Prospect Fentanyl Actavis 25 micrograme/h plasture transdermic
Producator: Teva B.V.
Clasa ATC: Analgezice, Opioide ; derivaţi de fenilpiperidină,
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 4176/2012/01-02-03-04-05-06-07 Anexa 2
NR. 4177/2012/01-02-03-04-05-06-07
NR. 4179/2012/01-02-03-04-05-06-07
Rezumatul Caracteristicilor Produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Fentanyl Actavis 25 micrograme/h plasture transdermic
Fentanyl Actavis 50 micrograme/h plasture transdermic
Fentanyl Actavis 100 micrograme/h plasture transdermic
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fentanyl Actavis 25 micrograme/h plasture transdermic
Fiecare plasture transdermic eliberează 25 micrograme fentanil pe oră. Fiecare plasture transdermic de
7,5 cm2 conţine fentanil 4,125 mg.
Fentanyl Actavis 50 micrograme/h plasture transdermic
Fiecare plasture transdermic eliberează 50 micrograme fentanil pe oră. Fiecare plasture transdermic de
15 cm2 conţine fentanil 8,25 mg.
Fentanyl Actavis 100 micrograme/h plasture transdermic
Fiecare plasture transdermic eliberează 100 micrograme fentanil pe oră. Fiecare plasture transdermic
de 30 cm2 conţine fentanil 16,5 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi punctul 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Plasture transdermic
Fiecare plasture transdermic: Plasture transparent şi incolor, având imprimat pe folia de suport cu
cerneală albastră: „fentanyl 25 µg /h”/ „fentanyl 50 µg /h”/ „fentanyl 100 µg /h”.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Adulţi :
Fentanyl Actavis este indicat în tratamentul durerii cronice severe, care necesită tratament continuu pe
termen lung cu analgezice opioide.
Copii şi adolescenţi :
- Tratamentul pe termen lung al durerii cronice severe la copii cu vârsta peste 2 ani cărora li se
administrează tratament cu opioide.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele de Fentanyl Actavis trebuie individualizate în funcție de statusul pacientului și trebuie evaluate
la intervale regulate de timp după inițiere. Trebuie utilizată doza minimă eficace. Plasturii transdermici
sunt creați să elibereze în circulația sistemică aproximativ 25, 50 și 100 mcg/oră fentanil, care
reprezintă 0,6, 1,2 și respectiv 2,4 mg per zi.
Stabilirea dozei iniţiale
Doza iniţială adecvată de Fentanyl Actavis trebuie stabilită avându-se în vedere administrarea actuală
de opioide la respectivul pacient. Se recomandă ca Fentanyl Actavis să fie utilizat la pacienţi care au
demostrat că tratamentul cu opioide este bine tolerat. Alți factori care trebuie luați în considerare sunt
starea generală curentă de sănătate şi situaţia medicală a pacientului, inclusiv dimensiunile
organismului, vârsta și gradul de tarare a organismului precum și gradul de tolerare a opioidelor..
Adulţi
La pacienţii cu tratament bine tolerat cu opioide
Pentru schimbarea tratamentului pacienților cu tratament bine tolerat cu opioide de la opioide
administrate oral sau parenteral la Fentanyl Actavis se va consulta Conversia potenței echianalgezice
de mai jos. Doza poate fi ajustată prin creștere sau scădere, dacă este necesar, în trepte de 12 sau 25
mcg/oră pentru a ajunge la doza adecvată cea mai mică de Fentanyl Actavis în funcție de răspunsul
terapeutic și necesitățile de analgezice suplimentare.
La pacienţii cărora nu li s-a administrat anterior opioide
În general, modul de administrare transdermic nu este recomandat la pacienţii la care nu s-au utilizat
anterior opioide. Trebuie luate în considerare căi de administrare alternative (oral, parenteral). Pentru a
evita supradozarea se recomandă ca la pacienții cărora nu li s-a administrat anterior opioide să se
administreze doze mici cu eliberare imediată (de exemplu morfină, hidromorfonă, oxicodonă,
tramadol și codeină) pentru a atinge doza echianalgezică cu fentanil cu o viteză de eliberare de 12
mcg/oră sau 25 mcg/oră. Ulterior, se poate face trecerea la Fentanyl Actavis. Sunt disponibili plasturi
transdemici cu viteza de eliberare de 12 mcg/oră și trebuie folosit ca doză de initiere.
În cazul în care începerea unui tratament cu opioide orale nu este considerat posibil și fentanil este
considerat a fi singura opțiune adecvată de tratament la pacienții cărora nu li s-a administrat anterior
opioide, se va lua în considerare ca doză inițială doza minimă eficace (de exemplu, 12 mcg/oră). În
aceste circumstanțe, pacientul trebuie să fie monitorizat cu atenție. Potențialul de apariție a
hipoventilației grave sau care pune viața în pericol există chiar și dacă pentru inițierea tratamentului la
pacienții cărora nu li s-a administrat anterior opioide se folosește cea mai mică doză de fentanil (vezi
pct. 4.4 și 4.9).
Conversia potenței echianalgezice
În cazul pacienților cărora li se administrează în prezent analgezice opioide, doza de inițiere a
tratamentului cu Fentanyl Actavis trebuie stabilită pe baza dozei zilnice a opioidului administrat
anterior. Pentru calcularea adecvată a dozei de ințiere a tratamentului cu Fentanyl Actavis, urmați pașii
de mai jos.
1. Se calculează doza de opioid (mg/zi) utilizată în mod curent în 24 de ore.
2. Se convertește cantitatea astfel obţinută în doza echianalgezică pentru 24 ore de morfină
administrată oral, utilizând factorii de multiplicare pentru calea de administrare adecvată din
Tabelul 1.
3. Pentru a obține doza de Fentanyl Actavis corespunzătoare dozei echianalgezică de morfină
calculate pentru intervalul de 24 de ore, se vor utiliza Tabelele 2 și 3 de conversie a dozelor după
cum urmează:
a.Tabelul 2 se utilizează pentru pacienţii adulți care necesită schimbarea opioidelor sau care sunt
mai puțin stabil clinic (rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil
administrat transdermic este aproximativ egală cu 150:1).
b.Tabelul 3 se utilizează pentru pacienţii adulți care au avut un tratament stabil și bine tolerat cu
opioide (rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil administrat
transdermic este aproximativ egală cu 100:1).
