Ipaton 250 mg comprimate filmate

Prospect Ipaton 250 mg comprimate filmate

Producator: EGIS PHARMACEUTICALS PLC

Clasa ATC: antitrombotice, antiagregante plachetare, codul ATC: B01AC05.

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8932/2016/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Ipaton 250 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de ticlopidină 250 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate

Comprimate filmate de culoare albă până la aproape albă, fără miros, rotunde, biconvexe, marcate cu „E”

stilizat şi „421” pe una din fețe, cu diametrul de aprox. 10 mm.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Ipaton este indicat în :

• profilaxia complicaţiilor trombotice arteriale: – accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, moarte

subită cardiacă – la pacienţii cu ateroscleroză si accidente vasculare ischemice în antecedente. La pacienţii cu

stări precursoare ale accidentelor vasculare: ATI (atac ischemic tranzitor), amauroză fugace (orbire parţială

sau pasageră), DNIR (deficit neurologic ischemic reversibil), accident vascular cerebral minor în

antecedente, ticlopidina poate fi folosită pentru profilaxia unui accident vascular complet.

• profilaxia accidentelor ischemice majore, îndeosebi coronariene, la pacienţii cu arteriopatie obliterantă

cronică a membrelor inferioare, în stadiu de claudicaţie intermitentă.

• profilaxia trombozelor repetate la nivelul abordului arterio-venos la pacienţii hemodializaţi cronic.
• profilaxia trombozei subacute la nivelul protezelor coronariene (stent).
• profilaxia trombozei venoase profunde, trombozei retiniene şi ulcerului gambier de origine vasculară.

Deoarece utilizarea ticlopidinei a fost asociată cu un risc de afecţiuni hematologice potenţial letale, cum sunt

purpură trombotică trombocitopenică, neutropenie sau agranulocitoză, utilizarea trebuie rezervată pacienţilor

cu hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau care nu au răspuns la tratamentul cu acesta.

4.2 Doze şi mod de administrare

Adulți

Doza zilnică recomandată este un comprimat filmat de 2 ori pe zi, la sfârşitul mesei.

Pentru profilaxia ocluziei sub-acute după implantarea stent-ului coronarian tratamentul se începe cu o zi

înainte sau în ziua intervenţiei şi se continuă cel puțin o lună cu o doză de 250 mg Ipaton de două ori pe zi, în

asociere cu acid acetilsalicilic 100-325 mg pe zi.

Insuficienţă hepatică

Deoarece ticlopidina este metabolizată extensiv la nivel hepatic, în cazul unei insuficiențe hepatice

administrarea necesită precauții speciale și tratamentul trebuie întrerupt dacă apare hepatită sau icter (vezi

pct. 4.4).

Vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozelor.

Copii și adolescenți

Eficacitatea şi siguranţa administrării ticlopidinei la copii nu au fost stabilite, ca urmare Ipaton nu se

recomandă la această grupă de vârstă.

Mod de administrare

Administrare orală.

Comprimatele filmate trebuie utilizate în prezența alimentelor.

4.3 Contraindicaţii

• hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
• diateze hemoragice;
• leziuni organice cu potenţial hemoragic, cum sunt ulcer gastric şi duodenal activ, accident vascular cerebral

hemoragic acut;

• afecțiuni ale organelor hematopoietice asociate cu prelungirea timpului de sângerare;
• insuficiență hepatică gravă ;
• leucopenie, trombocitopenie sau agranulocitoză în antecedente;
• neutropenie (valori ale neutrofilelor < 1500 mm3), sau trombocitopenie (valori ale trombocitelor <100000

mm3) ;

Acest medicament nu trebuie utilizat ca medicament de elecție pentru profilaxia trombozei la persoane

sănătoase.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Utilizarea acestui medicament necesită respectarea cu strictețe a indicațiilor, contraindicațiilor,

interacțiunilor, atenționărilor și precauțiilor speciale (vezi pct. 4.2, 4.3 și 4.5).

