100 ( 1/1000 și < 1/100 (≥ 1/10000 și e necunoscută
sisteme şi frecve și < 1/1 000) Rare care nu poate fi
organe nte < 1/10) (<1>
( 0000) datele disponibile
1/10)
Tulburări Tahicardie Tahicardie
cardiace ** Palpitaţii ventriculară, care
poate duce la stop
cardiac
Aritmii
ventriculare şi
torsada vârfurilor
(raportată
predominant la
pacienţii cu
factori de risc
pentru prelungirea
intervalului QT),
prelungire a
intervalului QT
observată pe
electrocardiogram
ă (vezi pct. 4.4 şi
4.9)
Tulburări Flebită Hipotensiune
vasculare ** arterială
Tulburări Dispnee Bronhospasm
respiratorii, Pneumonită
toracice şi alergică
mediastinale
Tulburări Diaree Dureri abdominale Diaree
gastro- Vărsături Dispepsie hemoragică, care
intestinale Greaţă Flatulenţă în cazuri foarte
Constipaţie rare poate să
indice o
enterocolită,
inclusiv colită
pseudomembrano
asă (vezi pct. 4.4)
Pancreatită
Clasificare pe Foart Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foart Cu frecvenţă
aparate, e ( 1/100 ( 1/1000 și < 1/100 (≥ 1/10000 și e necunoscută
sisteme şi frecve și < 1/1 000) Rare care nu poate fi
organe nte < 1/10) (<1>
( 0000) datele disponibile
1/10)
Tulburări Creştere a Creştere a Icter şi leziuni
hepatobiliare valorilor bilirubinemie hepatice severe,
serice ale inclusiv cazuri de
enzimelor insuficienţă
hepatice hepatică acută
(ALAT/ letală, în special
ASAT, la pacienţii cu
fosfatază afecţiuni
alcalină, preexistente
GGT) severe (vezi pct.
4.4)
Hepatită
Erupţie cutanată Reacție indusă Necroliză
Afecţiuni tranzitorie medicamentos epidermică toxică
cutanate şi Prurit însoțită de Sindrom Stevens-
ale ţesutului Urticarie eozinofilie și Johnson
subcutanat b Hiperhidroză simptome Eritem polimorf
sistemice Reacţii de
(DRESS) fotosensibilizare
(vezi pct. 4.4), (vezi pct. 4.4)
Erupție fixă Vasculită
indusă leucocitoclastică
medicamentos Stomatită
Hiperpigmentarea
pielii
Clasificare pe Foart Frecvente Mai puţin frecvente Rare Foart Cu frecvenţă
aparate, e ( 1/100 ( 1/1000 și < 1/100 (≥ 1/10000 și e necunoscută
sisteme şi frecve și < 1/1 000) Rare care nu poate fi
organe nte < 1/10) (<1>
( 0000) datele disponibile
1/10)
Tulburări Artralgii Afecţiuni ale Rabdomioliză
musculo- Mialgii tendoanelor Ruptură de tendon
scheletice şi (vezi pct. 4.3 (de exemplu a
ale ţesutului şi 4.4), tendonului lui
conjunctiv * inclusiv Achile) (vezi pct.
tendinită (de 4.3 şi 4.4)
exemplu la Ruptură de
nivelul ligament
tendonului lui Ruptură
Ahile) musculară
Slăbiciune Artrită
musculară,
care poate
avea o
importanţă
deosebită la
pacienţii cu
miastenia
gravis (vezi
pct. 4.4 )
Tulburări Creştere a Insuficienţă
renale şi ale creatininemiei renală acută
căilor urinare (de exemplu
din cauza
nefritei
interstiţiale)
Tulburări Reacţie la Astenie Febră Durere (inclusiv
generale şi la nivelul dureri de spate,
nivelul locului de toracice şi la
locului de perfuzare nivelul
administrare (durere, extremităţilor)
* eritem)
a Reacţiile anafilactice şi anafilactoide pot apărea, uneori, chiar şi după prima doză .
b Reacţiile cutaneo-mucoase pot apărea, uneori, chiar şi după prima doză .
* Au fost raportate cazuri foarte rare de reacții adverse grave la medicament, prelungite (până la
luni sau ani), invalidante și posibil ireversibile, care afectează câteva, uneori mai multe aparate,
sisteme și organe și simțuri, (inclusiv reacții precum tendinită, ruptură de tendon, artralgie, durere
la nivelul extremităților, tulburări ale mersului, neuropatii asociate cu parestezie și nevralgie,
oboseală, simptome psihiatrice (incluzând tulburări ale somnului, anxietate, atacuri de panică,
depresie și ideație suicidară), afectarea memoriei și concentrării și afectare a auzului, vederii,
gustului și mirosului), în asociere cu utilizarea chinolonelor și fluorochinolonelor, în unele cazuri
indiferent de factorii de risc preexistenți (vezi pct. 4.4).
** S-au raportat cazuri de disecție și anevrisme de aortă, uneori complicate de ruptură (inclusiv
cazuri letale), precum și cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace /incompetență a uneia
dintre valvele cardiace la pacienții cărora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.4).
Alte reacţii adverse care au fost asociate cu administrarea de fluorochinolone includ:
- crize de porfirie la pacienţii cu porfirie
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Conform studiilor cu privire la toxicitate efectuate la animale sau studiilor de farmacologie clinică
efectuate cu doze mai mari decât cele terapeutice, cele mai importante semne care sunt de aşteptat după
supradozajul acut cu Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluție perfuzabilă sunt cele de la nivelul sistemului
nervos central, cum sunt confuzia, ameţelile, afectarea stării de conştienţă şi crizele convulsive,
prelungirea intervalului QT.
În experienţa după punerea pe piaţă au fost observate efecte asupra SNC, inclusiv stare confuzională,
convulsii, mioclonia, halucinaţii şi tremor.
În caz de supradozaj, trebuie instituit tratament simptomatic. Trebuie efectuată monitorizare ECG, din
cauza posibilităţii prelungirii intervalului QT. Hemodializa, inclusiv dializa peritoneală şi DPCA, nu sunt
eficace pentru eliminarea levofloxacinei din organism. Nu există un antidot specific.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5. 1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: chinolone antibacteriene, fluorochinolone, codul ATC: J01MA12.
Levofloxacina este un medicament antibacterian de sinteză din clasa fluorochinolonelor şi este
enantiomerul L (-) al substanţei active racemice, ofloxacina.
Mecanism de acţiune
Fiind un antibacterian de tip fluorochinolonă, levofloxacina acţionează la nivelul complexului ADN –
ADN – girază şi topoizomerazei IV.
Relaţia farmacocinetică/farmacodinamie
Gradul activităţii bactericide a levofloxacinei depinde de raportul dintre concentraţia plasmatică maximă
(C ) sau aria de sub curbă a concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) şi concentraţia minimă
max
inhibitorie (CMI).
Mecanismul rezistenţei
Rezistenţa la levofloxacină se dobândeşte printr-un proces treptat de apariţie a unor mutaţii ale situsului
ţintă de la nivelul ambelor topoizomeraze de tip II, ADN girazei şi topoizomerazei IV. Alte mecanisme ale
rezistenţei, cum sunt permeabilizarea membranelor (frecventă la Pseudomonas aeruginosa) şi
mecanismele de eflux pot, de asemenea, influenţa sensibilitatea la levofloxacină.
Este observată o rezistenţă încrucişată între levofloxacină şi alte fluorochinolone. Datorită mecanismului
de acţiune, în general, nu există rezistenţă încrucişată între levofloxacină şi alte clase de medicamente
antibacteriene.
Valori critice
Valorile critice ale CMI recomandate de EUCAST (European Committee on Antimicrobial Susceptibility
Testing) pentru levofloxacină, care separă germenii sensibili de cei moderat sensibili şi pe aceştia din
urmă de germenii rezistenţi, sunt prezentate în tabelul de mai jos pentru testarea CMI (mg/l).