Tabelul 1: Conversia potenței echianalgezice – Factori de multiplicare pentru conversia dozei zilnice a
opioidului administrat anterior la doza echianalgezică corespunzătoare de morfină pentru 24 de ore
administrată oral (mg/zi opioid administrat anterior x Factor = doza echianalgezică corespunzătoare de
morfină pentru 24 de ore administrată oral)
Opioid administrat anterior Calea de administrare Factor de multiplicare
Morfină oral a
parenteral 3
Buprenorfină sublingual 75
parenteral 100
Codeină oral 0,15
parenteral b
0,23
Diamorfină oral 0,5
parenteral b
Fentanil oral –
parenteral 300
Hidromorfonă oral 4
parenteral 20b
Ketobemidonă oral 1
parenteral 3
Levorfanol oral 7,5
parenteral 15b
Metadonă oral 1,5
parenteral 3b
Oxicodonă oral 1,5
parenteral 3
Oximorfonă rectal 3
parenteral 30b
Petidină oral –
parenteral 0,4b
Tapentadol oral 0,4
parenteral –
Tramadol oral 0,25
parenteral 0,3
a
Potența orală/i.m. pentru morfină se bazează pe experiența clinică la pacienții cu durere cronică.
b
Pe baza unor studii cu doză unică , în care o doză i.m. din fiecare substanță activă menționată a fost
comparată cu morfina pentru a stabili potența relativă . Dozele orale sunt cele recomandate la trecerea
de la o cale de administrare parenterală la o cale de administrare orală.
Referință: Adaptat după 1) Foley KM. The treatment of cancer pain. NEJM 1985; 313 (2): 84-95,
actualizat. 2) McPherson ML. Introduction to opioid conversion calculations. In: Demystifying Opioid
Conversion Calculations: A Guide for Effective Dosing. Bethesda, MD: American Society of Health-
System Pharmacists; 2010:1-15.
Tabel 2: Doza recomandată pentru inițierea tratamentului cu fentanil, calculată pe baza dozei orale
zilnice de morfină (pentru pacienţii ce necesită schimbarea opioidelor sau care sunt mai puțin stabili
clinic: rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil administrat transdermic este
aproximativ egală cu 150:1)1
Doza de morfină administrată oral Doza de fentanil cu eliberare
în 24 de ore (mg/zi) transdermică
(mcg/h)
≤ 90 12
90- 134 25
135-224 50
225-314 75
315-404 100
405-494 125
495-584 150
585-674 175
675-764 200
765-854 225
855-944 250
945-1034 275
1035-1124 300
In studiile clinice, aceste interval ale dozelor zilnice de morfină au fost utilizate ca o bază pentru
conversia tratamentului cu fentanil cu eliberare transdermică
Tabel 3: Doza recomandată pentru inițierea tratamentului cu fentanil calculată pe baza dozei orale
zilnice de morfină (pentru pacienţii care au avut un tratament stabil și bine tolerat cu opioide pentru o
lungă perioadă de timp: rata de conversie a dozei de morfină administrată oral în fentanil administrat
transdermic este aproximativ egală cu 100:1 )
Doza de morfină administrată oral în Doza de fentanil cu eliberare
24 de ore (mg/zi) transdermică (mcg/h)
< 44 12
45-89 25
90-149 50
150-209 75
210-269 100
270-329 125
330-389 150
390-449 175
450-509 200
510-569 225
570-629 250
630-689 275
690-749 300
Evaluarea inițială a efectului analgezic maxim al Fentanyl Actavis nu poate fi făcută înainte ca
plasturele să fie purtat timp de 24 de ore. Această întârziere se datorează creșterii progresive a
concentrației serice de fentanil în cele 24 de ore după aplicarea inițială a plasturelui.
Prin urmare, terapia anterioară cu analgezic ar trebui să fie eliminată treptat după aplicarea dozei
inițiale, până când eficacitatea analgezică cu Fentanyl Actavis este atinsă.
Stabilirea dozelor şi tratamentul de întreţinere
Fentanyl Actavis plasture transdermic trebuie înlocuit la fiecare 72 de ore.
Doza trebuie ajustată treptat pentru fiecare pacient individual în funcție de utilizarea medie zilnică de
analgezice suplimentare, până este atins un echilibru între eficacitatea analgezică și tolerabilitate.
Ajustarea dozei trebuie realizată în mod normal cu creșteri de 12 mcg/oră sau 25 mcg/oră, deşi ar
trebui luate în considerare cerinţele analgezice suplimentare (morfină pe cale orală 45/90 mg/zi ≈
Fentanyl Actavis 12/25 mcg/oră) şi severitatea durerii resimţite de pacient. După o creștere a dozei,
poate dura până la 6 zile pentru ca pacientul să ajungă la nivelul de echilibru pentru noua doză. Prin
urmare, după o creștere a dozei, pacienții trebuie să poarte plasturele cu doza mărită, două aplicații a
câte 72 de ore, înainte de a se face orice altă creștere suplimentară a dozei .
Pentru doze mai mari de 100 mcg/oră se poate utiliza mai mult de un plasture transdermic Fentanyl
Actavis. Pacienţii pot necesita doze suplimentare periodice dintr-un analgezic cu acţiune rapidă pentru
ameliorarea durerii subite. Atunci când Fentanyl Actavis este utilizat în doze ce depăşesc 300 mcg/oră,
trebuie luate în considerare metode suplimentare sau alternative de analgezice.
În absența unui control adecvat al durerii, trebuie luată în considerare posibilitatea hiperalgeziei,
toleranța și progresia bolii subiacente (vezi pct. 4.4).
Dacă, în timpul primei aplicări, efectul analgezic este insuficient, plasturele transdermic Fentanyl
Actavis poate fi înlocuit după 48 de ore cu un alt plasture cu aceeași doză sau doza poate fi mărită
după 72 de ore.
Dacă plasturele transdermic trebuie înlocuit (de exemplu, plasturele transdermic se desprinde de
tegument) înainte de cele 72 de ore, un alt plasture transdermic cu aceeași doză trebuie aplicat pe o
nouă zonă a pielii. Acest lucru poate duce la o creștere a concentrației serice (vezi pct. 5.2) și pacientul
trebuie monitorizat cu atenție.
Oprirea tratamentului cu Fentanyl Actavis
Dacă este necesară întreruperea tratamentului cu Fentanyl Actavis, înlocuirea cu orice alt opioid
trebuie să se realizeze treptat, pornind cu o doză mică şi crescând lent. Aceasta, deoarece
concentraţiile de fentanil scad treptat după îndepărtarea plasturelui transdermic cu fentanil. Poate dura
20 de ore sau mai mult până când concentraţia plasmatică de fentanil se reduce cu 50%. În general,
întreruperea administrării analgezicelor opioide trebuie realizată treptat pentru a preveni apariţia
simptomelor de întrerupere (vezi pct. 4.4 și 4.8). Au existat rapoarte conform cărora întreruperea
rapidă a analgezicelor opioide la pacienții care sunt dependenți fizic de opioide a dus la simptome
grave de sevraj și durere necontrolată. Micșorarea dozei trebuie să se bazeze pe doza individuală,
durata tratamentului și răspunsul pacientului în ceea ce privește simptomele de durere și de sevraj.
Pacienții cu tratament pe termen lung pot avea nevoie de o reducere mai treptată. Pentru pacienții care
au fost tratați pentru o perioadă scurtă de timp, poate fi luat în considerare un program de reducere mai
rapid.