Ticlopidina nu trebuie utilizată niciodată ca medicament de elecție pentru profilaxia trombozei la persoane

sănătoase.

Poate determina reacţii adverse hematologice și efectele ce derivă din acestea (inclusiv hemoragii). După

punerea pe piață au fost raportate agranulocitoză, pancitopenie și cazuri rare de leucemie. Pot să apară reacții

adverse hematologice și hemoragice cu efect letal (vezi pct. 4.8) datorate următoarelor cauze :

• Monitorizare clinică inadecvată, recunoașterea tardivă și abordarea neadecvată a reacțiilor adverse ;
• asocierea cu anticoagulante sau cu antiagregante plachetare, cum sunt salicilații şi

antiinflamatoarele nesteroidiene. Totuşi, în cazul implantului de endoproteză coronariană (stent), se

recomandă asocierea clorhidratului de ticlopidină cu acidul acetilsalicilic (100 – 325 mg pe zi) pe o

perioadă de cel puțin o lună după inserarea protezei.

Monitorizare hematologică

Este necesar controlul hemoleucogramei, incluzând controlul trombocitelor, formula leucocitară, timpul de

sângerare la începutul tratamentului cu ticlopidină, apoi la intervale de 2 săptămâni în timpul primelor 3 luni.

În caz de neutropenie (< 1500 neutrofile/mm3) sau de trombocitopenie (<100000 trombocite/mm3), este

necesară întreruperea administrării și supravegherea elementelor figurate sanguine (formula sanguină

completă – inclusiv valoarea plachetelor sanguine – numărătoarea calitativă sanguină, timpul de sângerare),

până la revenirea la valorile normale.

Clorhidratul de ticlopidină are un timp de înjumătățire lung, de aceea pacienților care au întrerupt din orice

motive tratamentul cu Ipaton în primele trei luni de la inițiere, trebuie să li se instituie un control al formulei

sanguine, inclusiv valorile leucocitelor după 2 săptămâni de la întrerupere.

Trebuie controlate valorile sanguine calitative și valorile plachetelor sanguine până la revenirea la valorile

normale.

Monitorizare clinică

Semnele clinice și simptomele trebuie întotdeauna monitorizate la fiecare pacient, în special în primele trei

luni de la inițierea tratamentului.

Înaintea unor intervenţii chirurgicale sau dentare este obligatorie informarea de către pacient a medicului

despre tratamentul cu Ipaton.

Pacientul trebuie atenționat să contacteze imediat medicul dacă prezintă orice reacție alergică cutanată,

diaree persistentă, mai ales dacă observă reacții adverse care se datorează neutropeniei (febră, inflamarea

gâtului, fungi în cavitatea bucală), trombocitopenie și /sau hemostază anormală (sângerări prelungite sau

neobișnuite, hematom, purpură, fecale închise la culoare) sau PTT (vezi mai jos) și hepatită/insuficiență

hepatică (îngălbenire a pielii, urină închisă la culoare, fecale decolorate).

Medicul trebuie să avertizeze toți pacienții să întrerupă tratamentul și să-l contacteze în cazul în care apar

oricare din semnele sau simptomele de mai sus.

Trebuie controlată imediat valoarea formulei leucocitare în caz de febră, inflamare a gâtului, fungi în

cavitatea bucală. Continuarea sau întreruperea tratamentului trebuie hotărâte funcție de rezultatele

hematologice și starea clinică.

Tratamentul trebuie întrerupt dacă apare diaree persistentă și/sau abundentă.

Purpură trombotică trombocitopenică(PTT, sindrom Moschcowitz)

Trebuie avută în vedere posibilitatea unui diagnostic clinic rar, cu potențial letal de purpură trombotică

trombocitopenică (PTT) în cazul apariţiei următoarelor simptome: trombocitopenie, anemie hemolitică,

simptome neurologice similare celor din accidentul ischemic tranzitor (AIT) sau accidentul cerebrovascular,

alterarea funcţiei renale şi febră. Debutul poate fi brusc. Majoritatea cazurilor au apărut în primele 8

săptămâni de tratament.

