Fervex durere și febră pentru copii 30 mg/ml soluţie orală

Prospect Fervex durere și febră pentru copii 30 mg/ml soluţie orală

Producator: UPSA SAS

Clasa ATC: alte analgezice şi antipiretice, anilide (inclusiv combinaţii), codul ATC:

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATĂ NR. 8837/2016/01-02 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Fervex durere și febră pentru copii 30 mg/ml soluţie orală

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml soluţie orală conţine paracetamol 30 mg.

Excipienți cu efect cunoscut: sucroză, propilenglicol (E1520), alcool benzilic, sodiu și urme de sulfiţi.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie orală

Soluţie de culoare maronie, uşor vâscoasă, cu miros de caramel-vanilie.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Fervex durere și febră pentru copii este indicat în tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate

uşoară până la moderată şi/sau a stărilor febrile.

Acest medicament este indicat copiilor cu greutate de la 4 la 32 kg (sau cu vârsta cuprinsă între 1 lună şi

12 ani).

4.2 Doze şi mod de administrare

Dozele se stabilesc în funcţie de greutatea corporală. Intervalele de vârstă aproximative, în raport cu

greutatea, sunt prezentate numai în scop orientativ. Pentru a evita riscul supradozării, aveţi grijă ca niciun

alt medicament administrat concomitent (incluzând medicamentele care se eliberează cu sau fără

prescripţie medicală) să nu conţină paracetamol (vezi pct. 4.4).

Doze

Fervex durere și febră pentru copii 30 mg/ml trebuie administrat de la 10 până la 15 mg/kg/doză, la

fiecare 4 – 6 ore, până la o doză totală zilnică maximă de 60 mg/kg pe zi.

A se administra numai cu linguriţa dozatoare care însoţeşte medicamentul, creată special pentru a fi

utilizată cu acest medicament. A nu se utiliza un alt dispozitiv de măsurare.

Linguriţa dozatoare este gradată în kg, pe orizontală, de la 2 kg la 16 kg (gradată la fiecare kg) şi

inscripționată cu greutăţile de la 4 kg la 16 kg, din 2 în 2 kg.

Umplerea linguriţei dozatoare în funcţie de greutatea copilului trebuie completată şi cu ajustarea nivelului

lichidului la gradaţia corespunzătoare.

• de la 4 la 16 kg: se utilizează linguriţa dozatoare până la gradaţia corespunzătoare greutăţii copilului sau

până la cea mai apropiată.

De exemplu, de la 4 la 5 kg, linguriţa dozatoare se umple până la gradaţia 4. O nouă doză va fi repetată,

dacă este nevoie, după 6 ore.

• de la 16 la 32 kg: prima dată se umple linguriţa dozatoare, apoi se completează cu o reumplere a

linguriţei până se obţine greutatea copilului.

De exemplu de la 18 kg la l9 kg: se umple prima dată linguriţa dozatoare până la gradaţia 10 kg, apoi se

mai umple o dată până la gradaţia 8 kg. O nouă administrare, dacă este necesară, va fi făcută după 6 ore.

Mod şi frecvenţă de administrare

Administrare orală.

Soluţia orală poate fi băută ca atare sau diluată într-o cantitate mică de lichid (de exemplu: apă, lapte, suc

de fructe).

Administrările regulate împiedică fluctuaţiile în intensitatea durerii sau febrei.

La copil va fi stabilit un interval între administrări, atât în timpul zilei cât şi al nopţii, de preferat de 6 ore.

Este necesară reevaluarea tratamentului dacă:

• durerea persistă mai mult de 5 zile sau dacă febra persistă mai mult de 3 zile sau
• dacă medicamentul nu este eficace sau dacă apar alte simptome.