Simptomele de întrerupere la opioide pot să apară la unii pacienţi după trecerea de la un tratament la
altul sau după ajustarea dozei.
Datele cuprinse în Tabelele 1, 2 şi 3 trebuie utilizate pentru conversia de la tratamentul cu alte opioide
la fentanil și nu pentru trecerea de la fentanil la alte terapii pentru a evita supraestimarea dozei noului
analgezic utilizat și potențiala producere a supradozajului.
Populații speciale de pacienți
Pacienţii vârstnici
Pacienţii vârstnici trebuie monitorizaţi cu atenţie și dozele trebuie individualizate în funcție de starea
pacientului (vezi pct. 4.4 și 5.2).
La pacineții vârstnici cărora nu li s-a administrat anterior opioide, tratamentul trebuie luat în
considerare doar dacă beneficiile depășesc riscurile. În aceste cazuri, doar doza de 12 mcg/oră de
fentanil trebuie luată în considerare pentru tratamentul inițial.
Insuficiență renală și hepatică
Pacienţii cu insuficiență renală sau hepatică trebuie monitorizaţi cu atenţie și dozele trebuie
individualizate în funcție de starea pacientului (vezi pct. 4.4 și 5.2).
La pacienții cu insuficiență renală sau hepatică cărora nu li s-a administrat anterior opioide,
tratamentul trebuie luat în considerare doar dacă beneficiile depășesc riscurile. În aceste cazuri, doar
doza de 12 mcg/oră de fentanil trebuie luată în considerare pentru tratamentul inițial.
Copii şi adolescenţi
Adolescenţi cu vârsta de 16 ani şi peste:
A se administra dozele pentru adulţi.
Copii cu vârsta cuprinsa între 2 și16 ani
Fentanyl Actavis trebuie administrat numai la pacienţii copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 2
și16 ani) care tolerează opioide, cărora li se administrează deja doze echivalente cucel puţin 30 mg
morfină pe zi oral. Pentru trecerea pacienţilor copii şi adolescenţi de la opioide cu administrare orală la
Fentanyl Actavis a se consulta Conversia potenței echianalgezice (Tabelul 1) și Doza recomandată de
Fentanyl Actavis, calculată pe baza dozei orale zilnice de morfină (Tabelul 4)..
Tabel 4: Doza recomandată de fentanil cu eliberare transdermică pentru pacienţi copii şi adolescenţi1
calculată pe baza dozei orale zilnice de morfină2
Doza de morfină administrată oral, pe Doza de Fentanyl cu eliberare transdermică
24 de ore (micrograme/h)
(mg/zi)
30- 44 12
45- 134 25
1Schimbarea tratamentului la fentanil cu eliberare transdermică, doze mai mari de 25 mcg/oră este
similară atât la adulţi cât şi la copii şi adolescenţi (vezi tabelul 2).
2În studii clinice, aceste intervale de doze zilnice de morfină administrată pe cale orală au fost utilizate
ca bază pentru schimbarea tratamentului la Fentanil cu eliberare transdermică.
În două studii efectuate la copii şi adolescenţi, doza necesară de fentanil sub formă de plasture
transdermic a fost calculată în mod conservator: 30 mg până la 44 mg pe zi morfină administrată
oralsau doza echivalentă de opioid a fost înlocuită cu un plasture transdermic de fentanilde 12
mcg/oră. Trebuie notat faptul că această schemă de conversie pentru copii şi adolescenţi se aplică
numai la schimbarea tratamentului de la morfină administrată oral (sau echivalentul său) la plasturii
transdermici cu fentanil. Schema de conversie nu trebuie utilizată la schimbarea tratamentului de la
fentanil la alţi opioizi, deoarece poate să apară supradozajul.
Efectul analgezic al primei doze de fentanil plasture transdermic nu va fi optim în primele 24 de ore.
De aceea, în primele 12 ore după trecerea la fentanil plasture transdermic, pacientului trebuie să i se
administreze doza anterioară obişnuită de analgezic. În următoarele 12 ore, aceste analgezice trebuie
administrate în funcţie de necesarul clinic.
Se recomandă monitorizarea pacientului pentru reacţii adverse, care pot include hipoventilaţie, pentru
cel puţin 48 de ore după iniţierea tratamentului cu Fentanyl Actavis sau după creşterea dozelor (vezi
pct. 4.4).
Fentanyl Actavis nu trebuie administrat copiilor cu vârstă sub 2 ani, deoarece siguranța și eficacitatea
nu au fost stabilite.
Stabilirea treptată a dozelor şi tratamentul de menţinere la copii și adolescenți
Plasturele transdermic Fentanyl Actavis trebuie înlocuit la fiecare 72 de ore. Doza trebuie ajustată
individual până când este obținut un echilibru între eficacitatea analgezică și tolerabilitate. Dozele nu
trebuie crescute la intervale mai mici de 72 de ore. Dacă efectul analgezic al Fentanyl Actavis este
insuficient, trebuie să se administreze suplimentar morfină sau alt opioid cu durată scurtă de acţiune.
În funcţie de necesităţile analgezice suplimentare şi de statusul durerii la copil sau adolescent, se poate
lua decizia de creştere a dozei.
Ajustarea dozei trebuie făcuta în trepte de 12 mcg/ ora.
Mod de administrare
Fentanyl Actavis este pentru utilizare transdermică.
Fentanyl Actavis trebuie aplicat pe o suprafaţă cutanată neiritată şi neiradiată, plană, pe torace sau pe
partea superioară a braţului.
La copii mici, zona preferabilă pentru aplicarea plasturelui este partea superioară a spatelui, pentru a
minimiza posibilitatea de îndepărtare a plasturelui de către copil.
Părul de la locul zonei de aplicaţie (o zonă fără păr este de preferat) trebuie tăiat (nu ras) înainte de
aplicare. Dacă zona de aplicare a Fentanyl Actavis necesită spălare înainte de aplicarea plasturelui,
acest lucru trebuie făcut cu apă. Nu trebuie utilizate săpunurile, uleiurile, loţiunile sau alt agent care
poate irita pielea sau modifica proprietăţile acesteia. Pielea trebuie să fie complet uscată înainte de
aplicarea plasturelui. Plasturii trebuie inspectaţi înainte de utilizare. Plasturii care sunt tăiaţi, rupţi sau
deterioraţi în orice fel nu trebuie utilizaţi.
Fentanyl Actavis trebuie imediat aplicat după ce a fost scos din plicul de protecție sigilat. Plasturele
trebuie extras din ambalajul protector prin îndoirea iniţială de-a lungul liniei marcate (localizată în
apropierea vârfului săgeţii de pe eticheta ambalajului) (indicat de vârful săgeţii de pe plic de-a lungul
marginii) şi, ulterior, ruperea cu atenţie a acestuia. Dacă ambalajul este tăiat cu foarfecele, acest lucru
trebuie făcut în apropierea marginii sigilate, astfel încat să nu se distrugă plasturele din interior. Plicul
protector pentru plasturele transdermic este decupat. Pliați plasturele transdermic la mijloc și
îndepărtați fiecare jumătate a foliei de protecție separat. A se evita atingerea părţii adezive a
plasturelui. Aplicați plasturele pe piele prin apăsarea cu fermitate a plasturelui cu podul palmei timp de
aproximativ 30 secunde. Asigurați-vă de adeziunea adecvată a marginilor plasturelui la tegument.
Apoi se spală mâinile cu apă curată.
Fentanyl Actavis poate fi purtat în mod continuu timp de 72 de ore. Un nou plasture trebuie apoi
aplicat pe o zonă diferită de piele după îndepărtarea plasturelui transdermic anterior. Trebuie să treacă
câteva zile până a se putea aplica un plasture nou, pe aceea și zonă.
Deoarece plasturele transdermic este protejat la exterior de un film de acoperire rezistent la apă, poate
fi purtat, de asemenea, la duş.
Ocazional, poate fi necesară fixarea suplimentară a plasturelui.
Dacă rămân urme ale plasturelui pe piele, după îndepărtarea acestuia, acestea pot fi curăţate utilizând
cantităţi considerabile de apă şi săpun. Nu trebuie folosit niciodată alcool sanitar sau alţi solvenţi
pentru curăţare, deoarece aceştia pot pătrunde prin piele, datorită efectului plasturelui.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1.
În tratamentul durerii acute sau postoperatorii, având în vedere faptul că nu există posibilitatea
ajustării treptate a dozei pentru utilizarea pe termen scurt și că există posibilitatea hipoventilației
severe sau care pune viața în pericol.
Deprimare severă a sistemului respirator.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienții care au manifestat reacții adverse grave trebuie monotorizați timp de cel puțin 24 ore după
îndepărtarea Fentanyl Actavis sau mai mult, în funcție de simptomele clinice, deoarece concentrațiile
plasmatice de fentanil scad treptat și se reduc cu aproximativ 50% la 20 până la 27 ore după aceea.
Pacienții și îngrijitorii acestora trebuie instruiți că Fentanyl Actavis conține substanță activă într-o
concentrație care poate fi letală, în special pentru copii. De aceea, ei trebuie să nu lase plasturii
transdermici la vederea și îndemâna copiilor, înainte și după folosirea acestora.
Din cauza riscurilor, inclusiv a rezultatelor fatale, asociate cu ingestia accidentală, utilizarea greșită
sau în exces, pacienții și îngrijitorii acestora trebuie sfătuiți să păstreze Fentanyl Actavis într-un loc
sigur care nu este accesibil altor persoane.
Pacienți cărora nu li s-au administrat anterior opioide și care nu tolerează opioid
Utilizarea fentanil plasture transdermic la pacienți cărora nu li s-au administrat anterior opioide
puternice a fost asociată în cazuri foarte rare cu deprimare respiratorie semnificativă și/sau deces când
a fost utilizat ca tratament inițial cu opioide, în special la pacienții cu durere non-canceroasă. Există
posibilitatea apariţiei hipoventilaţiei severe sau care poate pune în pericol viaţa la pacienţii netrataţi
anterior cu opioide, chiar dacă este utilizată cea mai scăzută doză de fentanil plasture transdermic în
special dacă aceștia sunt vârstnici sau pacienți cu insuficiență hepatică sau renală. Tendința de
dezvoltare a toleranței prezintă variabilitate mare individuală. Este recomandat ca Fentanyl Actavis să
fie utilizat la pacienți care au demonstrat o tolerabilitate bună la opioide (vezi pct. 4.2).
Deprimarea respiratorie
În timpul tratamentului cu Fentanyl Actavis, unii pacienţi pot prezenta deprimare respiratorie
semnificativă şi trebuie monitorizaţi pentru acest efect. Deprimarea respiratorie poate persista şi după
îndepărtarea Fentanyl Actavis. Incidenţa deprimării respiratorii creşte odată cu creșeterea dozei de
fentanil plasture transdermic (vezi şi pct. 4.9).
Opioidele pot provoca tulburări de respirație legate de somn, inclusiv apnee centrală în somn (ACS) și
hipoxie în timpul somnului. Utilizarea opioidului crește riscul de ACS într-un mod dependent de doză.
La pacienții care se prezintă cu ACS se ia în considerare reducerea dozei totale de opiacee.
Riscul asociat utilizării concomitente a medicamentelor care deprimă sistemul nervos central (SNC),
inclusiv medicamente sedative, cum sunt benzodiazepinele sau medicamentele asemănătoare, alcoolul
sau medicamente antidepresive ale SNC
Utilizarea concomitentă a fentanilului și a medicamentelor sedative, cum sunt benzodiazepinele sau
medicamentele asemănătoare, alcool sau medicamente antidepresive ale SNC, poate duce la sedare,
depresie respiratorie, comă și moarte. Din cauza acestor riscuri, prescrierea concomitentă cu
medicamente sedative trebuie alocată pacienților pentru care nu sunt posibile alternative de tratament.
Dacă se ia o decizie de prescriere a fentanilului concomitent cu medicamente sedative, trebuie utilizată
cea mai mică doză eficientă și durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil.
Pacienții trebuie urmăriți îndeaproape pentru semne și simptome de depresie respiratorie și sedare. În
acest sens, se recomandă cu insistență informarea pacienților și a îngrijitorilor acestora cu privire la
aceste simptome (vezi pct. 4.5).
Boala pulmonară cronică
La pacienţii cu boală pulmonară cronică obstructivă (BPCO) sau alte tipuri de boli pulmonare,
Fentanyl Actavis poate produce reacţii adverse mai severe. La astfel de pacienţi, opioidele pot
determina scăderea travaliului respirator şi creşterea rezistenţei căilor aeriene la flux.
Efectele tratamentului pe termen lung și toleranța
La toți pacienții, toleranța la efectele analgezice, hiperalgezia, dependența fizică și dependența
psihică se pot dezvolta la administrarea repetată a opioidelor, în timp ce toleranța incompletă este
dezvoltată pentru unele reacții adverse, cum ar fi constipația indusă de opioide. În special la pacienții
cu dureri cronice non-canceroase, s-a raportat că aceștia nu pot experimenta o ameliorare
semnificativă a intensității durerii datorită tratamentului opioid continuu pe termen lung. Se
recomandă reevaluarea caracterului adecvat al utilizării în continuare a Fentanyl Actavis în mod
regulat la momentul reînnoirii prescripțiilor pacienților. Atunci când se decide că nu există niciun
beneficiu pentru continuare, trebuie aplicată o reducere treptată a dozei pentru a aborda simptomele de
retragere.
Nu întrerupeți brusc Fentanyl Actavis la un pacient dependent fizic de opioide. Sindromul de
întrerupere poate apărea la încetarea bruscă a terapiei sau la reducerea dozei.
S-a raportat că o reducere rapidă a Fentanyl Actavis la un pacient dependent fizic de opioide poate
duce la simptome grave de sevraj și durere necontrolată (vezi pct 4.2 și 4.8). Atunci când un pacient
nu mai necesită terapie, este recomandabil să se micșoreze treptat doza pentru a minimiza simptomele
care apar din cauza întreruperii. Reducerea treptată de la o doză mare poate dura săptămâni până la
luni.
Sindromul de sevraj al medicamentului opioid se caracterizează prin unele sau toate dintre
următoarele: agitație, lacrimare, rinoree, căscat, transpirație, frisoane, mialgie, midriază și palpitații.
Alte simptome se pot dezvolta, de asemenea, inclusiv iritabilitate, agitație, anxietate, hiperkinezie,
tremor, slăbiciune, insomnie, anorexie, crampe abdominale, greață, vărsături, diaree, creșterea
tensiunii arteriale, creșterea frecvenței respiratorii sau a ritmului cardiac.
Tulburări de utilizare a opioidelor (abuz și dependență)
Administrarea repetată de Fentanyl Actavis poate duce la tulburare de utilizare a opioidelor (TUO).
Abuzul sau utilizarea incorectă intenţionată a Fentanyl Actavis poate determina supradozaj şi/sau
deces. Riscul de apariție a TUO este crescut la pacienții cu antecedente personale sau familiale (părinți
sau frați) de tulburări de utilizare a substanțelor (incluzând consumul abuziv de alcool), la fumătorii
activi sau la pacienții cu antecedente personale de alte tulburări de sănătate mintală (de exemplu
depresie majoră, anxietate și tulburări de personalitate). Pacienții tratați cu medicamente opioide vor
necesita monitorizare pentru depistarea apariţiei semnelor de TUO cum ar fi comportamentul de
căutare a medicamentelor (de exemplu solicitări prea timpurii de reumplere) în special la pacienții cu
risc crescut. Această monitorizare include analiza opioidelor și a medicamentelor psihoactive (cum
sunt benzodiazepinele) administrate concomitent. La pacienții care prezintă semne și simptome de
TUO trebuie avută în vedere consultarea cu un specialist în dependențe. Dacă urmează să apară
întreruperea opioidului (vezi pct 4.4).
Afecțiuni ale sistemului central nervos, inclusiv presiune intracraniană
Fentanyl Actavis trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii care pot fi în mod special sensibili la efectele
intracraniene ale retenţiei de CO , cum sunt cei cu semne de tensiune intracraniană crescută, afectarea
stării de conştienţă sau comă. Fentanyl Actavis trebuie utilizat cu prudenţă de pacienţii cu tumori
cerebrale.
Afecţiuni cardiace
Fentanilul poate determina bradicardie şi, în consecinţă, nu trebuie administrat pacienţilor cu
bradiaritmie.
Hipotensiune arterială
Opioidele pot determina hipotensiune arterială în special la pacienţii cu hipovolemie. Hipotensiunea
arterială esenţială simptomatică şi/sau hipovolemia trebuie corectată înainte de iniţierea tratamentului
cu plasturii transdermici cu fentanil.
Insuficienţă hepatică
Fentanilul este metabolizat la compuşi inactivi la nivelul ficatului, aşadar pacienţii cu afecţiuni
hepatice ar putea manifesta o eliminare întârziată. Dacă pacienţilor cu insuficienţă hepatică li se
administrează Fentanyl Actavis, aceştia trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru semne de toxicitate a
fentanilului şi, dacă este necesar, dozele de Fentanyl Actavis trebuie reduse (vezi pct. 5.2).
Insuficienţă renală
Chiar dacă insuficiența renală nu este de așteptat să afecteze în mod relevant clinic eliminarea de
fentanil, se recomandă precauție deoarece farmacocinetica fentanil nu a fost studiată la această
populație de pacienți (vezi pct. 5.2). Tratamentul trebuie luat în considerare doar dacă beneficiile
depășesc riscurile. Dacă pacienţii cu insuficienţă renală sunt trataţi cu Fentanyl Actavis, aceştia trebuie
atent supravegheaţi pentru semnele de toxicitate ale fentanilului şi, dacă este necesar, dozele de
Fentanyl Actavis trebuie reduse. Restricționări suplimentare se aplică în cazul pacienților cu
insuficiență renală la care nu s-au administrat anterior opioide (vezi pct. 4.2).
Pacienţii febrili/aplicaţii de căldură externă
Concentraţia plasmatică de fentanil poate creşte dacă temperatura corporală creşte (vezi pct. 5.2). Prin
urmare, pacienţii cu febră trebuie monitorizaţi pentru reacţii adverse la opioide, iar doza de Fentanyl
Actavis trebuie ajustată dacă este necesar. Există un potenţial de creştere a eliberării fentanilului
dependent de temperatură, cu posibile consecinţe ale supradozajului şi deces.
Toţi pacienţii trebuie sfătuiţi să evite expunerea zonei de aplicare a Fentanyl Actavis la surse de
căldură externă cum sunt pernele electrice, paturile cu apă caldă, lămpile pentru încălzire sau pentru
bronzat, expunerea la soare, băile fierbinţi prelungite, sauna şi băile jacuzzi fierbinţi.
Sindromul serotoninergic
Se recomandă precauție atunci când Fentanyl Actavis este administrat concomitent cu medicamente
care afectează sistemele de neurotransmițători serotoninergice.
Apariția unui sindrom serotoninergic care poate pune viaţa în pericol poate avea loc la utilizarea
concomitentă de medicamente serotoninergice, cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
(ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei şi norepinefrinei (INRS) și cu medicamente care împiedică
metabolizarea serotoninei (inclusiv inhibitori ai monoaminoxidazei – IMAO). Acestea pot apărea chiar
și la doza recomandată (vezi pct 4.5).
Simptomele sindromului serotoninergic pot include modificări ale stării mentale (de exemplu agitaţie,
halucinaţii, comă), instabilitate vegetativă (de exemplu tahicardie, variaţii ale tensiunii arteriale,
hipertermie), anomalii neuromusculare (de exemplu hiper-reflexie, lipsă de coordonare, rigiditate)
şi/sau simptome gastrointestinale (de exemplu greaţă, vărsături, diaree).
Dacă se suspectează apariția sindromului serotoninergic, trebuie luată în considerare întreruperea
rapidă a tratamentului cu Fentanyl Actavis.
Interacţiuni cu alte medicamente
Inhibitori ai CYP 3A4:
Utilizarea Fentanyl Actavis concomitent cu inhibitori ai citocromului P450 3A4 (CYP 3A4 ) poate
duce la o creştere a concentraţiilor plasmatice, care ar putea creşte sau prelungi efectele terapeutice,
cât şi reacţiile adverse, şi ar putea cauza deprimare respiratorie severă. Ca urmare, nu se recomandă
utilizarea concomitentă de Fentanyl Actavis și inhibitori ai CYP3A4, decât dacă beneficiile depășesc
riscul apariției de reacții adverse. În general, pacienții trebuie să aștepte 2 zile după întreruperea
tratamentului cu inhibitori ai CYP3A4 înainte de a aplica primul Fentanyl Actavis plasture
transdermic. Cu toate acestea, durata inhibării variază și unii inhibitori ai CYP3A4 cu un timp de
eliberare prelungită, precum amiodarona sau inhibitori dependenți de timp precum eritromicina,
idelalisib, nicardipină și ritonavir, pot necesita perioade mai lungi. Prin urmare, informațiile referitoare
la produs ale inhibitorilor CYP3A4 trebuie să fie consultate pentru timpul de înjumătățire plasmatică
al substanței active și durata efectului inhibitor înainte de aplicarea primului plasture transdermic
Fentanyl Actavis. Pacientul în tratament cu Fentanyl Actavis trebuie să aștepte cel puțin 1 săptămână
după îndepărtarea ultimului plasture transdermic înainte de a iniția tratamentul cu un inhibitor al
CYP3A4. Dacă administrarea concomitentă de Fentanyl Actavis și inhibitor al CYP3A4 nu poate fi
evitată, este necesară monotorizarea atentă pentru semne și simptome ale unui efect terapeutic
exacerbat sau prelungit și ale reacțiilor adverse ale fentanilului (în mod particular deprimare
respiratorie) și, după cum este necesar, doza de Fentanyl Actavis trebuie redusă sau tratamentul
întrerupt (vezi pct. 4.5).
Expunerea accidentală prin transfer al plasturelui transdermic
Atașarea accidentală a unui plasture cu fentanil de tegumentul unei persoane care nu utilizează
plasturii (în special de tegumentul unui copil), atunci când sunt în același pat sau au un contact fizic cu
o persoană care utilizează plasturii, poate duce la supradozaj cu opioide la persoana care nu utilizează
plasturii. Pacienții trebuie sfătuiți, că dacă are loc atașarea accidentală a unui plasture de tegumentul
altei persoane, trebuie să îndepărteze imediat plasturele respectiv de pe pielea persoanei care nu
utilizează plasturii (vezi pct. 4.9).
Utilizare la pacienţi vârstnici
Datele provenite din studiile clinice efectuate cu fentanil administrat intravenos, sugerează faptul că,
pacienţii vârstnici pot avea un clearance plasmatic mai mic, un timp de înjumătăţire plasmatică
prelungit şi pot fi mai sensibili la substanţa activă, comparativ cu pacienţii mai tineri. Dacă pacienţii
vârstnici sau cei care prezintă caşexie primesc Fentanyl Actavis, aceştia trebuie atent supravegheaţi
pentru semne de toxicitate a fentanilului şi, dacă este necesar, dozele trebuie reduse (vezi pct. 5.2).
Tract gastrointestinal
Opioidele cresc tonusul și scad contracțiile propulsive ale musculaturii netede ale tractului
gastrointestinal. Prelungirea în consecință a tranzitului intestinal ar putea fi responsabilă pentru efectul
de constipație al fentanilului. Pacienții trebuie avertizați să ia măsuri de prevenție a constipației,
profilaxia cu laxative trebuie luată în considerare. La pacienții cu constipație cronică trebuie luate
măsuri suplimentare de precauție. În cazul prezenței sau suspiciunii de ileus paralitic, tratamentul cu
Fentanil Actavis trebuie oprit.
Pacienţi cu miastenia gravis
Pot să apară reacţii (mio)clonice non-epileptice. Tratamentul pacienţilor cu miastenia gravis trebuie
efectuat cu precauţie.
Utilizarea concomitentă cu agonişti/antagonişti micşti
Nu se recomandă utilizarea concomitentă cu buprenorfină, nalbufină sau pentazocină (vezi și pct. 4.5).
Investigarea prin rezonanţă magnetică
Plasturii transdermici cu fentanil conţin metal. Plasturele trebuie să fie îndepărtat înainte de scanarea
RMN, deoarece se poate supraîncălzi pe durata scanării RMN şi poate cauza arsuri în zona învecinată
plasturelui.
Copii şi adolescenţi
Fentanyl Actavis nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi netrataţi anterior cu opioide (vezi pct.
4.2.). Potenţialul de hipoventilaţie gravă sau care pune viaţa în pericol există fără legătură cu doza de
Fentanyl Actavis administrat transdermic.
Fentanyl Actavis nu a fost studiat la copii cu vârsta sub 2 ani. Fentanyl Actavis trebuie administrat
numai la copiii cu vârsta de 2 ani sau peste, care tolerează opioide (vezi pct. 4.2.).
Pentru a evita ingerarea accidentală de către copii este necesară prudenţă atunci când se alege locul de
aplicare al plasturelui transdermic Fentanyl Actavis (vezi pct. 4.2 și 6.6) și se monitorizează aplicarea
plasturelui cu atenţie.
Hiperalgezia indusă de opioide
Hiperalgezia indusă de opioide (HIO) este un răspuns paradoxal la un opioid în care există o creștere a
percepției durerii, în ciuda expunerii constante sau crescute la opioide. Diferă de toleranță, în care sunt
necesare doze mai mari de opioide pentru a obține același efect analgezic sau pentru a trata durerea
recurentă. HIO se poate manifesta ca niveluri crescute de durere, durere mai generalizată (adică mai
puțin focală), sau durere de la stimuli obișnuiți (adică non-dureroși) (alodinia), fără nici o dovadă de
progresie a bolii. Atunci când se suspectează HIO, doza de opioid trebuie redusă sau întreruptă treptat,
dacă este posibil.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Interacțiuni farmacodinamice
Medicamente care acționează asupra sistemului central/deprimante ale sistemului nervos central
(SNC), inclusiv alcoolul etilic și deprimante narcotice ale sistemului nervos central (SNC)
Utilizarea concomitentă a Fentanyl Actavis cu alte medicamente deprimante ale sistemului nervos
central (incluzând benzodiazepinele sau alte medicamente sedative/hipnotice, opioide, anestezice
generale, neuroleptice fenotiazinice, tranchilizante, antihistaminice cu acţiune sedativă, alcool și alte
deprimante ale SNC) și relaxante musculo-scheletice, pot produce efecte deprimante respiratorii,
hipotensiune arterială şi sedarea profundă, comă sau deces. Prescrierea concomitentă a depresivelor
SNC și a Fentanyl Actavis ar trebuie rezervtă pacienților pentru care nu sunt posibile alte opțiuni
alternative de tratament. Utilizarea concomitentă a oricăruia dintre medicamentele menţionate anterior
cu Fentanyl Actavis necesită supravegherea și monitorizarea atentă a pacientului. Doza și durata
administrării concomitente trebuie limitate (vezi pct. 4.4).
Inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO)
Nu se recomandă utilizarea Fentanyl Actavis la pacienţii la care este necesară administrarea
concomitentă a unui IMAO. Au fost raportate interacţiuni severe şi imprevizibile cu IMAO, constând
în potenţarea efectelor opioidice sau potenţarea efectelor serotoninergice. Ca urmare, Fentanyl Actavis
nu trebuie utilizat timp de 14 zile după întreruperea tratamentului cu IMAO.
Medicamente serotoninergice
Utilizarea concomitentă a fentanilului cu un medicament serotoninergic, cum este un inhibitor selectiv
al recaptării serotoninei (ISRS) sau un inhibitor al recaptării serotoninei şi norepinefrinei (INRS) și cu
un inhibitor al monoaminoxidazei (IMAO), poate crește riscul de sindrom serotoninergic, o afecțiune
care poate pune viaţa în pericol. Utilizarea concomitentă trebuie facută cu precauție. Pacientul trebuie
ținut sub atentă observație, în special în timpul inițieriii tratamentului și ajustării dozei. (vezi pct 4.4)
Utilizarea concomitentă cu agonişti/antagonişti micşi
Nu se recomandă utilizarea concomitentă cu buprenorfină, nalbufină sau pentazocină. Acestea au o
afinitate mare pentru receptorii opioidici cu activitate intrinsecă relativ redusă și prin urmare,
antagonizează parţial efectul analgezic al fentanil şi pot induce simptome de întrerupere la pacienţii
dependenţi de opioide (vezi, de asemenea, pct. 4.4).
Interacțiuni farmacocinetice
Inhibitori ai citocromului P450 3A4 (CYP3A4)
Fentanilul, o substanță activă cu clearance crescut, este metabolizat rapid şi în proporţie mare, în
principal de izoenzima CYP3A4.
Utilizarea concomitentă de fentanil plasture transdermic şi inhibitori ai citocromului P540 3A4
(CYP3A4) poate determina o creştere a concentraţiilor plasmatice de fentanil, care pot accentua sau
prelungi atât efectele terapeutice cât şi reacţiile adverse, şi poate provoca deprimare respiratorie gravă.
Gradul de interacțiune cu inhibitorii puternici ai CYP3A4 este așteptat să fie mai mare decât cu
inhibitorii slabi sau moderați ai CYP3A4. Au fost raportate cazuri de depresie respiratorie gravă după
administrarea concomitentă de inhibitori ai CYP3A4 și fentanil administrat sub formă de plasture
transdermic, inclusiv un caz letal după administrarea concomitentă cu inhibitor moderat al CYP3A4.
Administrarea concomitentă de inhibitori ai CYP3A4 și fentanil plasture transdermic nu este
recomandată, decât dacă pacientul este monitorizat îndeaproape (vezi pct 4.4). Exemple de substanțe
active care pot crește concentrația de fentanil: amiodaronă, cimetidină, claritromicină, diltiazem,
eritromicină, fluconazol, itraconazol, ketoconazol, nefazodonă, ritonavir, verapamil și voriconazol
(această listă nu este exhaustivă). După administrarea concomitentă de inhibitori ai CYP3A4 slabi,
moderați sau puternici cu fentanil cu administrare intravenoasă pe termen scurt, scăderea clearance-
ului fentanil a fost în general ≤25%, totuși cu ritonavir (un inhibitor puternic al CYP3A4), clearence-ul
fentanil a scăzut în medie 67%. Amploarea interacțiunilor administrării concomitente a inhibitorilor
CYP3A4 cu fentanil cu administrare transdermică pe termen lung nu este cunoscută, dar poate fi mai
mare decât în cazul administrării intravenoase pe termen scurt.
Inductori ai citocromului P450 3A4 (CYP3A4)
Utilizarea concomitentă a fentanilului cu administrare transdermică cu inductorii de CYP3A4 poate
determina scăderea concentrației plasmatice de fentanil și scăderea efectului terapeutic. În cazul
administrării concomitente de inductori ai CYP3A4 și Fentanyl Actavis, se recomandă precauție.
Acest lucru poate necesita o ajustare a dozei de Fentanyl Actavis sau trecerea la o altă substanță activă
analgezică. O scădere a dozei de fentanil și o monitorizare atentă se impune în anticiparea întreruperii
tratamentului concomitent cu inductor al CYP3A4. Efectele inductorului enzimatic scad treptat și pot
duce la o creștere a concentrației plasmatice de fentanil, care ar putea crește sau prelungi atât efectele
terapeutice cât și reacțiile adverse, și se poate produce deprimare respiratorie gravă. În această situație,
trebuie făcută o monitorizare atentă până la stabilizarea efectelor medicamentului. Exemple ale
substanțelor care pot scădea concentrația plasmatică de fentanil: carbamazepină, fenobarbital,
fenitoină și rifampicină (această listă nu este exhaustivă).
Copii și adolescenți
Studiile de interacțiune au fost desfășurate doar la adulți.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu sunt disponibile date privind utilizarea fentanil trasdermic la femeile însărcinate. Studiile la
animale au evidenţiat o oarecare toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul
potenţial pentru om este necunoscut, cu toate că s-a observat că fentanil, utilizat ca anestezic
intravenos, trece bariera placentară în timpul stadiilor timpurii ale sarcinii. Sindromul neonatal de
întrerupere a tratamentului a fost raportat la nou-născuţii mamelor care au utilizat fentanil transdermic
în mod cronic în timpul sarcinii. Fentanyl Actavis trebuie utilizat în timpul sarcinii, doar dacă este
absolut necesar.
Nu se recomandă utilizarea Fentanyl Actavis în timpul naşterii deoarece acesta nu trebuie utilizat în
tratamentul durerii acute sau postoperatorii (vezi pct. 4.3). Mai mult, deoarece fentanilul traversează
bariera placentară, utilizarea Fentanyl Actavis în timpul nașterii ar putea determina deprimare
respiratorie la nou-născut.
Alăptarea
Fentanilul este excretat în laptele uman şi poate determina sedare/depimare respiratorie la sugar. În
consecinţă, alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu Fentanyl Actavis şi timp de cel
puţin 72 de ore după îndepărtarea plasturelui.
Fertilitatea
Nu există date clinice privind efectele fentanilului asupra fertilității. Unele studii efectuate la șobolani
au evidențiat fertilitate redusă și mortalitate sporită a embrionilor la doze toxice materne (vezi pct.
5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Fentanyl Actavis poate afecta abilitatea psihică şi/sau mentală necesară pentru a îndeplini sarcini
potenţial periculoase cum sunt conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor.