Deoarece evoluţia poate fi letală, pentru orice caz suspect de purpură trombotică trombocitopenică, se

recomandă consult hematologic și asistență de specialitate. Plasmafereza ameliorează prognosticul afecțiunii.

Dacă este posibil trebuie evitată administrarea suspensiei trombocitare, având în vedere că poate determina

un risc crescut de tromboză.

Insuficiență hepatică

Deoarece ticlopidina este metabolizată intensiv la nivel hepatic, tratamentul necesită precauții speciale. În

cazul în care se suspectează insuficiență hepatică, trebuie efectuate teste ale funcționalității hepatice, mai ales

în timpul primei luni de tratament. Tratamentul trebuie întrerupt și efectuate teste ale funcției hepatice în

cazul apariției hepatitei sau icterului.

Insuficiență renală

În cadrul studiilor clinice controlate nu au apărut probleme la pacienții cu insuficiență renală ușoară. Nu

există experiență în ceea ce privește ajustarea dozelor la pacienții cu insuficiență renală avansată. Cu toate

acestea la pacienții cu insuficiență renală poate fi necesară reducerea dozelor de ticlopidină sau întreruperea

tratamentului dacă apar probleme hemoragice sau hematopoietice. Decizia de re-începere a tratamentului cu

Ipaton trebuie să se bazeze pe evaluarea semnelor clinice și testelor de laborator.

Reații încrucișate la alte tienopiridine

Pacienții trebuie evaluați pentru reacții de hipersensibilitate în antecedente la alte tienopiridine (cum sunt

clopidogrelul, prasugrelul) deoarece au fost raportate reacții alergice încrucișate la tienopiridine (vezi pct.

4.8). Tienopiridinele pot determina reacții alergice ușoare până la grave cum sunt reacțiile cutanate

tranzitorii, angioedem, sau reacții heamtologice cum sunt trombocitopenia și neutropenia. Pacienții care au

prezentat în antecedente reacții alergice și/sau reacții hematologice la tienopiridine pot prezenta un risc

crescut de a dezvolta aceeași sau altă reacție la o altă tienopiridină, de aceea se recomandă ca pacienții

cunoscuți a fi avut reacții alergice să fie monitorizați pentru reacție încrucișată la tienopiridine

Homeostazia

Ticlopidina trebuie utilizată cu precauție în cazul prezenței unui risc hemoragic. Administrarea ticlopidinei

cu heparine, anticoagulante orale sau medicamente anti-plachetare nu este permisă (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Ipaton poate fi utilizat asociat cu medicamentele mai sus menționate numai în cazuri excepționale sub

monitorizare strictă și control de laborator (vezi pct. 4.5).

În cazul intervențiilor chirurgicale minore (de exemplu extracție dentară) este de așteptat o prelungire a

timpului de sângerare.

În cazul planificării unei intervenții chirurgicale administrarea acestui medicament trebuie întreruptă cu cel

puțin 10 zile înainte de intervenție, dacă este posibil, (excepție în cazurile în care este de dorit o acțiune anti-

trombotică) din cauza riscului hemoragic indus de tienopiridine.

În cazul urgențelor chirurgicale, pentru a minimiza riscurile hemoragice și pentru a diminua timpul de

sângerare prelungit pot fi utilizate următoarele medicamente în monoterapie sau asociate: metilprednisolon

0,5-1 mg/kgc administrat intravenos, repetând dacă este necesar, desmopresină/vasopresină 0,2-0,4 mcg/kgc

în perfuzie intravenoasă și/sau transfuzie trombocitară.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Asocieri cu risc hemoragic crescut:

Ținând cont de riscul hemoragic crescut, administrarea concomitentă a ticlopidinei cu următoarele

medicamente necesită precauții speciale și monitorizare strictă clinică și de laborator:

• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (cresc activitatea antiagregantă plachetară și efectele

negative ale AINS de natură gastroduodenală)

• alte antiagregante plachetare (cresc activitatea antiagregantă plachetară)
• derivații de acid salicilic (în special acidul acetilsalicilic) (cresc activitatea antiagregantă și efectul

derivaților salicilaților asupra mucoasei gastroduodenală). Pentru cazul special de implantare a stent-

ului vezi pct. 4.2 și 4.4;

• anticoagulante orale (se combină activitatea anticoagulantă cu cea antiagregantă plachetară). Este

necesară efectuarea mai frecventă a INR.

