Prospect Imovane 7,5 mg comprimate filmate
Producator: Sanofi Romania SRL
Clasa ATC: hipnotice şi sedative, medicamente înrudite cu benzodiazepinele, codul ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8632/2016/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Imovane 7,5 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un comprimat filmat conţine zopiclonă 7,5 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 31,575 mg, amidon de grâu (conține gluten) 60,000 mg
(vezi pct. 4.4)
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate albe, elipsoide, cu linie mediană pe una din fețe.
Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Imovane este indicat în tratamentul pe termen scurt al insomniei, la adulți.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Trebuie utilizată doza minimă eficace. Imovane trebuie administrat într-o singură priză, administrarea nu
trebuie repetată în timpul aceleaşi nopţi.
Nu trebuie niciodată depăşită doza maximă.
Doza recomandată pentru adulţi sub 65 de ani este de 7,5 mg zopiclonă pe zi.
Doza nu trebuie să depăşească niciodată 7,5 mg zopiclonă pe zi.
Grupuri speciale de pacienţi
Copii şi adolescenţi
Zopiclona nu trebuie utilizată la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. Siguranţa şi eficacitatea zopiclonei
la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite.
Vârstnici peste 65 de ani
Se recomandă iniţial o doză de 3,75 mg zopiclonă pe zi; numai în cazuri excepţionale, doza poate fi crescută
la 7,5 mg zopiclonă pe zi.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Se recomandă iniţial o doză de 3,75 mg zopiclonă pe zi; numai în cazuri excepţionale, doza poate fi crescută
la 7,5 mg zopiclonă pe zi (vezi pct. 5.2).
Pacienţi cu insuficienţă renală
Deşi în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală nu a fost observată acumularea zopiclonei şi a metaboliţilor
săi, se recomandă ca aceşti pacienţi să înceapă tratamentul cu doza de 3,75 mg zopiclonă pe zi (vezi pct.
5.2).
Pacienţi cu insuficienţă respiratorie cronică
Se recomandă iniţial o doză de 3,75 mg zopiclonă pe zi; numai în cazuri excepţionale, doza poate fi crescută
la 7,5 mg zopiclonă pe zi (vezi pct. 5.2).
Durata tratamentului
Ca toate medicamentele hipnotice, utilizarea pe termen lung a zopiclonei nu este recomandată.
Tratamentul trebuie să fie cât mai scurt posibil şi nu trebuie să depăşească patru săptămâni, incluzând
perioada de reducere treptată a dozelor. În anumite cazuri, extinderea perioadei de tratament peste perioada
maxim admisă poate fi necesară; în aceste situații, extinderea perioadei de tratament peste perioada maxim
admisă nu trebuie să fie făcută fără o re-evaluare a stării pacientului, deoarece riscul de abuz şi dependenţă
creşte cu durata tratamentului (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Imovane se administrează pe cale orală, seara, înainte de culcare.
4.3 Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la zopiclonă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
• Insuficienţă respiratorie
• Sindromul apneei în somn
• Insuficienţă hepatică severă, acută sau cronică (risc de apariţie a encefalopatiei)
• Miastenia gravis
• Alergie la grâu (afecțiune diferită de boala celiacă) (vezi pct. 4.4)
• Persoanelor care au experimentat anterior comportamente complexe în somn după ce au luat zopiclonă,
vezi pct. 4.4.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţi cu afectare a funcţiei respiratorii
Deoarece medicamentele hipnotice au capacitatea de a deprima centrul respirator, trebuie luate măsuri de
precauţie atunci când zopiclona este prescrisă la pacienţi cu afectare a funcţiei respiratorii (vezi pct. 4.8)
(anxietatea şi agitaţia pot constitui primele semne ale unei decompensări a funcţiei respiratorii, care necesită
internarea în secţia de terapie intensivă).
Afectare psihomotorie:
Similar altor medicamente sedative/hipnotice, zopiclona are efecte deprimante asupra sistemului nervos
central (SNC).
Riscul de afectare psihomotorie, inclusiv a capacităţii de a conduce vehicule, este crescut dacă zopiclona este
administrată în intervalul de 12 ore dinainte de efectuarea unor activităţi care necesită vigilenţă, dacă se
administrează o doză mai mare decât cea recomandată sau dacă zopiclona este administrată în asociere cu
alte medicamente cu efect deprimant asupra SNC, cu alcool etilic sau alte medicamente care cresc
concentraţia plasmatică a zopiclonei (vezi pct. 4.5). Pacienţii trebuie să fie avertizaţi să nu efectueze
activităţi periculoase, care necesită vigilenţă totală sau coordonare motorie completă, cum sunt folosirea
utilajelor sau conducerea autovehiculelor, după administrarea zopiclonei şi, în mod special, timp de 12 ore
de la administrarea zopiclonei.
Toleranţa
După administrarea repetată a altor medicamente hipnotice, timp de câteva săptămâni, se poate instala un
anumit grad de reducere a eficacităţii, în ciuda utilizării aceleiaşi doze.
În cazul administrării Imovane pe perioade de tratament de până la 4 săptămâni, nu a fost observată toleranţă
semnificativă.
Riscuri la utilizarea concomitentă cu opioidele
Utilizarea concomitentă a opioidelor cu benzodiazepinele sau alte medicamente sedativ-hipnotice, inclusiv
zopiclona, poate duce la sedare, deprimare respiratorie, comă şi deces. Din cauza acestor riscuri, prescrierea
concomitentă de opioide şi benzodiazepine trebuie efectuată în cazul pacienţilor pentru care nu sunt adecvate
opţiunile alternative de tratament.
În cazul în care se decide prescrierea zopiclonei simultan cu opioide, trebuie prescrisă cea mai mică doză
eficace şi o durată minimă de utilizare concomitentă, iar pacienţii trebuie urmăriţi atent pentru semne şi
simptome de deprimare respiratorie şi sedare (vezi pct. 4.5).
Cauza insomniei trebuie să fie identificată ori de câte ori este posibil, iar factorii declanşatori trebuie să fie
trataţi înainte de prescrierea unui medicament hipnotic.
Dependenţa
Utilizarea zopiclonei poate duce la dezvoltarea abuzului şi/sau a dependenţei fizice sau psihice.
Riscul dependenţei creşte cu doza şi durata tratamentului. Cazuri de dependenţă au fost raportate mai
frecvent la pacienţi trataţi cu Imovane, pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni. Riscul de abuz şi dependenţă
este, de asemenea, mai mare la pacienţii cu antecedente de tulburări psihice şi/sau abuz de alcool etilic,
substanţe ilicite sau medicamente. Zopiclona trebuie să fie utilizată cu precauţie extremă la pacienţii cu abuz
de alcool, substanțe ilicite sau de medicamente sau dependență, în antecedente sau în prezent.
În cazul în care apare dependenţa fizică, o întrerupere bruscă a tratamentului va fi însoţită de simptomele
sindromului de sevraj. Simptomele sindromului de sevraj pot include cefalee, dureri musculare, anxietate
extremă, stare de tensiune, nelinişte, confuzie şi iritabilitate. În cazuri severe pot să apară următoarele
simptome: derealizare, depersonalizare, hiperacuzie, amorţeală şi furnicături ale extremităților,
hipersensibilitate la lumină, zgomot şi contact fizic, halucinaţii sau crize epileptice.
Simptomele sindromului de sevraj pot să apară în zilele următoare întreruperii tratamentului.
Utilizarea, chiar şi în doze terapeutice şi/sau la pacienţi fără factori de risc individuali, poate conduce la
instalarea dependenţei fizice şi psihice.
Pentru zopiclonă, dependenţa a fost raportată foarte rar după administrarea de doze terapeutice.
Pentru benzodiazepinele cu durată scurtă de acţiune, în special la doze mari, simptomele pot să apară în
intervalul dintre două administrări consecutive.
Riscul de dependenţă creşte în cazul asocierii mai multor benzodiazepine, fie că sunt indicate ca anxiolitice
sau ca hipnotice.
Au fost raportate şi cazuri de abuz.
Insomnia de rebound
Acest sindrom tranzitoriu se poate manifesta sub forma agravării insomniei iniţiale pentru care a fost prescris
tratamentul cu sedative/hipnotice şi poate apărea la întreruperea tratamentului hipnotic. Deoarece riscul
producerii acestui fenomen este mai mare după întreruperea bruscă a tratamentului cu Imovane, în special
după tratament prelungit, se recomandă scăderea treptată a dozei şi atenţionarea pacientului (vezi pct. 4.8).
Amnezia şi afectarea funcţiilor psihomotorii
La câteva ore de la administrare, pot să apară amnezie anterogradă şi afectarea funcţiilor psihomotorii, în
special când somnul este întrerupt sau când ora de culcare este întârziată după administrarea medicamentului.
Pentru a reduce acest risc, pacienţii trebuie să administreze medicamentul seara, chiar înainte de culcare
(vezi pct. 4.2) şi să se asigure că vor avea condiţii optime pentru a dormi neîntrerupt o noapte întreagă.
Somnambulism şi comportament asociat
La pacienţii care au luat zopiclonă şi nu erau perfect vigili au fost raportate comportamente complexe în
timpul somnului cum sunt ”şofatul în timpul somnului”, pregătirea şi consumarea hranei, efectuarea de
apeluri telefonice sau sex, cu amnezia evenimentelor.
Aceste evenimente pot apărea după prima utilizare sau după orice utilizare ulterioară a zopiclonei. Întrerupeți
imediat tratamentul dacă un pacient prezintă un comportament complex în timpul somnului, din cauza
riscului pentru pacient și pentru alții, vezi pct. 4.3.
Utilizarea alcoolului și a altor deprimante ale SNC împreună cu zopiclonă pare să crească riscul unor astfel
de comportamente, la fel ca utilizarea zopiclonei la doze care depășesc doza maximă recomandată.
Pacienţilor care au raportat astfel de comportamente trebuie să li se recomande ferm întreruperea
tratamentului (vezi pct. 4.5, pct. 4.8).
Depresia
Ca şi alte hipnotice/sedative, Imovane nu constituie un tratament al depresiei şi chiar poate masca anumite
simptome ale depresiei.
Medicamentele hipnotice/sedative nu trebuie administrate în monoterapie, deoarece permit evoluţia
depresiei.
Ideație suicidară/tentativă de suicid/suicid și depresie
Câteva studii epidemiologice sugerează o creştere a incidenței de apariție a ideației suicidare, tentativei de
suicid și a suicidului la pacienţi care au sau nu au depresie, și sunt trataţi cu benzodiazepine şi alte hipnotice,
inclusiv zopiclonă. Cu toate acestea, nu s-a stabilit o relaţie de cauzalitate.
Ca şi alte medicamente sedative-hipnotice, Imovane trebuie să fie administrat cu precauţie la pacienţii care
prezintă simptome de depresie. Aceşti pacienţi pot prezenta tendinţe suicidare; ca urmare, pentru a reduce
riscul unui supradozaj intenţionat, acestor pacienţi trebuie să le fie furnizată cea mai mică cantitate posibilă
de Imovane. Depresia pre-existentă poate să apară în timpul utilizării Imovane. Deoarece insomnia poate fi
un simptom de depresie, pacientul trebuie să fie reevaluat dacă insomnia persistă.
Alte reacţii psihice şi „paradoxale”
În cazul utilizării medicamentelor sedative/hipnotice, cum este zopiclona, este cunoscut faptul că apar şi alte
reacţii psihice şi paradoxale (vezi pct. 4.8).
La anumiţi subiecţi, hipnoticele/sedativele pot determina un sindrom care asociază tulburări ale stării de
conştienţă şi tulburări de comportament şi de memorie cu grade diferite de severitate.
Se pot observa următoarele:
- coşmaruri, agitaţie, nervozitate, nelinişte, mânie;
- comportament anormal, delir, halucinaţii, delir oniric, simptome psihotice, iluzii;
- dezinhibiţie cu impulsivitate;
- euforie, iritabilitate;
- sugestibilitate.
Acest sindrom poate fi însoţit de tulburări care pot fi periculoase pentru pacient sau alte persoane, cum sunt:
- comportament neobişnuit pentru pacient;
- comportament auto- sau hetero-agresiv, în special dacă anturajul încearcă să împiedice o activitate pe
care pacientul doreşte să o desfăşoare;
- comportament automatic cu amnezie post-eveniment.
Dacă acestea apar, trebuie întreruptă utilizarea zopiclonei. Apariţia acestor reacţii este mai probabilă la
vârstnici.
Se recomandă prudenţă deosebită în caz de antecedente de etilism sau alte dependenţe (medicamentoase sau
non-medicamentoase) (vezi pct. 4.5).
Insomnia poate fi manifestarea unei tulburări fizice sau psihice. Persistenţa sau agravarea insomniei după o
perioadă scurtă de tratament face necesară reevaluarea diagnosticului clinic.
Risc de acumulare
Medicamentele sedative/hipnotice (ca toate medicamentele) rămân în organism pentru o perioadă de 5 ori
mai mare decât timpul de înjumătăţire plasmatică (vezi pct. 5.2).
La vârstnici sau la pacienţii cu insuficienţă hepatică, timpul de înjumătăţire plasmatică se poate mări
semnificativ. După administrări repetate, zopiclona şi metaboliţii săi ating concentraţii plasmatice constante
mult mai târziu şi la un nivel mult mai înalt. Numai după obţinerea concentraţiei în platou, se pot evalua
eficacitatea şi siguranţa medicamentului.
Durata tratamentului
Pacientul trebuie informat cu claritate despre durata tratamentului, în funcţie de tipul de insomnie (vezi pct.
4.2).
Întreruperea progresivă a tratamentului
Pacientul trebuie informat cu claritate despre modul de întrerupere a tratamentului.
Pe lângă necesitatea scăderii progresive a dozelor, pacienţii trebuie avertizaţi despre posibilitatea
fenomenului de rebound, pentru a minimiza insomnia care poate să apară chiar la întreruperea progresivă a
tratamentului.
Pacientul trebuie informat că acestă perioadă poate fi dificilă.
Vârstnici
Medicamentele sedative/hipnotice trebuie utilizate cu prudenţă la vârstnici, deoarece există risc de sedare
şi/sau de efect miorelaxant, care pot favoriza căderile cu consecinţe deseori grave la această grupă de vârstă.
Nu a fost pus în evidenţă nici un caz de acumulare a zopiclonei după utilizare prelungită. Totuşi, din
prudenţă, se recomandă scăderea dozei la jumătate (vezi pct. 4.2 şi pct. 4.4).
Pacienţi cu insuficienţă renală
Nu a fost pus în evidenţă niciun caz de acumulare a zopiclonei după utilizare prelungită. Totuşi, din
prudenţă, se recomandă scăderea dozei la jumătate (vezi pct. 4.2 şi pct. 4.4).
Copii şi adolescenţi
Zopiclona nu trebuie utilizată la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. Siguranţa şi eficacitatea zopiclonei
la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite.
Insuficienţă respiratorie
La pacienţii cu insuficienţă respiratorie, trebuie avut în vedere efectul medicamentelor sedative/hipnotice de
deprimare a centrului respirator (în special deoarece anxietatea şi agitaţia pot constitui primele semne ale
unei decompensări a funcţiei respiratorii, care necesită internarea în secţia de terapie intensivă).
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Nu a fost pus în evidenţă nici un caz de acumulare a zopiclonei după utilizare prelungită. Totuşi, din
prudenţă, se recomandă scăderea dozei la jumătate (vezi pct. 4.2 şi pct. 4.4).
Excipienți cu efect cunoscut
Lactoză
Imovane conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit
total de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Amidon de grâu (conține gluten)
Acest medicament conține doar o cantitate scăzută de gluten (care provine din amidonul de grâu) şi este
puțin susceptibil să provoace probleme la pacienţii cu boală celiacă.
Un comprimat nu conține mai mult de 6,0 micrograme de gluten.
Pacienţii care au alergie la grâu (afecţiune diferită de boala celiacă) nu trebuie să ia acest medicament (vezi
pct. 4.3).
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu”.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri nerecomandate
Alcool etilic
Consumul concomitent de alcool etilic nu este recomandat. Efectul sedativ al Imovane poate fi potenţat când
este folosit în asociere cu alcoolul etilic. Acesta alterează starea de vigilenţă şi influenţează capacitatea de a
conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Trebuie evitate băuturile alcoolizate şi medicamentele care conţin alcool etilic.
Asocieri de care trebuie să se ţină seama
Medicamente cu efect deprimant asupra sistemului nervos central
Creşterea efectului deprimant central poate să apară în cazul utilizării concomitente cu derivaţi morfinici
(analgezice, antitusive şi tratamente de substituţie, altele decât buprenorfina), medicamente antidepresive
sedative (amitriptilină, doxepină, mianserină, mirtazapină, trimipramină), antiepileptice, anestezice,
neuroleptice, barbiturice, anxiolitice/sedative, alte hipnotice, antihistaminice H sedative, antihipertensive cu
acţiune centrală, baclofen, talidomidă, pizotifen. Alterarea stării de vigilenţă poate fi periculoasă în cazul
conducerii de vehicule şi folosirii utilajelor.
În plus, pentru derivaţii morfinici (analgezice, antitusive şi tratamente de substituţie), barbiturice: risc crescut
de deprimare a centrului respirator, care poate fi letală în caz de supradozaj.
În cazul analgezicelor opioide, poate să apară o creştere a stării de euforie, conducând la o creştere a
dependenţei psihice.
Buprenorfină
Risc crescut de deprimare a centrului respirator, care poate fi letală.
Trebuie evaluat atent raportul beneficiu/risc al acestei asocieri. Pacientul trebuie informat că este necesar să
respecte dozele prescrise.
Eritromicină
Efectul eritromicinei asupra farmacocineticii Imovane a fost studiat la 10 subiecţi sănătoşi. Aria de sub curbă
a concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a Imovane este crescută cu 80% în prezenţa
eritromicinei, ceea ce indică faptul că eritromicina poate avea efect inhibitor enzimatic asupra citocromului
CYP 3A4. În consecinţă, efectul hipnotic al Imovane poate fi crescut.
Inhibitori şi inductori ai citocromului P450
Deoarece zopiclona este metabolizată de izoenzima (CYP) 3A4 a citocromului P450 (vezi pct. 5.2),
concentraţiile plasmatice ale zopiclonei pot fi crescute când se administrează împreună cu inhibitori ai
CYP3A4, cum sunt eritromicina, claritromicina, ketoconazolul, itraconazolul şi ritonavirul. O reducere a
dozei de zopiclonă poate fi necesară când se administrează împreună cu inhibitori ai CYP3A4. Din contră,
concentraţiile plasmatice ale zopiclonei pot fi scăzute atunci când se administrează împreună cu inductori ai
CYP3A4, cum sunt rifampicina, carbamazepina, fenobarbitalul, fenitoina şi preparatele care conţin
sunătoare. O creştere a dozei de zopiclonă poate fi necesară când se administrează împreună cu inductori ai
CYP3A4 (vezi pct. 4.4).
Opioide
Utilizarea concomitentă a benzodiazepinelor şi a altor medicamente sedative-hipnotice, inclusiv a zopiclonei,
cu opioide creşte riscul de sedare, deprimare respiratorie, comă şi deces, din cauza efectului aditiv de
deprimare SNC. Trebuie limitată doza şi durata de utilizare concomitentă a benzodiazepinelor şi opioidelor
(vezi pct. 4.4).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu este recomandată administrarea zopiclonei în timpul sarcinii.
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra funcției de
reproducere.
Zopiclona traversează placenta.
Conform unui număr mare de date privind femeile gravide (peste 1000 de rezultate obţinute din sarcini),
provenite din studii de cohortă, nu s-a evidenţiat apariţia malformaţiilor după expunerea la benzodiazepine
sau substanţe asemănătoare benzodiazepinelor în timpul primului trimestru de sarcină. Cu toate acestea, în
anumite studii caz-control s-a raportat o creştere a incidenţei cheilopalatoschizis, asociată cu utilizarea
benzodiazepinelor în timpul sarcinii.
După administrarea benzodiazepinelor sau a substanţelor asemănătoare benzodiazepinelor în timpul celui de
al doilea şi/sau celui de al treilea trimestru de sarcină, au fost descrise cazuri de scădere a mişcărilor fetale şi
variabilitate a frecvenţei cardiace fetale.
Administrarea benzodiazepinelor sau a substanţelor asemănătoare benzodiazepinelor, inclusiv zopiclona, în
timpul sarcinii avansate sau în timpul travaliului, a fost asociată cu apariţia de efecte asupra nou-născutului,
cum sunt hipotermia, hipotonia, dificultăţi de alimentaţie (“sindromul sugarului flasc”) şi deprimare
respiratorie, ca urmare a acţiunii farmacologice a medicamentului. Au fost raportate cazuri de deprimare
respiratorie neonatală severă.
În plus, este posibil ca sugarii născuţi de mame care au utilizat medicamente sedative/hipnotice cronic în
timpul ultimei perioade a sarcinii să dezvolte dependenţă fizică şi pot prezenta risc de apariţie a simptomelor
de sevraj în perioada post-natală. Se recomandă monitorizarea adecvată a nou-născutului în perioada post-
natală.
Dacă Imovane este prescris unei femei aflate în perioada fertilă, aceasta trebuie atenţionată să se adreseze
medicului pentru a întrerupe administrarea medicamentului, dacă intenţionează să rămână gravidă sau crede
că este gravidă.
Alăptarea
Deşi concentraţia de zopiclonă regăsită în laptele matern este foarte mică, Imovane nu trebuie utilizat la
femeile care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Din cauza proprietăţilor farmacologice şi a efectului asupra sistemului nervos central, Imovane poate afecta
capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Riscul de afectare psihomotorie, inclusiv de
afectare a capacităţii de a conduce vehicule, este crescut dacă:
• zopiclona este administrată în intervalul de 12 ore dinainte de desfăşurarea unor activităţi care
necesită vigilenţă,
• este administrată o doză mai mare decât cea recomandată, sau
• zopiclona este administrată în asociere cu alte medicamente cu efect deprimant asupra SNC, cu
alcool etilic sau alte medicamente care cresc concentraţia plasmatică a zopiclonei (vezi pct. 4.4).
Pacienţii trebuie avertizaţi să nu efectueze activităţi periculoase, care necesită vigilenţă totală sau coordonare
motorie completă, cum sunt folosirea unor utiliaje sau conducerea autovehiculelor, după administrarea
zopiclonei şi, în mod special, timp de 12 ore de la administrarea zopiclonei.
Persoanele care conduc vehicule sau folosesc utilaje trebuie informate despre riscul de somnolenţă asociat cu
utilizarea medicamentului.
Dacă durata somnului este insuficientă, riscul de afectare a stării de vigilenţă este şi mai mare.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse au fost clasificate folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente
(≥1/100 şi <1>
(<1>
grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Tulburări ale sistemului imunitar
- foarte rare: angioedem, reacţii anafilactice
Tulburări psihice
- mai puţin frecvente: coşmaruri, agitaţie
- rare: stare confuzională, modificarea libidoului, iritabilitate, agresivitate, halucinaţii
- cu frecvenţă necunoscută: nelinişte, delir, iluzii, mânie, comportament anormal (posibil asociat cu
amnezie) şi comportamente complexe în timpul somnului inclusiv somnambulism (vezi pct. 4.4),
dependenţă fizică şi psihică, chiar şi la doze terapeutice, cu sindrom de abstinenţă sau fenomen de
rebound la întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4)
- vigilenţă scăzută, insomnie, stare de tensiune, stare ebrioasă
Tulburări ale sistemului nervos
- frecvente: disgeuzie (gust amar), somnolenţă (reziduală)
- mai puţin frecvente: ameţeli, cefalee
- rare: amnezie anterogradă, care poate să apară la doze terapeutice, riscul crescând odată cu doza
- cu frecvenţă necunoscută: ataxie, parestezii, tulburări cognitive, cum sunt afectarea memoriei, afectarea
atenţiei, tulburări de vorbire
Tulburări oculare
- cu frecvenţă necunoscută: diplopie
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
- rare: dispnee (vezi pct. 4.4)
- cu frecvenţă necunoscută: deprimare respiratorie (vezi pct. 4.4)
Tulburări gastrointestinale
- frecvente: uscăciunea gurii
- mai puţin frecvente: greaţă
- cu frecvenţă necunoscută: dispepsie
Tulburări hepatobiliare
- foarte rare: creşterea valorilor transaminazelor şi/sau ale fosfatazei alcaline din sânge (uşor până la
moderat), putând constitui în cazuri foarte rare un tablou de afectare hepatică
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
- rare: erupţii cutanate, prurit
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
- cu frecvenţă necunoscută: hipotonie musculară
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
- mai puţin frecvente: fatigabilitate
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
- rare: cădere (predominant la pacienţii vârstnici) (vezi pct. 4.2)
Sindromul de abstinenţă a fost raportat la întreruperea tratamentului cu Imovane (vezi pct. 4.4). Simptomele
sindromului pot varia şi pot include insomnie de rebound, dureri musculare, anxietate, tremor, transpiraţie,
agitaţie, confuzie, cefalee, palpitaţii, tahicardie, delir, coşmaruri, stare de tensiune, iritabilitate. În cazuri
severe pot să apară următoarele simptome: derealizare, depersonalizare, hiperacuzie, amorţeală şi furnicături
ale extremităţilor, hipersensibilitate la lumină, zgomot şi contact fizic, halucinaţii. În cazuri foarte rare pot să
apară convulsii.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Simptomatologie
Supradozajul poate pune viaţa în pericol, în special în caz de poli-intoxicaţie cu alte deprimante ale
sistemului nervos central (incluzând alcoolul etilic). Supradozajul se manifestă, de obicei, prin deprimarea
sistemului nervos central în diferite grade, de la somnolenţă până la comă, în funcţie de doza ingerată.
Cazurile uşoare se manifestă prin somnolenţă, confuzie şi letargie.
În cazurile mai severe, simptomele pot include ataxie, hipotonie musculară, hipotensiune arterială,
methemoglobinemie, deprimare respiratorie şi, foarte rar, deces.
Alţi factori de risc, cum sunt alte boli asociate şi starea tarată a pacientului, pot contribui la severitatea
simptomelor; foarte rar se poate ajunge la deces.
Abordare terapeutică
Se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere, într-un serviciu specializat, cu monitorizarea atentă a
funcţiilor cardio-respiratorii.
Dacă administrarea orală a supradozei a avut loc cu o oră în urmă, trebuie induse vărsături dacă pacientul
este conştient sau, în caz contrar, se realizează lavaj gastric cu protecţia căilor respiratorii. După o oră, se
administrează cărbune activat care poate reduce absorbţia.
Lavajul gastric şi administrarea de cărbune activat sunt utile numai dacă se efectuează la scurt timp după
ingestie.
Hemodializa nu este recomandată, din cauza volumului de distribuţie mare al zopiclonei.
Flumazenilul poate fi un antidot eficace. Administrarea de flumazenil poate fi utilă pentru diagnosticul şi/sau
tratamentul supradozajului intenţionat sau accidental cu benzodiazepine.
Antagonizarea efectelor benzodiazepinelor de către flumazenil poate favoriza apariţia tulburărilor
neurologice (convulsii), în special la pacienţii cu epilepsie.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, medicamente înrudite cu benzodiazepinele, codul ATC:
N05CF01.
Zopiclona are structură ciclopirolonică şi este înrudită cu benzodiazepinele.
Efectele farmacodinamice sunt similare calitativ cu ale altor compuşi din aceeaşi clasă:
- miorelaxant;
- anxiolitic;
- sedativ;
- hipnotic;
- anticonvulsivant;
- amnestic.
Aceste efecte sunt determinate de acţiunea de tip agonist la nivelul unui receptor central, care face parte din
complexul „receptorilor macromoleculari GABA-OMEGA” (BZ1 şi BZ2), care modulează deschiderea
canalului pentru anionul clorură.
La om, zopiclona creşte durata somnului şi ameliorează calitatea somnului, reduce numărul de treziri
nocturne şi de treziri precoce.
La dozele studiate şi recomandate, aceste efecte ale Imovane sunt asociate cu un profil electroencefalografic
caracteristic, diferit de cel al benzodiazepinelor. Studiile de înregistrare a somnului au arătat că zopiclona
scade durata stadiului I al somnului, prelungeşte durata stadiului II al somnului, nu influenţează sau
prelungeşte durata stadiilor de somn profund (III şi IV) şi nu influenţează somnul paradoxal.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Absorbţia zopiclonei este rapidă: concentraţiile plasmatice maxime se ating în 1,5-2 ore, fiind de aproximativ
30 şi 60 ng/ml după administrarea dozelor de 3,75 mg, respectiv de 7,5 mg. Biodisponibilitatea după
administrare pe cale orală este de aproximativ 80%. Absorbţia este similară la bărbaţi şi la femei şi nu este
influenţată de alimente.
Distribuţie
Distribuţia zopiclonei din compartimentul vascular este foarte rapidă. Legarea de proteinele plasmatice este
scăzută (aproximativ 45%) şi non-saturabilă. Riscul de interacţiuni medicamentoase prin deplasare de pe
proteinele plasmatice este foarte mic.
Volumul aparent de distribuţie este de 91,8-104,6 litri.
Scăderea concentraţiei plasmatice prin distribuţie: pentru doze cuprinse între 3,75 mg şi 15 mg, scăderea
concentraţiei plasmatice este independentă de doză.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 5 ore.
Benzodiazepinele şi medicamentele înrudite traversează bariera hemato-encefalică şi placenta şi se excretă în
laptele matern. La femeile care alăptează, cinetica zopiclonei în laptele matern este superpozabilă cu cea
plasmatică. Procentul estimat al dozei ingerate de un sugar nu depăşeşte 1% din doza administrată mamei în
24 ore.
Metabolizare
Zopiclona este intens metabolizată la nivel hepatic.
Cei doi metaboliţi principali sunt derivatul N-oxidat (activ farmacologic la animal) şi derivatul N-demetilat
(inactiv farmacologic la animal). Un studiu in vitro arată că citocromul P450 (CYP) 3A4 este principala
izoenzimă implicată în metabolizarea zopiclonei în ambii metaboliţi, şi că CYP1C8 este, de asemenea,
implicat în formarea N-demetil zopiclonei. Timpii de înjumătăţire plasmatică ai acestor derivaţi, evaluaţi în
funcţie de valorile determinate în urină, sunt de 4 ore şi 30 minute, respectiv 7 ore şi 30 minute, valori
concordante cu faptul că metaboliţii nu au demonstrat acumulare semnificativă după administrări repetate
(ale unor doze de 15 mg), timp de 14 zile. La animal, chiar la doze mari, nu s-a pus în evidenţă un efect
inductor enzimatic.
Eliminare
Valoarea mică a clearance-ului renal al zopiclonei nemodificate (în medie 8,4 ml/min), comparativ cu
clearance-ul plasmatic (232 ml/min), arată că zopiclona are un clearance predominant metabolic.
Medicamentul este eliminat prin urină, în proporţie de aproximativ 80%, sub formă de metaboliţi liberi
(derivaţi N-oxidaţi şi derivaţi N-demetilaţi) şi prin fecale, în proporţie de aproximativ 16%.
Populaţii cu risc
- Vârstnici: metabolizarea hepatică este uşor redusă şi timpul de înjumătăţire plasmatică este în
medie de 7 ore. Cu toate acestea, diferite studii nu au arătat acumularea zopiclonei în plasmă după
administrări repetate.
- Insuficienţă renală: nu s-a observat acumularea zopiclonei sau a metaboliţilor acesteia după
utilizare prelungită. Zopiclona traversează membrana de dializă. Hemodializa nu este însă utilă
pentru tratamentul supradozajului, deoarece zopiclona are un volum aparent de distribuţie mare.
- Ciroză: clearance-ul plasmatic al zopiclonei este scăzut cu aproximativ 40% prin încetinirea
demetilării: ca urmare, doza trebuie ajustată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Amidon de grâu
Hidrogenofosfat de calciu dihidrat
Lactoză monohidrat
Amidonglicolat de sodiu (tip A)
Stearat de magneziu
Film:
Hipromeloză
Dioxid de titan (E 171)
Macrogol 6000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC/Al cu 20 comprimate filmate
Cutie cu un blister din PVC/Al cu 14 comprimate filmate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Sanofi Romania SRL
Str. Gara Herăstrău, nr. 4, Clădirea B, Etajele 8-9
Sector 2, București, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8632/2016/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Februarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
August 2022