Glyclada 30 mg comprimate cu eliberare prelungită

Prospect Glyclada 30 mg comprimate cu eliberare prelungită

Producator: KRKA, d.d. NOVO MESTO

Clasa ATC: hipoglicemiante, sulfonamide, derivaţi de uree; codul ATC: A10BB09.

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 10606/2018/01-08 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Glyclada 30 mg comprimate cu eliberare prelungită

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine gliclazidă 30 mg.

Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 73,50 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat cu eliberare prelungită.

Comprimate ovale, biconvexe, albe până la aproape albe.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

  • Diabet insulino-independent (tip 2) la adulţi, atunci când măsurile dietetice, exerciţiul fizic şi scăderea

în greutate nu sunt suficiente pentru controlul glicemiei.

  • Prevenţia complicaţiilor determinate de diabet:

Reducerea riscului de complicaţii macro- şi micro-vasculare, în special a nefropatiei nou-apărute sau

agravate, la pacienţi cu diabet zaharat de tip 2 trataţi pe baza unei strategii de control intensiv al

glicemiei

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Doza zilnică de Glyclada poate varia de la 30 la 120 mg, administrată într-o singură doză, pe cale orală, la

micul dejun.

În cazul omiterii unei doze, în ziua următoare nu trebuie crescută doza.

La fel ca la orice medicament antidiabetic, doza de Glyclada trebuie ajustată în funcţie de răspunsul

metabolic individual al pacientului (glicemie, HbA1c).

Doza iniţială

Doza iniţială recomandată este de 30 mg pe zi, adică 1 comprimat cu eliberare prelungită de Glyclada.

Dacă glicemia este controlată, această doză se va menţine şi ca tratament de întreţinere.

Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută succesiv la 60, 90 sau 120 mg pe zi.

Intervalul dintre creşterile succesive ale dozelor trebuie să fie de cel puţin 1 lună, excepţie fac pacienţii

la care glicemia nu este redusă după două săptămâni de tratament. În astfel de cazuri, doza poate fi crescută

la sfârşitul săptămânii a doua de tratament.

Doza maximă recomandată pe zi este de 120 mg.

Trecerea de la gliclazidă comprimate cu eliberare imediată la Glyclada 30 mg, comprimate cu eliberare

prelungită

1 comprimat de gliclazidă cu eliberare imediată de 80 mg este echivalent cu 1 comprimat cu eliberare

prelungită de 30 mg (adică 1 comprimat cu eliberare prelungită de Glyclada 30 mg). De aceea, trecerea de la

o formă la alta se poate face, cu condiţia unei monitorizări atente a glicemiei.

Trecerea de la alt antidiabetic oral la Glyclada 30 mg, comprimate cu eliberare prelungită

Glyclada comprimate poate înlocui alte medicamente antidiabetice orale.

La trecerea la Glyclada comprimate, trebuie luate în considerare dozajul şi timpul de înjumătăţire

plasmatică ale antidiabeticului anterior.

În general, nu este nevoie de o perioadă de tranziţie. Se va utiliza o doză iniţială de 30 mg (1 comprimat cu

eliberare prelungită de Glyclada 30 mg), ce va fi ajustată conform răspunsului glicemic al pacientului, după

modelul descris anterior.

La trecerea de la un derivat de sulfoniluree cu un timp de înjumătăţire plasmatică lung, poate fi

necesară o perioadă fără tratament de câteva zile, pentru evitarea efectului aditiv al celor două

medicamente, care poate provoca hipoglicemia. Ulterior se va folosi procedura de iniţiere a

tratamentului cu Glyclada descrisă anterior, pornind cu o doză iniţială de 30 mg/zi (1 comprimat cu

eliberare prelungită de Glyclada 30 mg), urmată de o creştere succesivă a dozelor, în funcţie de răspunsul

metabolic al pacientului.

Tratament asociat cu alte antidiabetice

Glyclada comprimate poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa glucozidază sau

insulină.

La pacienţii la care glicemia nu este controlată eficient cu Glyclada comprimate, poate fi iniţiat

tratament concomitent cu insulină, sub supraveghere medicală atentă.

Vârstnici

La vârstnicii de peste 65 ani,Glyclada comprimate va fi administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii cu vârsta

sub 65 ani.

Insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficiență renală uşoară până la moderată se poate utiliza aceeaşi schemă de administrare

ca la pacienţii cu funcţie renală

normală, sub monitorizare atentă. Aceste date au fost confirmate de studiile clinice.

Pacienţii cu risc hipoglicemic

Riscul maxim de hipoglicemie există la pacienţi:

  • pacienţi subnutriţi sau malnutriţi;
  • pacienţi cu afecţiuni endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism, hipotiroidism,

insuficienţă adrenocorticotropă);

  • pacienţi în perioada de după întreruperea terapiei prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi;
  • pacienţi cu boli vasculare severe (boală severă coronariană, insuficienţă carotidiană severă, boală

vasculară difuză).

În aceste cazuri se recomandă utilizarea unei doze iniţiale minime de 30 mg.

Prevenţia complicaţiilor determinate de diabet

În cadrul strategiei terapeutice de control intensiv al glicemiei, doza de Glyclada trebuie crescută treptat până

la 120 mg pe zi, pe baza valorii HbA1c, în acelaşi timp cu accentuarea regimului dietetic şi a exerciţiului

fizic şi cu monitorizarea riscului de hipoglicemie. Pot fi adăugate şi alte medicamente hipoglicemiante, cum

sunt metformin, acarboză, tiazolidindione sau insulină.

Copii şi adolescenţi

Glyclada nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind

administrarea la această grupă de vârstă.

Mod de administrare

Administrare orală.

Glyclada se administrează o dată pe zi, dimineața la micul dejun.

Comprimatele trebuie înghiţite întregi, fără a fi mestecate sau zdrobite.

.

4.3 Contraindicaţii

  • Hipersensibilitate la substanţa activă, derivaţi de sulfoniluree şi sulfonamide sau la oricare dintre

excipienţii enumeraţi la pct. 6.1,

  • Diabet zaharat insulino-dependent (de tip 1),
  • Cetoacidoză diabetică, precomă şi comă diabetică,
  • Insuficienţă renală sau hepatică severe: în acest caz se recomandă folosirea insulinei,
  • În timpul tratamentului cu miconazol (vezi pct. 4.5),
  • Alăptare (vezi pct. 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Hipoglicemia

Tratamentul cu Glyclada va fi prescris numai dacă pacientul poate avea un orar regulat al alimentaţiei

(inclusiv micul dejun). Este important să existe o ingestie regulată de hidrocarbonaţi, datorită riscului

crescut de

apariţie al hipoglicemiei, în cazul în care masa este întârziată, nu se consumă o cantitate adecvată de

alimente, sau dacă hrana nu conţine suficienţi hidrocarbonaţi. Hipoglicemia poate apare mai ales în

dietele hipocalorice, după exerciţii fizice prelungite sau excesive, după consum de alcool etilic sau în

cazul utilizării unei asociaţii de medicamente antidiabetice.

Hipoglicemia poate apărea după administrarea derivaţilor de sulfoniluree (vezi pct. 4.8). Unele cazuri

pot fi severe şi prelungite. Aceste cazuri pot necesita spitalizare şi administrare de glucoză pentru

câteva zile.

Pentru reducerea riscului de apariţie al episoadelor hipoglicemice, este necesară selecţionarea atentă a

pacienţilor, a dozei utilizate şi indicaţii de tratament clare pentru pacienţi.

Factori care cresc riscul de hipoglicemie:

  • pacientul refuză tratamentul sau (în special la vârstnici) nu poate coopera;
  • malnutriţie, mese neregulate, omiterea meselor, perioade de post sau modificări ale dietei;
  • dezechilibru între exerciţiul fizic şi aportul de hidrocarbonaţi;
  • insuficienţă renală;
  • insuficienţă hepatică severă;
  • supradozaj cu Glyclada comprimate;
  • anumite afecţiuni endocrine: afecţiuni tiroidiene, hipopituitarism şi insuficienţă suprarenală;
  • administrarea concomitentă a anumitor medicamente (vezi pct. 4.5).

Insuficiență renală şi hepatică

La aceşti pacienţi poate apărea un episod hipoglicemic prelungit, fiind necesară iniţierea unui tratament

adecvat.

Informarea pacientului

Pacienţii şi membrii de familie ai acestora trebuie informaţi despre riscul de apariţie a hipoglicemiei,

situaţiile care predispun la dezvoltarea acesteia, simptome (vezi pct. 4.8) şi tratament.

Pacientul va fi informat asupra importanţei respectării indicaţiilor dietetice, efectuării regulate a

exerciţiilor fizice şi a monitorizării regulate a valorilor glicemiei.

Controlul ineficient al glicemiei

Echilibrul glicemic al unui pacient aflat în tratament antidiabetic poate fi afectat de oricare dintre

următoarele: preparate cu sunătoare (Hypericum perforatum) (vezi pct. 4.5), febră, traumatisme, infecţii sau

intervenţii chirurgicale. În unele cazuri, este necesară administrarea insulinei.

La mulţi pacienţi, eficacitatea oricărui antidiabetic oral, inclusiv gliclazidă, se poate atenua în timp;

acest lucru se poate datora progresiei severităţii diabetului sau prin reducerea răspunsului la tratament.

Acest fenomen este cunoscut ca eşec terapeutic secundar, distinct faţă de eşecul terapeutic primar,

când o substanţă activă este ineficientă ca medicament de primă alegere. Înainte de a defini existenţa unui

eşec terapeutic secundar la un pacient, trebuie luată în considerare ajustarea adecvată a dozelor şi complianţa

dietetică.

Disglicemie

La pacienții cu diabet zaharat care au primit tratament concomitent cu fluorochinolone, în special la pacienții

vârstnici, au fost raportate tulburări ale glicemiei, inclusiv hipoglicemie și hiperglicemie. De aceea, se

recomandă monitorizarea atentă a glicemiei la toți pacienții în tratament concomitent cu gliclazidă și

fluorochinolone.

Investigatii de laborator

In evaluarea controlului glicemiei se recomandă determinări periodice ale glicemiei, glicozuriei şi

hemoglobinei glicozilată. Automonitorizarea glicemiei este, de asemenea, utilă.

Tratamentul pacienţilor cu deficienţă de G6PD cu derivaţi de sulfoniluree poate duce la anemie hemolitică.

Deoarece gliclazida aparţine medicamentelor clasei sulfonilureei, la pacienţii cu deficienţă de G6PD se

recomandă precauţie şi utilizarea alternativă a unor medicamente non-sulfonilureice.

Informaţii speciale privind unele componente

Glyclada conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază

(Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament..

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

a) Următoarele medicamente pot creşte riscul hipoglicemiei

Asocieri contraindicate

  • Miconazol (în administrare sistemică, gel bucofaringian): accentuează efectul de scădere a glicemiei,

cu apariţia posibilă a simptomelor hipoglicemice sau chiar comă.

Asocieri nerecomandate

  • Fenilbutazonă (în administrare sistemică): accentuează efectul de scădere a glicemiei al derivaţilor de

sulfoniluree (prin deplasarea de pe proteinele plasmatice şi/sau reducerea eliminării).

Este preferabilă utilizarea unui alt antiinflamator, sau pacientul va fi informat şi prevenit asupra

importanţei automonitorizării. Dacă este necesar, doza va fi ajustată în timpul şi după tratamentul cu

antiinflamator.

  • Alcool etilic: intensifică reacţia hipoglicemică (prin inhibarea reacţiilor compensatorii), ceea ce poate

duce la debutul unei comei hipoglicemice. Se recomandă evitarea alcoolului etilic sau a

medicamentelor care conţin alcool etilic.

Asocieri care necesită prudenţă

Potenţarea efectului de scădere a glicemiei şi, în unele cazuri, a apariţiei hipoglicemiei, poate apărea la

administrarea concomitentă a următoarelor medicamente: alte antidiabetice (insuline, acarboză, metformină,

tiazolidinedione, inhibitor de dipeptidil-4-peptidază, agonist al receptorului GLP-1), beta-blocante,

fluconazol, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril), antagonişti ai receptorilor

H , IMAO, sulfonamide claritromicină şi antiinflamatoare nesteroidiene.

b) Următoarele medicamente pot determina creşterea valorilor glicemiei

Asocieri nerecomandate

  • Danazol: efect diabetogen al acestuia. Dacă nu se poate evita administrarea acestui medicament,

pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicozuriei şi a glicemiei. Dacă este

necesar, doza se va ajusta în timpul şi după tratamentul cu danazol.

Asocieri care necesită prudenţă

  • Clorpromazină (neuroleptic): dozele mari (>100 mg pe zi de clorpromazină) cresc glicemia (reduc

eliberarea insulinei).

Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei. Dacă este necesar, doza se va

ajusta în timpul şi după tratamentul cu neuroleptic.

  • Glucocorticoizi (în administrare sistemică şi locală: intra-articulară, percutanată şi intrarectală) şi

tetracosactid: creşterea valorilor glicemiei cu apariţia posibilă a cetozei (prin reducerea toleranţei la

hidrocarbonaţi, datorită glucocorticoizilor).

Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei, în special la iniţierea

tratamentului. Dacă este necesar, doza se va ajusta în timpul şi după tratamentul cu glucocorticoizi.

  • Ritodrină, salbutamol, terbutalină: în administrare intravenoasă. Creşterea glicemiei datorită

efectelor beta-2 agoniste.

Pacientul va fi informat şi se va sublinia importanţa monitorizării glicemiei. Dacă este necesar, se

va trece pe insulină.

  • Preparate cu sunătoare (Hypericum perforatum)

Concentrația plasmatică de gliclazidă este scăzută de sunătoare, de aceea este necesară

monitorizarea glicemiei.

Următoarele medicamente pot provoca disglicemie:

Combinații care necesită precauții în timpul utilizării

  • Fluorochinolone: în cazul utilizării concomitente de gliclazidă și fluorochinolone, pacientul

trebuie să fie avertizat asupra riscului de disglicemie și trebuie subliniată importanța

monitorizării glicemiei.

Asocieri de care trebuie ţinut cont

  • Tratamentul anticoagulant (cum ar fi warfarina):

În timpul tratamentului concomitent, derivaţii de sulfoniluree pot potenţa efectul anticoagulant.

Poate fi necesară ajustarea dozelor de anticoagulant.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu există experienţă clinică sau datele clinice sunt limitate (mai puțin de 300 sarcini duse la termen) în

utilizarea gliclazidei la femeile gravide, cu toate că există disponibile date referitoare la alţi derivaţi de

sulfoniluree.

În studiile la animale, gliclazida nu a demonstrat efect teratogen (vezi pct. 5.3).

Ca măsură de precauție, este de preferat să se evite utilizarea gliclazidei în timpul sarcinii.

Înainte de concepţie, se recomandă obţinerea controlului diabetului zaharat, pentru reducerea riscului

tulburărilor congenitale datorate unui diabet zaharat necontrolat.

În tratamentul diabetului din timpul sarcinii, antidiabeticele orale nu sunt indicate; medicamentul de

elecţie în acest caz este insulina. Înainte de sarcină sau imediat ce sarcina a fost depistată, se

recomandă trecerea de la tratamentul cu antidiabetice orale, la insulină.

Alăptarea

Nu se ştie dacă gliclazida sau metaboliţii acesteia sunt excretaţi în laptele matern. Datorită riscului de

hipoglicemie neonatală, medicamentul este astfel contraindicat la mamele care alăptează.

Nu poate fi exclus un risc pentru nou-născuți/sugari.

Fertilitatea

Nu a fost observat niciun efect asupra fertilității sau performanței la reproducere la șobolanii masculi și

femele (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Gliclada nu prezintă sau are o influenţă minoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Cu toate acestea, pacienţii trebuie informaţi asupra simptomelor hipoglicemiei care pot afecta capacitatea de

a conduce vehicule şi de a folosi utilaje, în special la iniţierea tratamentului.

4.8 Reacţii adverse

Pe baza experienţei clinice cu gliclazidă şi alţi derivaţi de sulfoniluree, au fost raportate următoarele reacţii

adverse:

Descrierea unor reacții adverse

Hipoglicemia

Reacția adversă cea mai frecventă la gliclazidă este hipoglicemia.

Similar altor derivaţi de sulfoniluree, tratamentul cu Glyclada comprimate poate produce

hipoglicemie, dacă orarul meselor este neregulat şi, mai ales, dacă se omit mesele. Simptomele

posibile ale hipoglicemiei sunt: cefalee, senzaţie dureroasă de foame, greaţă, vărsături, oboseală,

tulburări de somn, agitaţie, agresivitate, scăderea capacităţii de concentrare şi de reacţie, depresie, confuzie,

tulburări vizuale şi de vorbire, afazie, tremor, pareză, tulburări senzoriale, ameţeli, senzaţie de slăbiciune,

pierderea autocontrolului, delir, convulsii, respiraţie superficială, bradicardie, somnolenţă şi pierderea

conştienţei, cu evoluţie posibilă spre comă şi deces.

Suplimentar, se pot observa semne ale răspunsului compensator adrenergic: transpiraţii, piele umedă,

anxietate, tahicardie, hipertensiune arterială, palpitaţii, angină pectorală şi aritmii cardiace.

De obicei, simptomele dispar după ingestia de hidrocarbonaţi (zahăr). Îndulcitorii artificiali nu au efect.

Experienţa cu alţi derivaţi de sulfoniluree arată că hipoglicemia poate reapărea, chiar dacă măsurile luate

iniţial s-au dovedit eficiente.

Dacă un episod hipoglicemic este sever sau prelungit, chiar dacă este controlat temporar prin ingestie

de zahăr, poate fi necesar tratament medicamentos imediat sau chiar spitalizare.

Alte reacţii adverse

Tulburările gastrointestinale, incluzând dureri abdominale, greaţă, vărsături, dispepsie, diaree şi constipaţie

pot fi evitate sau efectele acestora pot fi reduse dacă gliclazida este administrată în timpul micului dejun.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate mai rar:

  • Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupţii cutanate, prurit, urticarie, angioedem,

eritem, erupţii maculopapulare, reacţii buloase (cum sunt sidromul Steven-Johnson şi

necroliza epidermică toxică) și, în mod excepțional, erupție cutanată tranzitorie iatrogenă, cu

eozinofilie și sindrom sistemic (DRESS)..

  • Tulburări hematologice şi limfatice: modificările hematologice, cum sunt anemie, leucopenie,

trombocitopenie, granulocitopenie. În general, aceste reacţii sunt rare şi reversibile la

întreruperea tratamentului cu gliclazidă.

  • Tulburări hepatobiliare: creşterea concentraţiei plasmatice a enzimelor hepatice (AST, ALT,

fosfataza alcalină), hepatită (rapoarte izolate). La apariţia icterului colestatic, tratamentul trebuie

întrerupt.

În general, aceste reacţii adverse sunt reversibile la întreruperea tratamentului cu gliclazidă.

  • Tulburări oculare: tulburări vizuale tranzitorii, mai ales la iniţierea tratamentului. Acestea se

datorează modificărilor valorilor glicemiei.

Efecte de clasă

Similar altor derivaţi de sulfoniluree s-au descris următoarele reacţii adverse:

Cazuri de eritrocitopenie, agranulocitoză, anemie hemolitică, pancitopenie şi vasculită alergică.

în În alte cazuri au fost observate şi creşterea concentraţiilor enzimelor hepatice şi chiar insuficienţă

hepatică (cu colestază şi icter), precum şi hepatită, care au regresat după întreruperea tratamentului cu

sulfoniluree sau, în cazuri izolate, au progresat către insuficienţă hepatică cu risc letal.

Studii clinice

Pe parcursul studiului ADVANCE au fost raportate evenimentele adverse grave. În total, 59,3% dintre cei

5.571 pacienţi din grupul cu control intensiv (comparativ cu 58,1% dintre cei 5.569 pacienţi din grupul cu

tratament standard) au prezentat evenimente adverse grave, cu diferenţe minore între grupuri în ceea ce

priveşte frecvenţa de apariţie a fiecărui eveniment. Nu a fost identificat niciun semnal nou în cadrul acestui

grup mare de pacienţi cu diabet zaharat de tip 2 trataţi pe baza unei strategii de control intensiv al glicemiei.

Câţiva pacienţi au prezentat hipoglicemie severă, dar frecvenţa totală de apariţie a fost scăzută şi, după cum

era de aşteptat, mai des întâlnită în grupul cu control intensiv decât în grupul cu tratament standard (2,7%

comparativ cu 1,5%; rata de hazard 1,86; p<0,001). Majoritatea episoadelor au apărut în timpul

tratamentului concomitent cu insulină.

În cazul apariţiei reacţiilor adverse severe, tratamentul trebuie întrerupt.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

e-mail: [email protected]

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

Simptome

Supradozajul derivaţilor de sulfoniluree poate produce hipoglicemie.

Simptomele moderate de hipoglicemie, fară pierderea conştienţei sau orice semne neurologice, trebuie

corectate prin ingestia de hidrocarbonaţi, ajustarea dozei de medicament şi/sau modifîcări dietetice.

Monitorizarea strictă trebuie continuată până ce medicul este sigur că pacientul nu mai este în pericol.

Sunt posibile şi reacţii hipoglicemice severe, cu comă, convulsii sau alte tulburări neurologice, care

trebuie tratate ca urgenţă medicală, necesitând spitalizare imediată.

Tratament

Dacă se diagnostichează sau se suspectează coma hipoglicemică, pacientului i se vor administra rapid

intravenos 50 ml de soluţie concentrată de glucoză (20 – 30%). După aceea, se aplică o perfuzie

continuă cu soluţie mai diluată de glucoză (10%), pentru a menţine valorile glicemiei peste 1 g/1.

Pacienţii vor fi monitorizaţi cu atenţie şi, în funcţie de starea clinică, medicul va decide dacă

monitorizarea mai este necesară.

Dializa nu este eficientă, datorită legării în proporţie mare a gliclazidei de proteinele plasmatice.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: hipoglicemiante, sulfonamide, derivaţi de uree; codul ATC: A10BB09.

Mecanism, de acțiune

Gliclazida este un antidiabetic oral, derivat de sulfoniluree, care diferă de alţi derivaţi printr-un inel

heterociclic cu azot (N) şi o legătură endociclică.

Gliclazidul Gliclazida reduce glicemia prin stimularea secreţiei de insulină de la nivelul celulelor β din

insulele pancreatice Langerhans. Creşterea postprandială a insulinei şi secreţia de C-peptide persistă după 2

ani de tratament.

In plus faţă de aceste proprietăţi metabolice, gliclazidei are şi proprietăţi hemovasculare.

Efecte farmacodinamice

Efecte asupra secreţiei de insulină

La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, gliclazida reface primul vârf al secreţiei maxime de insulină, ca

răspuns la prezenţa glucozei şi creşte faza a doua a secreţiei de insulină. Ca răspuns la stimularea indusă de

administrarea de alimente sau glucoză, apare o creştere semnificativă a secreţiei de insulină.

Proprietăţi hemovasculare

Gliclazida inhibă procesul de microtromboză prin două mecanisme, ce pot fi implicate în apariţia

complicaţiilor diabetului zaharat:

inhibarea parţială a agregării şi aderării plachetare, cu scăderea markerilor activării plachetare (beta

tromboglobulina, tromboxan B );

acţiune asupra activităţii fibrinolitice a endoteliului vascular, cu o creştere a activităţii tPA.

Eficacitate şi siguranţă clinică

Studiul ADVANCE a fost un studiu multicentric, internaţional, randomizat, cu design 2×2 factorial, al cărui

obiectiv a fost să determine beneficiile reducerii tensiunii arteriale cu combinaţia fixă

perindopril/indapamidă comparativ cu placebo, peste terapia standard curentă (evaluare dublu-orb), precum

şi beneficiile strategiei de control intensiv al glicemiei cu gliclazidă cu eliberare modificată (valoarea ţintă a

HbA1c < 6,5%) comparativ cu controlul standard al glicemiei (design PROBE [Prospective Randomised

Open study with Blinded Evaluation]), asupra evenimentelor macrovasculare şi microvasculare la pacienţi cu

diabet zaharat de tip 2.

Criteriul primar a fost compus din evenimente majore macrovasculare (deces cardiovascular, infarct

miocardic non-fatal, accident vascular cerebral non-fatal) şi microvasculare (nefropatie nou-apărută sau

agravată şi tulburări oculare).

În total, 11.140 pacienţi cu diabet zaharat de tip 2 (valori medii: vârsta=66 ani, IMC=28 kg/m2, durata

diabetului=8 ani, HbA1c=7,5% şi TAS/TAD=145/81 mmHg) au fost incluşi în studiu. Dintre aceştia, 83%

aveau hipertensiune arterială, 32% şi 10% aveau antecedente de boală macrovasculară şi, respectiv,

microvasculară, iar 27% aveau microalbuminurie. Majoritatea pacienţilor fuseseră trataţi anterior pentru

diabet zaharat de tip 2, 90% cu tratamente orale (47% cu monoterapie, 46% cu terapie dublă şi 7% cu terapie

triplă), 1% cu insulină, în timp ce 9% aveau doar regim dietetic. La includere, erau prescrise în principal

sulfoniluree (72%) şi metformin (61%). Terapiile concomitente au inclus medicamente pentru scăderea TA

(75%), medicamente hipolipemiante (35%, în special statine 28%), aspirină sau alte antiagregante plachetare

(47%).

După o perioadă de includere de 6 săptămâni, în care au urmat tratament deschis cu combinaţia

perindopril/indapamidă şi tratament uzual pentru scăderea glicemiei, pacienţii au fost randomizaţi să

primească tratament standard pentru scăderea glicemiei (n=5.569) sau terapie bazată pe controlul intensiv al

glicemiei cu gliclazidă cu eliberare modificată (n=5.571). Strategia de control intensiv a glicemiei a fost

bazată pe gliclazidă cu eliberare modificată, care a fost introdusă şi dozată crescător peste (sau în loc de)

tratamentul uzual de scădere a glicemiei, înainte de adăugarea altor medicamente hipoglicemiante (cum ar fi,

metformin, acarboză, tiazolidindione sau insulină). Au fost implementate şi alte măsuri, precum accentuarea

recomandărilor referitoare la dietă şi întâlniri periodice frecvente cu personalul care oferă asistenţă în

diabetul zaharat.

După o perioadă medie de urmărire de 4,8 ani, strategia de control intensiv al glicemiei bazată pe tratamentul

cu gliclazidă cu eliberare modificată (valoarea medie HbA1c 6,5%), comparativ cu tratamentul standard de

control al glicemiei (valoarea medie a HbA1c 7,3%), a demonstrat o reducere semnificativă a riscului relativ

(RRR) cu 10% în ceea ce priveşte obiectivul compus din complicaţii majore macrovasculare şi

microvasculare (rata de hazard (RH) 0,90; 95%IC [0,82;0,98], p=0,013; 18,1% dintre pacienţii din grupul cu

control intensiv comparativ cu 20% dintre pacienţii din grupul cu control standard). Acest beneficiu a constat

în RRR semnificativă cu 14% în privinţa evenimentelor microvasculare majore (RH 0,86, 95%IC

[0,77;0,97], p=0,014; 9,4% comparativ cu 10,9%), o RRR cu 21% în privinţa nefropatiei nou-apărute sau

agravate (RH 0,79, 95%IC [0,66-0,93], p=0,006; 4,1% comparativ cu 5,2%), o RRR cu 8% în ceea ce

priveşte microalbuminuria nou-apărută (RH 0,92, 95%IC [0,85-0,99], p=0,030; 34,9% comparativ cu 37,9%)

şi o RRR cu 11% în ceea ce priveşte evenimentele renale (RH 0,89, 95%IC [0,83;0,96], p=0,001; 26,5%

comparativ cu 29,4%).

La finalul studiului, 65% şi 81,1% dintre pacienţii din grupul cu control intensiv (comparativ cu 28,8% şi

50,2% dintre cei din grupul cu control standard) au atins valorile ţintă ale HbA1c ≤ 6,5% şi, respectiv, ≤ 7%.

Nouăzeci la sută (90%) dintre pacienţii din grupul cu control intensiv au primit gliclazidă cu eliberare

modificată (doza medie zilnică de 103 mg), 70% dintre aceştia primind doza maximă de 120 mg. Greutatea

corporală medie a rămas constantă în grupul cu control intensiv.

Beneficiile strategiei de control intensiv al glicemiei bazată pe tratamentul cu gliclazidă cu eliberare

modificată au fost independente de cele observate cu tratamentul de reducere a TA.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

Concentraţiile plasmatice cresc progresiv în primele 6 ore şi ating un platou, care se menţine de la 6 la

12 ore după administrare.

Variabilitatea intra-individuală este scăzută.

Gliclazida este complet absorbită. Ingestia de alimente nu afectează viteza sau gradul de absorbţie.

Distribuţie

Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 95%. Volumul de distribuţie este de aproximativ 30

litri.

O doza zilnică unică de Glyclada 30 mg determină concentraţii plasmatice eficace pentru o perioadă de 24

ore.

Metabolizare

Gliclazida este metabolizată în principal la nivel hepatic şi este excretată în urină: sub 1% din forma

nemodificată se regăseşte în urină. În plasmă nu sunt detectaţi metaboliţi activi.

Eliminare

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al gliclazidei variază între 12 şi 20 ore.

Liniaritate/non-liniaritate

Relaţia dintre mărimea dozei administrate, până la 120 mg şi ASC (aria de sub curba concentraţiei, în funcţie

de timp) este liniară.

Grupe speciale de pacienţi

Vârstnici

La pacienţii vârstnici nu se observă modificări semnificative ale parametrilor farmacocinetici.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice, obţinute în studii convenţionale de toxicitate la doze repetate şi de genotoxicitate, nu au

evidenţiat riscuri deosebite pentru om. Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate pe termen lung. În studiile

la animale nu s-au observat modificări teratogene, dar, la animalele la care s-au administrat doze de 25 ori

mai mari decât doza maximă recomandată la om, s-a evidenţiat o scădere a greutăţii corporale fetale. În

studiile la animale, nu au fost observate efecte asupra fertilității și capacității de reproducere.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Lactoză monohidrat

Hipromeloză 4000

Hipromeloză 100

Carbonat de calciu

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

5 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale pentru păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 2 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 15 comprimate cu eliberare prelungită

Cutie cu 3 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate cu eliberare prelungită

Cutie cu 4 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 15 comprimate cu eliberare prelungită

Cutie cu 6 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate cu eliberare prelungită

Cutie cu 6 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 15 comprimate cu eliberare prelungită

Cutie cu 9 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate cu eliberare prelungită

Cutie cu 8 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 15 comprimate cu eliberare prelungită

Cutie cu 12 blistere din OPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate cu eliberare prelungită

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

KRKA, d.d. NOVO MESTO

Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto,

Slovenia

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

10606/2018/01-08

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Februarie 2018

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Octombrie, 2024

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .

Cuprins RCP Glyclada 30 mg comprimate cu eliberare prelungită

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

DIAPREL MR 60 mg comprimate cu eliberare modificată

Gliclazidă Gemax Pharma 60 mg comprimate cu eliberare prelungită

Glyclada 90 mg comprimate cu eliberare modificată

Glyclada 60 mg comprimate cu eliberare modificată

Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.