• heparine (combinarea activității anticoagulante cu cea antiagregantă); în cazul heparinei

nefracționate este necesară determinarea frecventă a testului APTI

• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei ISRS

Deoarece ISRS influenţează activarea plachetară şi cresc riscul de sângerare, administrarea

concomitentă a ISRS şi ticlopidinei trebuie efectuată cu prudenţă.

• Pentoxifilină:

Din cauza riscului crescut de sângerare, administrarea concomitentă a pentoxifilinei şi ticlopidinei

trebuie efectuată cu prudenţă.

Asocieri care necesită precauţie:

• Teofilin

Ticlopidina creşte concentraţia plasmatică a teofilinei (scade clearance-ul teofilinei) cu risc de

supradozaj. Dacă asocierea celor două medicamente este inevitabilă este necesară monitorizarea

regulată a concentrației plasmatice a teofilinei şi, eventual, ajustarea dozei de teofilină în timpul şi

după întreruperea tratamentului cu ticlopidină.

• Digoxina

Concentraţia plasmatică a digoxinei este uşor scăzută, cu aproximativ 15% (eficacitatea terapeutică

nu este afectată);

• Fenitoina

Studiile in vitro au demonstrat că ticlopidina nu modifică legarea de proteinele plasmatice a

fenitoinei. Totuși, legarea de proteinele plasmatice a ticlopidinei și a metaboliților săi nu a fost

studiată in vivo. În unele cazuri asocierea ticlopidinei cu fenitoina a determinat creșterea

concentrației plasmatice a fenitoinei și a toxicității acesteia; se recomandă controlul concentraţiei

plasmatice a fenitoinei.

• Ketamina

Administrarea concomitentă a ticlopidinei cu ketamina poate crește concentrația plasmatică a

ketaminei, în special prin inhibarea metabolismului ketaminei prin CYP2B6 de către ticlopidină

(vezi pct. 5.1)

• Ciclosporina

În cazuri foarte rare a fost raportată scăderea concentrației plasmatice a ciclosporinei, de aceea

trebuie monitorizată concentrația plasmatică a ciclosporinei în cazul administrării concomitente.

Alte asocieri :

Timpul de înjumătățire al antipirinei care este metabolizată prin intermediul citocromului P450 este prelungit

cu 25% la administrarea concomitentă cu ticlopidina. Este de așteptat același lucru și pentru alte substanțe

metabolizate pe aceeași cale. Este necesară ajustarea dozelor în special pentru substanțele cu index terapeutic

îngust, mai ales la începutul și la întreruperea administrării concomitente.

Administrarea concomitentă a ticlopidinei cu medicamente antiacide determină scăderea concentrației

plasmatice a ticlopidinei cu 20-30%.

Tratamentul cronic cu cimetidină crește semnificativ concentrația plasmatică a ticlopidinei.

La persoanele sănătoase, administrarea îndelungată a fenobarbitalului nu afectează activitatea antiplachetară

a ticlopidinei.

La administrarea concomitentă a ticlopidinei cu medicamente beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu

și diuretice nu s-au observat interacțiuni clinic semnificative.

Studii in vitro demonstrează că ticlopidina nu interacționează cu legarea de proteinele plasmatice a

propranololului.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu există date clinice adecvate privind utilizarea ticlopidinei la femeile gravide.

Studiile preclinice la animale au demonstrat o toxicitate asupra funcției de reproducere la doze mari materne

(vezi pct. 5.3). Utilizarea Ipaton nu se recomandă în timpul sarcinii, decât dacă starea clinică a femeii

însărcinate necesită tratament cu ticlopidină.