Valorile critice clinice ale CMI recomandate de EUCAST pentru levofloxacină (versiunea 2.0, 2012-01-
01):
Microorganism patogen Sensibil Rezistent
Enterobacteriacae ≤1 mg/l >2 mg/l
Pseudomonas spp. ≤1 mg/l >2 mg/l
Acinetobacter spp. ≤1 mg/l >2 mg/l
Staphylococcus spp. ≤1 mg/l >2 mg/l
1 ≤2 mg/l >2 mg/l
S. pneumoniae
Streptococcus A, B, C, G ≤1 mg/l >2 mg/l
2, 3
H. influenzae
3 ≤1 mg/l >2 mg/l
M. catarrhalis
≤1 mg/l >1 mg/l
Valori critice care nu depind de
≤1 mg/l >1 mg/l
specie
1. Valorile critice pentru levofloxacină se referă la terapia cu doze mari.
2. Poate apărea un grad scăzut de rezistenţă la fluorochinolone (CMI pentru ciprofloxacină de 0,12-0,5
mg/l), dar nu există dovezi că această rezistenţă este importantă din punct de vedere clinic în infecţiile
tractului respirator cu H. influenzae.
3. Tulpini cu valori ale CMI peste valoarea critică a sensibilităţii sunt foarte rare sau nu au fost
raportate încă. Testele de identificare şi de determinare a sensibilităţii antimicrobiene pentru orice
astfel de izolat trebuie repetate, iar dacă rezultatul se confirmă, izolatul trebuie trimis la un laborator
de referinţă. Până când vor exista dovezi privind răspunsul clinic pentru izolatele confirmate cu CMI
peste valoarea critică curentă a rezistenţei, acestea trebuie raportate ca fiind rezistente.
4. Valorile critice se aplică unei doze administrate oral de la 500 mg x 1 până la 500 mg x 2 şi unei
doze administrate intravenos de la 500 mg x 1 până la 500 mg x 2.
Prevalenţa rezistenţei poate varia geografic şi în timp pentru speciile selectate, astfel încât informaţiile
locale sunt mai utile, mai ales atunci când trebuie tratate infecţii severe.
Dacă este necesar, trebuie cerut sfatul unui expert atunci când prevalenţa locală a rezistenţei este de aşa
natură încât oportunitatea utilizării medicamentului, cel puţin în anumite tipuri de infecţii, este pusă sub
semnul întrebării.
Specii frecvent sensibile
Bacterii aerobe Gram-pozitiv
Bacillus anthracis
Staphylococcus aureus methicillin-susceptible
Staphylococcus saprophyticus
Streptococci, group C and G
Streptococcus agalactiae
Streptococcus pneumoniae
Streptococcus pyogenes
Bacterii aerobe Gram-negativ
Eikenella corrodens
Haemophilus influenzae
Haemophilus para-influenzae
Klebsiella oxytoca
Moraxella catarrhalis
Pasteurella multocida
Proteus vulgaris
Providencia rettgeri
Bacterii anaerobe
Peptostreptococcus
Altele
Chlamydophila pneumoniae
Chlamydophila psittaci
Chlamydia trachomatis
Legionella pneumophila
Mycoplasma pneumoniae
Mycoplasma hominis
Ureaplasma urealyticum
Specii pentru care rezistenţa dobândită poate fi o problemă
Bacterii aerobe Gram-pozitiv
Enterococcus faecalis
Staphylococcus aureus methicillin-resistant #
Staphylococcus spp coagulazo-negativ
Bacterii aerobe Gram-negativ
Acinetobacter baumannii
Citrobacter freundii
Enterobacter aerogenes
Enterobacter cloacae
Escherichia coli
Klebsiella pneumoniae
Morganella morganii
Proteus mirabilis
Providencia stuartii
Pseudomonas aeruginosa
Serratia marcescens
Bacterii anaerobe
Bacteroides fragilis
Tulpini cu rezistență intrinsecă
Bacterii aerobe Gram-pozitiv
Enterococcus faecium
# S. aureus rezistent la meticilină este foarte probabil să prezinte rezistenţă asociată la
fluorochinolone, inclusiv la levofloxacină.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Levofloxacina administrată oral se absoarbe rapid şi aproape complet, atingând concentraţii plasmatice
maxime în decurs de 1 – 2 ore. Biodisponibilitatea absolută este de 99 – 100%.
Alimentele influenţează în mică măsură absorbţia levofloxacinei.
Condiţiile la starea de echilibru sunt atinse în decurs de 48 de ore în cazul utilizării unei scheme de
tratament cu administrare zilnică a dozei de 500 mg o dată sau de două ori pe zi.
Distribuţie
Levofloxacina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 30 – 40%.
Volumul mediu de distribuţie al levofloxacinei este de aproximativ 100 l după administrarea dozei de 500
mg ca doză unică sau ca doze repetate, ceea ce indică o distribuţie largă în ţesuturile organismului.
Pătrunderea în ţesuturile şi lichidele organismului
S-a arătat că levofloxacina pătrunde în mucoasa bronşică, lichidul epitelial alveolar, macrofagele
alveolare, ţesutul pulmonar, piele (lichidul vezicular), ţesutul prostatic şi în urină. Cu toate acestea,
levofloxacina pătrunde în mică măsură în lichidul cefalorahidian.
Metabolizare
Levofloxacina este metabolizată într-o proporţie foarte mică, metaboliţii fiind levofloxacină-demetilată şi
N-oxid-levofloxacină. Aceşti metaboliţi reprezintă sub 5% din doza administrată şi sunt eliminaţi în urină.
Levofloxacina este stabilă din punct de vedere stereochimic şi nu prezintă inversiune chirală.
Eliminare
După administrarea orală şi intravenoasă, levofloxacina este eliminată din plasmă relativ lent (t : 6-8
1/2
ore). Excreţia are loc, în principal, pe cale renală (>85% din doza administrată).
Valoarea medie a clearence-ului corporal total aparent al levofloxacinei după administrarea unei doze
unice de 500 mg a fost de 175+/-29,2 ml/min.
Nu există diferenţe majore între farmacocinetica levofloxacinei după administrarea intravenoasă şi cea
după administrarea orală, ceea ce sugerează că cele două căi de administrare, orală şi intravenoasă, sunt
interschimbabile.
Liniaritate
Levofloxacina respectă o farmacocinetică liniară în intervalul de doze de la 50 până la 1000 mg.
Grupe speciale de pacienţi
Subiecţi cu insuficienţă renală
Farmacocinetica levofloxacinei este influenţată de insuficienţa renală. Odată cu diminuarea funcţiei
renale, scad eliminarea renală şi clearance-ul, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare creşte,
după cum se arată în tabelul de mai jos:
Cl [ml/min] < 20 20-49 50-80
cr
Cl [ml/min] 13 26 57
R
t [ore] 35 27 9
1/2
Subiecţi vârstnici
Nu există diferenţe semnificative ale farmacocineticii levofloxacinei între subiecţii tineri şi cei
vârstnici, cu excepţia acelora asociate diferenţelor clearance-ului creatininei.
Diferenţe între sexe
Analizele separate pentru subiecţi de sex masculin şi pentru subiecţi de sex feminin, au arătat diferenţe
mici până la marginale ale farmacocineticii levofloxacinei, în funcţie de sex. Nu există dovezi conform
cărora aceste diferenţe între sexe să fie relevante clinic.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale privind
toxicitatea după doză unică, toxicitatea după doze repetate, carcinogenitatea şi toxicitatea asupra funcţiei
de reproducere şi dezvoltării.
Levofloxacina nu a avut niciun efect asupra fertilităţii sau a funcţiei de reproducere la şobolan, iar singurul
său efect asupra fetuşilor a fost întârzierea maturizării, ca rezultat al toxicităţii materne.