Grupe speciale de pacienţi

Insuficienţă renală

La pacienţii cu afectare renală severă intervalul minim dintre administrări trebuie modificat conform

tabelului:

Clearance-ul Interval între

creatininei doze

cl ≥50 ml/min 4 ore

cl 10-50 ml/min 6 ore

cl <10 ml/min 8 ore

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu insuficiență hepatică, doza trebuie redusă sau intervalul dintre administrări prelungit. Doza

maximă zilnică nu trebuie să depășească 60 mg/kg pe zi (fără a depăși 2 g pe zi), în următoarele situații:

• afectare hepatică cronică sau activă compensată, în special aceia care suferă de insuficienţă

hepatocelulară ușoară până la moderată;

• sindromul Gilbert (hiperbilirubinemie familială);

• alcoolism cronic, malnutriţie cronică (rezerve scăzute de glutation hepatic);

• deshidratare.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la paracetamol sau clorhidrat de propacetamol (precursor al paracetamolului) sau la

oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Insuficienţă hepatocelulară severă sau boală hepatică activă decompensată.

Intoleranţă la fructoză.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Pentru a evita riscul de supradozaj, se va verifica prezenţa paracetamolului în componența altor

medicamente administrate concomitent (cu sau fără prescripţie medicală).

Dacă doza administrată la copil este de 60 mg/kg/zi, asocierea unui alt medicament antipiretic nu este

justificată decât în situaţia ineficienţei paracetamolului.

Administrarea de paracetamol în doze mai mari decât cele recomandate atrage de la sine riscul de afectare

hepatică foarte severă. Simptomele clinice ale afectării hepatice sunt de obicei vizibile după 1-2 zile de

supradozajul cu paracetamol. Intensitatea maximă a simptomelor de afectare hepatică sunt observate de

obicei după 3-4 zile. Tratamentul cu antidot trebuie administrat cât mai curând posibil (vezi pct. 4.9

Supradozaj).

Paracetamolul trebuie folosit cu precauţie în caz de:

• insuficienţă hepatocelulară, incluzând sindromul Gilbert (hiperbilirubinemie familială);
• insuficienţă renală severă;
• deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G-6-PD) poate duce la anemie hemolitică;
• alcoolism cronic;
• anorexie, bulimie sau caşexie; malnutriţie cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation);
• deshidratare, hipovolemie.

Nu se recomandă consumul de alcool în timpul tratamentului.

Când analgezicele sunt utilizate pe termen lung (>3 luni) la pacienții cu cefalee cronică, cu administrare la

fiecare două zile sau mai frecvent, durerea de cap se poate intensifica sau agrava. Cefaleea indusă de

abuzul analgezicelor (CAM – cefalee de abuz medicamentos) nu trebuie tratată prin creșterea dozei. În

astfel de cazuri, utilizarea analgezicelor trebuie întreruptă cu acordul medicului.

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu

conţine sodiu”.

Acest medicament conţine sucroză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom

de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau deficit de sucrază-izomaltază nu trebuie să utilizeze acest

medicament.

Acest medicament conţine 144 mg propilenglicol (E1520) per fiecare 100 ml soluţie orală care este

echivalent cu 3 mg/doză. Administrarea concomitentă cu oricare alt substrat pentru alcool-dehidrogenază,

cum ar fi alcoolul etilic, poate determina reacții adverse severe la nou-născuți.

Acest medicament conţine urme de sulfiţi care pot provoca rar reacţii de hipersensibilitate grave

şi bronhospasm.

Acest medicament conține 0,4 mg alcool benzilic per fiecare 100 ml soluţie orală. Alcoolul benzilic poate

determina reacții alergice.

Paracetamolul poate provoca reacţii cutanate grave, cum ar fi pustuloză exantematoasă acută generalizată

(PEAG), sindromul Stevens-Johnson (SJS) şi necroză epidermică toxică (NET), cu potenţial letal.

Pacienţii trebuie informaţi cu privire la apariţia semnelor reacţiilor cutanate grave, iar administrarea

medicamentului trebuie întreruptă la apariţia primelor erupţii cutanate sau orice alt semn de

hipersensibilitate.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Efectul altor medicamente asupra Fervex durere și febră pentru copii

Fenitoina

Administrarea concomitentă a fenitoinei poate determina o reducere a eficacităţii paracetamolului şi o

creştere a riscului de hepatotoxicitate. Pacienţii care urmează tratament cu fenitoină trebuie să evite

utilizarea unor doze mari şi/sau cronice de paracetamol. Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru a se observa

apariţia semnelor de hepatotoxicitate.