Alăptarea

Nu se cunoaște dacă ticlopidina se excretă în laptele matern. Datele disponibile bazate pe experimente la

șobolani au verificat excreția ticlopidinei în laptele matern. Utilizarea Ipaton nu este recomandată în timpul

alăptării. În timpul tratamentului cu Ipaton – dacă este absolut necesar – alăptarea trebuie întreruptă.

Fertilitatea

Nu a fost observată afectarea fertilității (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Ocazional, acest medicament poate determina amețeli, slăbiciune, somnolență, tinitus și poate reduce puterea

de concentrare. De aceea restricția sau interzicerea conducerii vehiculelor și folosirea utilajelor cu risc

crescut de accidente trebuie determinată individual de către medic.

4.8 Reacţii adverse

A fost utilizată următoarea convenţie pentru clasificarea reacţiilor adverse în funcţie de frecvenţă: foarte

frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1>

<1>

Aparate, Frecvente Mai puțin Rare Foarte rare Frecvență

sisteme și frecvente necunoscută

organe

Tulburări Neutropenie Trombocitopenie Pancitoprnie,

hematologice inclusiv izolată, sau în aplazie

şi limfatice1 neutropenie mod excepțional medulară,

severă (vezi pct. asociată cu purpură

4.4), anemie trombotică

agranulocitoză hemolitică. trombocitopenică

Sepsis și șoc (PTT), leucemie,

septic care pot fi trombocitoză

complicații (vezi pct. 4.4).

letale ale

agranulocitozei.

Tulburări ale Reacții Hipersensibilitate

sistemului imunologice încrucișată la

imunitar cu diverse medicamente

moduri de tienopiridinice

manifestare (cum sunt

cum sunt clopidogrelul,

reacții prasugrelul)

alergice,

eozinofilie,

anafilaxie,

edem

Quincke,

artralgie,

vasculită,

sindrom

lupic,

pneumonită

alergică

intertstițială,

nefropatie

care în unele

cazuri duce

la

insuficiență

renală

Tulburări ale Cefalee, amețeli Tulburări tinitus

sistemului senzoriale

nervos (neuropatie

periferică)

Tulburări Hematom, Sângerări intra-

vasculare echimoze, cerebrale

epistaxis,

hematurie,

hemoragie

conjunctivală,

hemoragie peri

și post operatorie

uneori cu sfârșit

letal

Tulburări Diaree, greață Ulcer Diaree severă

gastro- gastroduodenal asociată cu

intestinale colită

(inclusiv

colită

limfocitară)

Tulburări Creșterea Creșterea Hepatită Cazuri de

hepatobiliare valorilor nivelelor (citolitică și/sau hepatită cu

enzimelor bilirubinei colestatică) sfârșit letal,

hepatice, hepatită

creșterea fulminantă

valorilor

alcalinfosfatazei

și transaminazei

(vezi pct. 4.4)

Afecţiuni Erupții cutanate Dermatită Eritem

cutanate şi tranzitorii, exfoliativă polimorf,

ale ţesutului particular sindrom

subcutanat maculopapulare Stevens-

sau urticariene Johnson,

asociate sindrom

frecvent cu Lyell

prurit, această

erupție cutanată

poate fi

generalizată

Tulburări febră

generale şi la

nivelul

locului de

administrare

Investigaţii Nivele crescute

diagnostice ale

concentrațiilor

plasmatice de

colesterol și

trigliceride

1 Numărul celulelor sanguine a fost strict monitorizat în cadrul a 2 studii clinice mari efectuate pe 2048

pacienți cu AIT/accident cerebral vascular tratați cu ticlopidină (studii clinice multicentrice controlate CATS

și TASS) (vezi pct. 4.4)

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de

raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

În timpul tratamentului cu ticlopidină există un risc de hemoragie datorită proprietăților farmacodinamice ale

sale. În cazul unui supradozaj se recomandă lavaj gastric și tratament suportiv.