Levofloxacina nu a indus mutaţii genetice la nivelul celulelor bacteriene sau de mamifer, dar a indus
aberaţii cromozomiale in vitro, la nivelul celulelor pulmonare de hamster chinezesc. Aceste efecte pot fi
atribuite inhibării topoizomerazei II. Testele in vivo (testele pe micronuclei, schimburile de cromatide
surori, sinteza neprogramată de ADN, de letalitate dominantă) nu au arătat niciun potenţial genotoxic.
Studiile efectuate la şoarece au arătat că levofloxacina are activitate fototoxică numai la doze foarte mari.
Levofloxacina nu a demonstrat potenţial genotoxic într-un test de fotomutagenitate şi a redus dezvoltarea
tumorală într-un test de fotocarcinogenitate.
Similar celorlalte fluorochinolone, levofloxacina a avut efecte asupra cartilajelor (formare de vezicule şi
cavitaţie) la şobolan şi câine. Aceste rezultate au fost mai evidente la animalele tinere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6. 1 Lista excipienţilor
Clorură de sodiu
Hidroxid de sodiu 1 M (pentru ajustarea pH-ului)
Acid clorhidric concentrat 5 M (pentru ajustarea pH-ului)
Apă pentru preparate injectabile
6. 2 Incompatibilităţi
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepția celor menționate la punctul 6.6.
Următoarele substanțe active sau soluții pentru reconstituire/diluare nu trebuie administrate concomitent
cu acest medicament din cauza incompatibilității lor fizice:
• heparină sau
• soluții alcaline (de exemplu bicarbonat de sodiu).
6. 3 Perioada de valabilitate
2 ani
Perioada de valabilitate după deschidere
Din punct de vedere microbiologic, cu excepţia cazului în care metoda de deschidere exclude riscul
contaminării microbiene, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu se utilizează imediat, durata și
condițiile de păstrare din timpul utilizării sunt responsabilitatea utilizatorului.
6. 4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
A nu se congela.
Pentru condițiile de păstrare, după prima deschidere a medicamentului, vezi pct. 6.3.
6. 5 Natura şi conţinutul ambalajului
Pungi pentru perfuzie din poliolefină fară latex cu capacitatea de 100 ml (ce conțin 50 ml soluție sau 100
ml soluție), sigilate într-o folie protectoare.
Cutie cu 10 sau50 pungi a câte 50 ml.
Cutie cu 10 sau 30 pungi a câte 100 ml.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Acest medicament este destinat unei singure utilizări.
Soluţia trebuie inspectată vizual înainte de utilizare. Trebuie utilizat numai dacă soluţia este limpede, de
culoare galben-verzuie, practic fără particule.
Preparare pentru administrare intravenoasă
• Se ţine punga din plastic cu tuburile de conectare în partea superioară
• Se răsuceşte capacul de protecție al portului de conectare
• Se introduce pin-ul de perforare al setului de perfuzare în portul de conectare cu o mișcare de
răsucire
• Se suspendă punga de suport.
În cursul perfuziei nu este necesară protejarea de lumină.
Similar tuturor medicamentelor, orice medicament neutilizat trebuie eliminat corespunzător şi conform cu
reglementările ecologice locale.
Compatibilitate cu alte soluţii perfuzabile:
Levofloxacină Infomed 5 mg/ml soluție perfuzabilă este compatibil cu următoarele soluții perfuzabile:
• Clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%);
• Glucoză 50 mg/ml (5%);
• Glucoză 25 mg/ml (2,5%) în soluție Ringer;
Vezi pct. 6.2 pentru incompatibilităţi.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Infomed Fluids SRL
B-dul Theodor Pallady 50, sector 3
032266 București, România
Tel: +40 21 345 02 22
Fax: +40 21 345 3185
E-mail: [email protected]
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
13706/2021/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări – August 2016
Reînnoirea autorizaţiei – Ianuarie 2021
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2025