Probenecid

Probenecidul determină o scădere de aproape 2 ori a clearance-ului paracetamolului prin inhibarea

conjugării acestuia cu acidul glucuronic. Trebuie luată în considerare scăderea dozei de paracetamol în

cazul tratamentului concomitent cu probenecid.

Salicilamida

Salicilamida poate prelungi timpul de înjumătăţire (t ) al paracetamolului.

½

Substanţe cu potenţial inductor enzimatic

Administrarea concomitentă a substanţelor cu potenţial inductor enzimatic trebuie făcută cu precauţie.

Aceste substanţe includ, dar nu se limitează la: barbiturice, isoniazidă, carbamazepină, rifampicină şi

etanol.

Efectul Fervex durere și febră pentru copii asupra altor medicamente

Fervex durere și febră pentru copii poate creşte riscul de apariţie a reacţiilor adverse dacă este administrat

în asociere cu alte medicamente.

Anticoagulantele orale

Atunci când paracetamolul se administrează în doză maximă (4 g pe zi) pe o perioadă de 4 zile, există

riscul creşterii efectului anticoagulantelor orale şi creşterii riscului hemoragiei. Se impune controlul

regulat de INR. Dacă este necesar, doza de anticoagulant oral poate fi ajustată în timpul tratamentului cu

paracetamol, cât şi după întreruperea tratamentului cu paracetamol.

Utilizarea concomitentă a paracetamolului cu derivaţi de cumarină, inclusiv warfarină, poate duce la

variaţii uşoare ale valorilor INR. În acest caz monitorizarea creşterii valorilor INR trebuie realizată în

perioada administrării concomitente, precum şi timp de o săptămână după ce tratamentul cu paracetamol a

fost întrerupt.

Flucloxacilină

Se recomandă prudență atunci când se administrează paracetamol concomitent cu flucloxacilina, datorită

riscului crescut de acidoză metabolică cu deficit anionic crescut (HAGMA), în special la pacienții cu

factor de risc pentru apariţia deficitul de glutation, precum cei cu insuficiență renală severă, sepsis,

malnutriție și alcoolism cronic. Se recomandă monitorizarea atentă pentru a detecta apariția tulburărilor

acido-bazice, și anume HAGMA, inclusiv identificarea 5-oxoprolinei urinare.

Interacţiuni cu testele de laborator

Administrarea paracetamolului poate interfera cu dozarea glicemiei prin metoda glucozoxidaza-

peroxidazei, în cazul unor concentraţii anormal de mari.

Administrarea paracetamolului poate interfera cu dozarea acidului uric sanguin prin metoda acidului

fosfotungstic.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Fertilitatea

În studiile la animale, dozele mari de paracetamol au dus la atrofie testiculară şi inhibarea

spermatogenezei. Prin urmare, trebuie analizată necesitatea tratamentului cu paracetamol la bărbaţii care

urmează tratament pentru fertilitate scăzută.

Experienţa clinică referitoare la utilizarea paracetamolului pe durata sarcinii şi alăptarii este limitată.

Sarcina

Dacă este clinic necesar, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, dar ar trebui utilizată doza

minimă eficace pentru cel mai scurt timp posibil și la cea mai mică frecvență posibilă.

Un volum mare de date privind femeile gravide nu evidențiază toxicitate malformativă sau toxicitate

feto/neonatală. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol în uter

prezintă rezultate neconcludente.

Alăptarea

După administrarea orală, paracetamolul se excretă în laptele matern în cantităţi mici. Erupţii cutanate

tranzitorii au fost raportate la sugarii alăptaţi. Totuşi, paracetamolul este considerat compatibil cu

alăptarea. Cu toate acestea, paracetamolul trebuie administrat cu precauţie la femeile care alăptează.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu sunt relevante.

4.8 Reacţii adverse

Experienţa postmarketing

Deoarece reacţiile adverse prezentate mai jos au fost raportate voluntar într-o populaţie al cărui număr de

indivizi este incert, nu este întotdeauna posibilă estimarea corectă a frecvenţei lor de apariţie.

Conform convenţiei MedDRA privind frecvenţa, reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de aparate,

sisteme, organe, după cum urmează: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin

frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000) şi cu frecvenţă

necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Acest tabel a fost redactat în conformitate

cu recomandările Grupului de Lucru CIOMS III şi V şi pe baza Ghidurilor Comisiei Europene cu privire

la Rezumatul Caracteristicilor Produsului.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate după punerea pe piaţă a medicamentului, dar frecvența lor

este necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):

Aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse

Tulburări hematologice şi limfatice Trombocitopenie

Neutropenie

Leucopenie

Tulburări ale sistemului imunitar Reacţie anafilactică (inclusiv hipotensiune arterială),

Şoc anafilactic, Hipersensibilitate

Angioedem

Tulburări gastro-intestinale Diaree

Durere abdominală

Tulburări hepatobiliare Valori serice crescute ale enzimelor hepatice

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului Urticarie

subcutanat Eritem

Erupţie cutanată tranzitorie

Purpură

Pustuloză exantematoasă acută generalizată

Necroză epidermică toxică

Sindrom Stevens-Johnson

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

Simptomatologie

Există un risc de supradozaj, în special la pacienţii cu afectare hepatică, în cazuri de etilism cronic, la

pacienţii cu malnutriţie cronică şi la pacienţii cărora li se administrează medicamente inductoare ale unor

sisteme enzimatice. În special în aceste cazuri supradozajul poate avea potenţial letal.

Simptomele intoxicaţiei apar în primele 24 de ore şi se manifestă prin greaţă, vărsături, anorexie, paloare,

indispoziţie generală şi diaforeză.

Supradozajul prin ingestia acută cu paracetamol în doză de 7,5 g sau mai mult la adulţi, sau 140 mg/kg la

copii, determină citoliză hepatică care poate evolua la necroză completă şi ireversibilă, cu insuficienţă

hepatocelulară, acidoză metabolică şi encefalopatie, care pot duce la comă sau deces.

Simultan, se observă valori serice crescute ale transaminazelor hepatice (ASAT, ALAT), ale lactat

dehidrogenazei şi bilirubinei, împreună cu scăderea valorilor serice ale protrombinei, care pot să apară în

12-48 de ore de la ingestie. Simptomele clinice ale afectării hepatice apar, în general, după 1 până la 2

zile şi ating un maxim după 3 până la 4 zile.

Au fost observate cazuri rare de pancreatită acută.

Abordare terapeutică

• Spitalizare de urgenţă.

• Înainte de începerea tratamentului, se recoltează o probă de sânge pentru dozarea concentrației

plasmatice a paracetamolului, cât mai curând posibil, dar nu mai devreme de 4 ore de la ingestia

de paracetamol.

• Eliminarea rapidă a medicamentrului ingerat, prin lavaj gastric.

• Tratamentul supradozajului include administrarea antidotului, N-acetilcisteină (NAC) pe cale

intravenoasă sau orală, dacă este posibil în primele 8 ore după ingestie. NAC poate asigura un

anumit grad de protecţie, chiar dacă este administrată după 16 ore.

• Tratament simptomatic.

• Testele hepatice trebuie efectuate la începutul tratamentului şi repetate la fiecare 24 ore. În cele

mai multe cazuri, valorile serice ale transaminazelor hepatice revin la normal în 1 până la 2

săptămâni, cu recuperarea în totalitate a funcţiei hepatice. Totuşi, în cazurile foarte grave, poate fi

necesar transplantul hepatic.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, anilide (inclusiv combinaţii), codul ATC:

N02BE01

Paracetamolul este un derivat de para-aminofenol cu efect analgezic, antipiretic.

Mecanism de acţiune

Mecanismul exact al proprietăţilor analgezice şi antipiretice ale paracetamolului nu a fost încă stabilit.

Mecanismul de acţiune poate implica acţiuni centrale şi periferice.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

Absorbţia paracetamolului administrat pe cale orală este rapidă şi completă. Vârful concentraţiilor

plasmatice este atins la 30-60 minute după ingestie.

Distribuţie

Paracetamolul este rapid distribuit în toate ţesuturile. Concentraţiile în sânge, salivă şi plasmă sunt

comparabile. Legarea de proteinele plasmatice este în proporţie mică.

Metabolizare

Paracetamolul este metabolizat în principal în ficat. Căile principale ale metabolizării sunt

glucuronoconjugarea şi sulfoconjugarea. Ultima cale este rapid saturată la doze superioare celor

terapeutice.

O altă cale de metabolizare, minoră, prin intermediul citocromului P 450, duce la formarea unui metabolit

intermediar (N-acetil benzochinon-imina) care, în condiţii normale de utilizare, este rapid detoxifiat de

către glutationul redus şi eliminat în urină după conjugarea cu cisteină şi acid mercapturic. Totuşi, în

intoxicaţiile masive, cantitatea acestui metabolit toxic este crescută.

Eliminare

Eliminarea se face în principal prin urină. 90% din doza administrată este eliminată pe cale renală în 24

de ore, în principal sub formă glucurono-conjugată (60-80 %) şi sulfat-conjugată (20-30%). Mai puţin de

5% este excretată sub formă nemetabolizată.

Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.

Variatii fiziopatologice

În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei sub 10 ml/min), eliminarea paracetamolului

şi a metaboliţilor săi este încetinită.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu sunt disponibile studii convenționale care să folosească standardele acceptate în prezent în vederea

evaluării toxicității asupra funcției de reproducere și dezvoltării.

Genotoxicitate, carcinogenitate, toxicitate asupra funcţiei de reproducere şi fertilitate

Efectele administrării paracetamolului la şobolani şi la şoareci au fost evaluate la 0, 600, 3000 şi 6000

ppm timp de 2 ani. Nu a fost evidenţiat efectul carcinogenic al paracetamolului la şobolanii masculi şi la

şoarecii masculi şi femele. A fost observată o evidenţiere ambiguă a activităţii de carcinogenitate la

şobolanii femelă bazată pe o creştere a riscului de apariţie a leucemiei celulare mononucleare.

O verificare comparativă a literaturii asupra genotoxicităţii şi carcinogenităţii a demonstrat că efectele

genotoxice ale paracetamolului apar numai la doze mai mari decât cele recomandate, determinând efecte

toxice severe cum ar fi toxicitate pronunţată a ficatului şi a măduvei osoase. Valoarea prag pentru

genotoxicitate nu este atinsă la doze terapeutice de paracetamol. Studiile la animale nu au evidenţiat un

efect carcinogen la doze non-hepatotoxice. Efectele carcinogene ale paracetamolului au fost observate în

studii mai vechi numai la administrarea unor doze mari, citotoxice.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Macrogol 6000

Sucroză soluţie

Zaharină sodică

Sorbat de potasiu

Acid citric anhidru

Aromă de vanilie-caramel: diacetil, acetilmetilcarbinol, benzaldehidă, propilenglicol (E1520), gama

heptalactonă, alcool benzilic, triacetină, piperonal, cinamat de amil, vanilină, acetilvanilină

Apă purificată

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

Înainte de deschidere: 3 ani.

După prima deschidere: 3 luni.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 25C.

A se păstra în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un flacon din tereftalat de polietilenă de culoare brună, conţinând 90 ml soluţie orală, închis cu

capac cu sistem de închidere securizat pentru copii (constituit din capac extern şi intern din polipropilenă

albă, prevăzut la interior cu o membrană de etanşare din polietilenă albă) şi o linguriţă dozatoare din

polistiren, transparentă, cu gradaţii pentru măsurarea volumelor corespunzătoare greutăţilor de la 2 kg la

16 kg (gradată la fiecare kg), inscripționată cu Fervex şi cu greutăţile de la 4 kg la 16 kg, din 2 în 2 kg.

Cutie cu un flacon din tereftalat de polietilenă de culoare brună, conţinând 150 ml soluţie orală, închis cu

capac cu sistem de închidere securizat pentru copii (constituit din capac extern şi intern din polipropilenă

albă, prevăzut la interior cu o membrană de etanşare din polietilenă albă) şi o linguriţă dozatoare din

polistiren, transparentă, cu gradaţii pentru măsurarea volumelor corespunzătoare greutăţilor de la 2 kg la

16 kg (gradată la fiecare kg), inscripționată cu Fervex şi cu greutăţile de la 4 kg la 16 kg, din 2 în 2 kg.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările

locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

UPSA SAS

3, rue Joseph Monier, 92500 Rueil-Malmaison, Franţa

8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

8837/2016/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Aprilie 2016.

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Septembrie 2022