Dacă este necesară o corecție promptă a timpului de sângerare prelungit, administrarea unei transfuzii

trombocitare poate anula efectele ticlopidinei (vezi pct. 4.4).

Ticlopidina nu este dializabilă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antitrombotice, antiagregante plachetare, codul ATC: B01AC05.

Mecanism de acțiune

Ticlopidina este un inhibitor al agregării plachetare. Inhibă agregarea trombocitelor indusă prin ADP, prin

blocarea receptorilor P2Y și ca o consecință se prelungește timpul de sângerare. Efectul este dependent de

doză. Această activitate nu este prezentă in vitro. Efectul este semnificativ numai in vivo și are un singur

metabolit activ verificat. Nu inhibă ciclooxigenaza.

Ticlopidina este un inhibitor puternic al citocromului P450 (CYP2B6), astfel acțiunea inhibitorie este mai

puțin extinsă în cadrul sistemului enzimatic CYP2C19 și CYP2D6.

Timpul de sângerare determinat prin metoda Ivy crește de două ori. Prelungirea timpului de sângerare fără

compresie nu este la fel de mare.

La majoritatea pacienţilor, timpul de sângerare şi alte teste ale funcţiilor plachetare revin la valorile normale

după mai puțin de o săptămână de la întreruperea tratamentului.

Prin administrarea a 250 mg ticlopidină de două ori pe zi efectul antiagregant plachetar apare în primele 2

zile şi este maxim după 5-8 zile de la începerea tratamentului. La doze terapeutice ticlopidina determină

inhibarea agregării plachetare indusă prin ADP (2,5 µmol/l), într-un procent de 50-70%. Dozele mai mici

determină o inhibare a agregării plachetare mai redusă.

Efectul de scădere a riscului de evenimente cardiovasculare a fost studiat în diverse studii clinice orb

controlate.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

După administrarea orală a unei doze unice, ticlopidina este absorbită rapid și aproape total la nivelul

tractului gastro-intestinal.

Concentrația plasmatică maximă este atinsă după aproximativ 2 ore.

Metabolizare

Administrarea acestui medicament după masă crește biodisponibilitatea sa. După administrări repetate de

250 mg de două ori pe zi concentrația plasmatică la echilibru se realizează în mai puțin de 7-10 zile.

Eliminare

Timpul de înjumătățire prin eliminare este de aproximativ 30-50 ore. Inhibarea agregării plachetare nu este

în corelaţie cu concentraţiile plasmatice ale medicamentului. Ticlopidina se metabolizează la nivel hepatic,

50-60% din doza administrată este eliminată prin urină, și 20-30% este eliminată prin fecale.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitatea asupra funcției de reproducere

În cadrul studiilor de toxicitate asupra funcției de reproducere la șobolani, șoareci și iepuri nu a fost dovedit

niciun potențial teratogenic.

Au fost observate la amebele specii efectele fetotoxice (creșterea incidenței reabsorbției fetale, întârzierea

dezvoltării fetale, întârzierea osificării). La șoareci a fost administrată doza maximă (200 mg

ticlopidină/kgc/zi) și șobolanii au primit o doză toxică maternă (400 mg/kgc/zi). Nu au fost observate efecte

fetale la iepuri chiar la doze toxice materne de 200 mg/kgc/zi.

Nu a fost observată nicio afectare a fertilității.

Mutagenitate/Carcinogenitate

Nu există dovezi privind potențialul mutagen sau carcinogen al ticlopidinei.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu

Celuloză microcristalină

Amidon de cartof

Acid citric monohidrat

Acid stearic

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

Film:

Hipromeloză (hidroxipropilmetilceluloză)

Macrogol 6000

Dioxid de titan (E 171)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate filmate

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale la eliminare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EGIS PHARMACEUTICALS PLC

Keresztúri út 30-38, 1106 Budapesta, Ungaria

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

8932/2016/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: Ianuarie 2001

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2016

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Noiembrie 2016

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .