Prospect Hidrocortizon Atb 10 mg comprimate
Producator:
Clasa ATC: glucocorticoizi, codul ATC: H02AB09.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15518/2024/01-02-03-04 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Hidrocortizon Atb 10 mg comprimate
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conține 10 mg hidrocortizon.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 78,40 mg.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate ovale, de culoare albă până la aproape albă, plate, cu margini teșite, gravate cu „BP10” pe
o față și cu linie mediană pe cealaltă faţă. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
Grosimea este de 2,80 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Hidrocortizon Atb este indicat pentru:
Terapia de substituție
• Insuficiența suprarenală la copii și adolescenți
• Insuficiența suprarenală la adulți, ca și utilizare suplimentară sau atunci când preparatele cu
hidrocortizon cu eliberare modificată nu pot fi utilizate.
Terapie inhibitorie
• Hiperplazia suprarenală congenitală (HSC) la copii, adolescenți și adulți.
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Doza trebuie individualizată în funcție de răspunsul pacientului. Trebuie utilizată cea mai mică doză
posibilă.
Monitorizarea răspunsului clinic este necesară și pacienții trebuie supravegheați îndeaproape pentru
semne, care ar putea necesita ajustarea dozei, inclusiv modificări ale stării clinice, care rezultă din
remisiile sau exacerbările bolii, răspunsul individual la medicament și efectul stresului (de exemplu,
intervenții chirurgicale, infecții, traumatisme). În timpul stresului, poate fi necesară creșterea
temporară a dozei.
Terapia de substituție
Insuficiență suprarenală:
• Adulți: 15-25 mg/zi, de obicei, împărțită în două sau trei doze zilnice.
• Copii și adolescenți: 8-10 mg/m2/zi, ajustată în funcție de răspuns și distribuită pe trei până la patru
doze zilnice.
Terapia inhibitorie
Hiperplazia suprarenală congenitală (HSC):
• Adulți: 15-25 mg pe m²/zi, de obicei, împărțită în două sau trei doze zilnice.
• Copii și adolescenți: 10-15 mg/m2/zi, de obicei, distribuită pe trei până la patru doze zilnice.
Prima doză de dimineață ar trebui să fie mai mare decât a doua doză de seară, simulând astfel ritmul
diurn normal al secreţiei de cortizol.
Dacă încă există o activitate reziduală a cortexului suprarenal, pot fi suficiente doze mai mici.
În situațiile în care organismul este expus la stres fizic și/sau psihic excesiv, pacienții pot avea nevoie
de o doză crescută, mai ales după-amiaza sau seara.
Înainte de o intervenție chirurgicală, pe durata persistenței unor traumatisme sau afecțiuni grave la
pacienți cu insuficiență suprarenală cunoscută sau cu rezervă suprarenală incertă
Înainte de intervenția chirurgicală, medicii anesteziști trebuie informați dacă pacientul este tratat în
prezent sau a fost tratat în antecedente cu corticosteroizi.
În situații mai puțin severe când nu este necesară administrarea parenterală de hidrocortizon, de
exemplu infecții ușoare, febră moderată de orice etiologie și situații stresante, cum ar fi intervenții
chirurgicale minore, doza zilnică de substituție ar trebui crescută temporar; doza zilnică totală de
Hidrocortizon Atb trebuie crescută prin dublarea sau triplarea dozei uzuale.
În timpul bolilor intercurente, trebuie să se cunoască foarte bine riscul de apariție a insuficienței
suprarenale acute.
După încheierea episodului de boală intercurentă, pacienții pot reveni la administrarea dozei de
întreținere uzuale.
În situații severe, este necesară o creștere imediată a dozei iar administrarea orală trebuie înlocuită cu
tratament parenteral. Administrarea parenterală a hidrocortizonului este justificată în timpul
episoadelor tranzitorii de boală, cum ar fi infecții severe, în special gastroenterită asociată cu vărsături
și/sau diaree, febră mare de orice etiologie sau stres fizic deosebit, cum ar fi, de exemplu, accidente
grave și intervenții chirurgicale sub anestezie generală.
Când este necesar tratament parenteral, pacientul trebuie tratat într-o unitate cu mijloace de resuscitare
în caz de evoluție a crizei suprarenale.
Populații speciale
Vârstnici
În caz de greutate corporală scăzută asociată vârstei, se recomandă monitorizarea răspunsului clinic,
iar doza zilnică poate fi ajustată până la o doză mai mică.
Insuficiență renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată. În cazul
pacienților cu insuficiență renală severă, se recomandă monitorizarea răspunsului clinic și poate fi
necesară ajustarea dozei, vezi pct. 5.2.
Insuficiență hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei în cazul insuficienței hepatice ușoare până la moderate. În cazul
pacienților cu insuficienţă hepatică severă, masa funcţională a ficatului scade şi astfel și capacitatea de
metabolizare a hidrocortizonului. Prin urmare, se recomandă monitorizarea răspunsului clinic și poate
fi necesară ajustarea dozei, vezi pct. 5.2.
Mod de administrare:
Comprimatele sunt înghițite cu apǎ, în timpul mesei sau imediat după masă.
Terapia de substituție pentru insuficiența suprarenală și tratamentul HSC sunt de obicei pe viață.
Pentru copii cu vârsta sub 6 ani, comprimatul poate fi sfǎrâmat și amestecat cu alimente.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Criza suprarenală
În cazul în care un pacient prezintă vărsături sau are o stare de rău, administrarea parenterală a
hidrocortizonului trebuie inițiată imediat, fiind necesar ca persoanele care au grijă de pacienți să fie
instruite în ceea ce privește administrarea acestuia în situații de urgență.
Întreruperea bruscă a terapiei cu Hidrocortizon Atb riscă să declanșeze o criză suprarenală și deces.
Insuficiența corticosuprarenală secundară indusă de medicament poate fi consecința opririi prea bruște
a corticoterapiei, iar riscul de apariție poate fi diminuat prin reducerea treptată a dozelor. Acest tip de
insuficiență relativă poate persista luni de zile după întreruperea terapiei; prin urmare, în orice situație
de stres care survine în această perioadă, se va relua terapia cu corticosteroizi.
Imunizare
Terapiile de substituție cu corticosteroizi pentru persoanele cu insuficiență suprarenală nu provoacă
imunosupresie și, prin urmare, administrarea de vaccinuri cu virus viu-atenuat nu este contraindicată.
Infecții
Dozele de substituție de hidrocortizon nu ar trebui să crească probabilitatea de apariție a infecțiilor,
însă toate infecțiile trebuie tratate cu seriozitate, iar ajustarea dozei este necesară în situațiile de stres
(vezi pct. 4.2). În timpul infecțiilor, pacienții cu insuficiență suprarenală sunt expuși riscului de
apariție a crizei suprarenale care pune viața în pericol, prin urmare, se va acorda atenția cuvenită
depistării infecțiilor și se va solicita cât mai repede consultul unui specialist.
Utilizarea unor doze mai mari de hidrocortizon decât cele uzuale
Dozele mari (supra-fiziologice) de hidrocortizon pot cauza creșterea tensiunii arteriale, retenția
hidrosalină și creșterea excreției de potasiu. Tratamentul pe termen lung cu doze de hidrocortizon mai
mari decât dozele fiziologice poate duce la caracteristici clinice asemănătoare sindromului Cushing, cu
adipozitate crescută, obezitate abdominală, hipertensiune arterială și diabet zaharat determinând astfel
un risc crescut de morbiditate și mortalitate cardiovasculară.
Vârsta înaintată și indicele scăzut al masei corporale sunt factori de risc cunoscuți pentru reacțiile
adverse frecvente la administrarea dozelor farmacologice de glucocorticoizi, cum ar fi osteoporoză,
subțiere a pielii, diabet zaharat, hipertensiune arterială și susceptibilitate crescută la infecții.
Reacții adverse la corticoterapia de substituție
Majoritatea reacțiilor adverse la corticoterapie sunt corelate cu doza și cu durata de expunere la
tratament. Prin urmare, probabilitatea de apariție a reacțiilor adverse este mai mică atunci când
corticoterapia este utilizată cu rol de substituție.
Corticoterapia poate provoca întârzierea creșterii în perioada de sugar, în copilărie și adolescență;
aceasta poate avea un caracter ireversibil. Pentru tratament trebuie să se utilizeze numai doza minimă
necesară pentru obținerea răspunsului clinic intenționat și, când se poate reduce doza, scăderea va fi
efectuată treptat. Creșterea excesivă în greutate, în contextul scăderii ratei de creștere în înălțime sau al
prezenței altor semne sau simptome ale sindromului Cushing sunt sugestive pentru utilizarea unor
doze prea mari ale glucocorticoterapiei de substituție. Sugarii necesită evaluare frecventă și trebuie
monitorizați la interval de minimum 3-4 luni, în vederea determinării ratei de creștere, valorilor
tensiunii arteriale și stării generale de bine.
Pot exista consecințe asupra densității minerale osoase la copiii la care se utilizează doze mai mari ale
corticoterapiei de substituție. Se vor utiliza dozele minime de corticosteroid adecvate în funcție de
răspunsul individual al fiecărui pacient în parte. Toți glucocorticoizii cresc excreția de calciu și reduc
rata de remodelare osoasă. S-a constatat că pacienții cu insuficiență suprarenală care urmează terapie
de substituție cu glucocorticoizi pe termen lung au o densitate minerală osoasă redusă.
Pacienții și/sau persoanele care au grijă de aceștia trebuie avertizate că pot surveni reacții adverse
psihice potențial severe; euforia, mania, psihoza însoțită de halucinații și delirul au fost observate la
pacienții adulți tratați cu terapie de substituție cu hidrocortizon (vezi pct. 4.8). În general, simptomele
survin în interval de câteva zile sau săptămâni după inițierea tratamentului. Riscul poate fi crescut în
condițiile utilizării unor doze mari/expunerii sistemice prelungite (vezi și pct. 4.5), însă dozele utilizate
nu permit anticiparea debutului, tipului, severității sau duratei reacțiilor. Majoritatea reacțiilor se remit
după reducerea dozelor sau oprirea administrării, însă poate fi necesar un tratament specific.
Pacienții/persoanele care au grijă de aceștia trebuie încurajate să se adreseze medicului dacă apar
simptome psihice îngrijorătoare, în special dacă se suspectează prezența unei dispoziții depresive sau a
ideației suicidare. Cu toate că aceste reacții au fost rareori raportate, pacienții/persoanele care au grijă
de aceștia trebuie să fie atente și la tulburările psihice care pot apărea în timpul sau imediat după
reducerea treptată a dozelor/oprirea corticoterapiei sistemice.
Reacțiile anafilactoide au survenit rareori la pacienții tratați cu corticoterapie, mai ales atunci când
pacientul a prezentat în antecedente alergii la medicamente.
Tulburări de vedere
În cazul utilizării sistemice și topice de corticosteroizi pot apărea tulburări de vedere. Dacă pacientul
prezintă simptome ca vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere, trebuie luată în considerare
trimiterea la un medic oftalmolog, pentru evaluarea cauzelor posibile, care pot include: cataractă,
glaucom sau afecțiuni rare precum corioretinopatia seroasă centrală (CSCR), care au fost raportate
după tratament cu corticosteroizi sistemici și topici.
Maturizare sexuală accelerată
Adolescenții cu HSC pot prezenta o maturizare sexuală accelerată. Pacienții trebuie monitorizați
îndeaproape; iar dacă sunt prezente semne de pubertate precoce sau de maturizare sexuală accelerată,
trebuie luată în considerare o creștere a dozei. Se recomandă monitorizarea atentă și regulată a
pacienților adolescenți, cu ajustarea dozei în funcție de răspunsul individual al pacientului.
Funcția tiroidiană
Pacienții cu insuficiență suprarenală trebuie monitorizați pentru detectarea disfuncției tiroidiene,
întrucât atât hipotiroidismul cât și hipertiroidismul pot influența considerabil expunerea la
hidrocortizonul administrat.
Cardiomiopatia hipertrofică a fost raportată după administrarea de hidrocortizon la copiii născuți
prematur, prin urmare trebuie efectuate evaluarea diagnostică corespunzătoare și monitorizarea
funcției și structurii cardiace.
Lactoză
Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau
malabsorbție la glucoză și galactoză nu trebuie să ia acest medicament.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Hidrocortizonul este metabolizat de citocromul P450 3A4 (CYP3A4). Administrarea concomitentă de
medicamente care sunt inhibitori sau inductori ai CYP3A4 poate duce, prin urmare, la modificări
nedorite ale concentrațiilor serice ale Hidrocortizon Atb cu riscul apariției de reacții adverse, în special
de criză suprarenală. Necesitatea ajustării dozei atunci când se utilizează astfel de medicamente poate
fi anticipată, iar pacienții trebuie monitorizați îndeaproape.
Medicamentele cu efect inductor asupra CYP3A4, care necesită o potențială creștere a dozei de
Hidrocortizon Atb, includ dar nu se limitează la:
• Anticonvulsivante: fenitoină, carbamazepină și oxcarbazepină
• Antibiotice: rifampicină si rifabutină
• Barbiturice, inclusiv fenobarbital și primidonă
• Medicamente antiretrovirale: efavirenz şi nevirapină
Medicamentele/substanțele cu efect inhibitor asupra CYP3A4, care pot determina necesitatea de
scădere a dozei de hidrocortizon, includ dar nu sunt limitate la:
• Antifungice: itraconazol, posaconazol, voriconazol
• Antibiotice: eritromicină și claritromicină
• Medicamente antiretrovirale: ritonavir
• Suc de grepfruit
• Lemn dulce.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Terapia de substituție hormonală cu hidrocortizon poate fi utilizată în timpul sarcinii. Capacitatea
corticosteroizilor de a traversa placenta variază în funcție de tipul acestora, însă hidrocortizonul
traversează cu ușurință placenta.
Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3).
Alăptarea
Terapia de substituție hormonală cu hidrocortizon poate fi utilizată în timpul alăptării.
Fertilitatea
Nu există date disponibile privind efectele potențiale ale Hidrocortizon Atb asupra fertilității.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Până în prezent, nu există dovezi că hidrocortizon afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje.
4.8 Reacții adverse
Următoarele reacții adverse au fost raportate în literatura științifică pentru alte medicamente cu
hidrocortizon, atunci când sunt administrate ca terapie de substituție pentru insuficiența suprarenală la
pacienții adulți.
Următoarele frecvențe sunt utilizate ca bază pentru evaluarea efectelor secundare:
foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 până la <1>
<1>
estimată din datele disponibile).
Clasificarea pe aparate, sisteme Frecvența Reacții adverse
și organe
Tulburări psihice necunoscută Psihoză însoțită de halucinații și delir
Manie
Euforie
Tulburări gastro-intestinale necunoscută Gastrită
Greață
Tulburări renale și ale căilor necunoscută Acidoză hipokaliemică
urinare
Tulburări cardiace necunoscută Cardiomiopatie hipertrofică la copiii
născuți prematur
Tulburări oculare rară Vedere încețoșată*
Investigații diagnostice necunoscută Creștere în greutate
* Vezi pct. 4.4.
Din datele obținute anterior, la cohortele de adulți tratați din copilărie pentru HSC, s-a constatat
scăderea densității minerale osoase, incidență crescută a fracturilor și rate întârziate de creștere (vezi
pct. 4.4) – nu se știe cu certitudine dacă acestea se corelează cu tratamentul cu hidrocortizon utilizat în
cadrul schemelor actuale de substituție hormonală.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Cazurile raportate de toxicitate acută și/sau deces ca urmare a supradozajului de hidrocortizon sunt
rare. Nu este disponibil niciun antidot. Probabil că tratamentul reacțiilor determinate de intoxicația
cronică nu este indicat cu excepția cazului în care pacientul are o afecțiune care l-ar face neobișnuit de
susceptibil la efectele dăunătoare ale hidrocortizonului. În acest caz trebuie instituit tratament
simptomatic adaptat.
Timpul biologic de înjumătățire plasmatică al hidrocortizonului este de aproximativ 100 de minute.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: glucocorticoizi, codul ATC: H02AB09.
Mecanism de acțiune
Hidrocortizonul este un glucocorticoid. Glucocorticoizii sunt steroizi adrenocorticali, produși atât de
corticosuprarenale cât și obținuți prin sinteză și, care sunt absorbiți cu ușurință de la nivelul tractului
gastrointestinal.
Efecte farmacodinamice
Se consideră că hidrocortizonul este principalul corticosteroid secretat de corticosuprarenale.
Glucocorticoizii sintetizați în mod natural (hidrocortizon și cortizon), care au și proprietăți de retenție
sodică, sunt utilizați ca terapie de substituție în insuficiența corticosuprarenală. Aceștia sunt utilizați,
de asemenea, pentru puternicele lor efecte antiinflamatorii în tulburări care afectează numeroase
aparate, sisteme și organe. Glucocorticoizii au efecte metabolice marcate și diferite. În plus, modifică
răspunsurile imune ale organismului la diverși stimuli.
Pentru a nu depăși pragul Cushing, doza administrată de hidrocortizon pe zi, pentru adulți, este 30 – 40
mg.
Cu un timp de înjumătățire biologic între 8 și 12 ore, hidrocortizonul este unul dintre glucocorticoizii
cu acțiune scurtă; datorită duratei scurte de acțiune, hidrocortizonul nu se acumulează la administrarea
zilnică continuă.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Absorbție și Distribuție
După administrarea hidrocortizonului pe stomacul gol, concentrațiile serice maxime sunt atinse în
decurs de 1 oră, timpul de înjumătățire plasmatică este de aproximativ 1,5 ore. Dacă este luat în timpul
mesei, absorbția este întârziată, dar nu este redusă.
Legarea de proteine este dependentă de doză; într-un interval scurt, hidrocortizonul se leagă în
proporție de peste 90%, în principal de transcortină și, într-o măsură mai mică, de albumină.
Metabolizare și Eliminare
Hidrocortizonul este metabolizat la nivel hepatic; metaboliții săi (compuși tetrahidro, 6-hidroxi, 11-
ceto și 20-hidroxi) sunt inactivi hormonal și sunt excretați renal sub formă de glucuronați (aprox. 90%
din doza aplicată în 48 de ore).
Grupe speciale de pacienți
Insuficiență renală
O cantitate mică de cortizol se excretă în urină sub formă nemodificată (< 0,5% din cantitatea produsă
zilnic), ceea ce înseamnă că acesta se elimină complet pe cale metabolică. Întrucât insuficiența renală
severă poate afecta farmacocinetica medicamentelor eliminate complet pe cale metabolică, poate fi
necesară ajustarea dozei, vezi pct. 4.2.
Insuficiență hepatică
Nu au fost efectuate studii la pacienți cu insuficiență hepatică, însă datele din literatura de specialitate
pentru hidrocortizon confirmă că nu este necesară ajustarea dozei în insuficiența hepatică ușoară până
la moderată. În caz de insuficiență hepatică severă, masa hepatică funcțională scade și, astfel, scade și
capacitatea de metabolizare a hidrocortizonului. Acest lucru poate impune individualizarea dozei, vezi
pct. 4.2.
5.3 Date preclinice de siguranță
Administrarea de corticosteroizi la animalele gestante poate provoca dezvoltare fetală anormală,
inclusiv palatoschizis, întârziere a creșterii intrauterine și efecte asupra creșterii și dezvoltării
cerebrale.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Lactozǎ monohidrat
Stearat de magneziu
Amidon de porumb
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesitǎ condiţii speciale de pǎstrare.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC-PVDC/Al de culoare albǎ opacǎ a câte 10 comprimate.
Cutie cu 3 blistere din PVC-PVDC/Al de culoare albǎ opacǎ a câte 10 comprimate.
Cutie cu 5 blistere din PVC-PVDC/Al de culoare albǎ opacǎ a câte 10 comprimate.
Cutie cu 10 blistere din PVC-PVDC/Al de culoare albǎ opacǎ a câte 10 comprimate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Antibiotice SA
Str. Valea Lupului nr. 1,
707410 Iaşi, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
15518/2024/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Iunie 2024
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2024
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.