4.8 Reacţii adverse
Siguranţa fentanil transdermic a fost evaluată la 1565 subiecţi adulți și 289 copii și adolescenți, incluşi
în în 11 studii clinice (1 studiu clinic dublu- orb, controlat placebo, 7 studii clinice deschise cu control
activ; 3 studii clinice deschise, fără control) utilizat pentru managementul durerilor cronice din cadrul
patologiei maligne sau ne-maligne. Aceşti subiecţi au luat cel puţin 1 doză de fentanil transdermic şi
au furnizat date privind siguranţa fentanilului. Pe baza datelor de siguranţă din aceste studii clinice,
cele mai frecvente (de exemplu, incidență ≥ 10%) reacţii adverse raportate au fost (cu incidenţă %) :
greaţă (35,7 %), vărsături (23,2%), constipaţie (23,1%), somnolenţă (15%), ameţeli (13,1%), şi dureri
de cap (11,8%).
Reacţiile adverse raportate în asociere cu utilizarea fentanil transdermic din aceste studii clinice,
inclusiv reacţiile adverse menţionate mai sus, şi cele din experienţa de după punerea pe piaţă sunt
enumerate mai jos în Tabelul 5.
Grupele de frecvenţă prezentate utilizează următoarea convenție:foarte frecvente (≥1/10), frecvente
(≥1/100 și <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 și <1/100, rare (≥1/10000 și <1/1000), foarte rare
(<1/10000),frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile din studiile
clinice).). Reacțiile adverse sunt prezentate după Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe, în ordinea
descreșterii seriozității în cadrul categoriei de frecvență.
Clasificarea pTea belul 5: Reacții adverse la medicament la pacienți adulți, copii și adolescenți
aparate, Grupe de frecvenţă
sisteme şi Foarte Cu frecventă
Frecvente Mai puțin frecvente Rare
organe frecvente necunoscută
Tulburări ale Hipersensibilita Șoc anafilactic, Reacţie
sistemului te anafilactică, Reacţie
imunitar anafilactoidă
Tulburări Deficit androgenic
endocrine
Tulburări Anorexie
metabolice şi
de nutriţie
Tulburări Insomnie, Agitație,
psihice Depresie, Dezorientare, Delir
Anxietate, Stare euforică
Stare de
confuzie,
Halucinaţii
Tulburări ale Somnolență, Tremor, Hipoestezii,
sistemului Amețeală, Paraestezii Convulsii
nervos Cefalee (incluzând convulsii
clonice şi convulsii de
tip grand mal),
Amnezie, Nivel de
conștiență scăzut,
Pierderea conștienței
Tulburări Vedere încețoșată Mioză
oculare
Tulburări Vertij
acustice şi
vestibulare
Tulburări Palpitații, Bradicardie, Cianoză
cardiace Tahicardie
Tulburări Hipertensiune Hipotensiune arterială
vasculare arterială
Tulburări Dispnee Deprimare Apnee, Bradipnee
respiratorii, respiratorie, Detresă Hipoventilație
toracice şi respiratorie
mediastinale
Tulburări Greață, Diaree, Ileus Subileus
gastrointestinVărsături, Xerostomie,
ale Constipație Durere
abdominală,
Durere
abdominală
superioară,
Dispepsie
Afecţiuni Hiperhidroză, Eczemă, Dermatită
cutanate şi Prurit, alergică, Afecțiuni
ale ţesutului Erupţie cutanate, Dermatită,
subcutanat cutanată Dermatită de contact
tranzitorie,
Eritem
Clasificarea pTea belul 5: Reacții adverse la medicament la pacienți adulți, copii și adolescenți
aparate, Grupe de frecvenţă
sisteme şi Foarte Cu frecventă
Frecvente Mai puțin frecvente Rare
organe frecvente necunoscută
Tulburări Spasme Spasme (zvâcniri)
musculo- musculare musculare
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Tulburări Retenție urinară
renale şi ale
căilor
urinare
Tulburări ale Disfuncție erectilă,
aparatului Disfuncție sexuală
genital şi
sânului
Tulburări Fatigabilitate, Reacţie la locul de Dermatită la
generale şi la Edeme aplicare, Afecţiune locul de
nivelul periferice, pseudogripală, aplicare,
locului de Astenie, Senzaţie de Eczemă la
administrare Stare generală modificare a locul de
de rău, Senzaţie temperaturii aplicare
de frig corporale,
Hipersensibilitate la
nivelul locului de
aplicare,
Sindrom de
întrerupere la
medicament, Febră*
* Frecvența atribuită (mai puțin frecvente), se bazează pe analize de incidență, inclusiv din studiile
clinice efectuate numai la subiecții adulți și copii și adolescenți cu durere non-canceroasă.
Copii și adolescenți
Siguranța fentanil transdermic a fost evaluată la 289 pacienți copii și adolescenți (<18 ani), care au
participat la 3 studii clinice pentru gestionarea durerii cronice sau continue de origine malignă sau
non-malignă. Acestor persoane li s-a administrat cel puțin o doza de fentanil plasture transdermic și au
furnizat date de siguranță (vezi pct. 5.1).
Profilul de siguranță la copiii şi adolescenţii trataţi cu fentanil transdermic a fost similar cu cel
observat la adulţi. La copii şi adolescenţi nu a fost identificat niciun risc în afara celui anticipat la
utilizarea opioizilor pentru ameliorarea durerii asociate cu afecţiuni grave şi nu pare a exista niciun
risc specific copiilor și adolescenților asociat cu administrarea fentanil transdermic la copii mici cu
vârsta de 2 ani, atunci când este utilizat conform recomandărilor.
Pe baza datelor de siguranță extrapolate din aceste 3 studii clinice la copii și adolescenți, cele mai
frecvent raportate (de exemplu, incidența ≥ 10%) reacții adverse au fost vărsături (33,9%), greață
(23,5%), cefalee (16,3%), constipație (13,5%), diaree (12,8%) și prurit (12,8%).
Toleranţa, dependenţa fizică şi psihică se pot dezvolta în cazul utilizării de lungă durată a fentanil
transdermic (vezi pct. 4.4).
Simptomele sindromului de întrerupere la opioide (de exemplu greaţă, vărsături, diaree, anxietate şi
tremor) pot să apară la pacienţi după schimbarea tratamentului de la analgezicele opioide prescrise
anterior la fentanil plasture transdermic sau după întreruperea bruscă a tratamentului (vezi pct. 4.2 și
4.4).
Au fost raportări foarte rare de nou-născuţi cu sindrom de înrerupere când mamele au utilizat în mod
cronic fentanil transdermic în timpul sarcinii (vezi pct. 4.6).
Cazuri de sindrom serotoninergic au fost raportate atunci când fentanil a fost administrat concomitent
cu un medicament puternic serotoninergic (vezi pct. 4.4 și 4.5).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Simptome
Manifestările supradozajului cu fentanil sunt o extensie a acţiunilor sale farmacologice, cele mai grav
efect fiind deprimare respiratorie.
Tratament
Pentru gestionarea deprimării respiratorii măsuri imediate includ îndepărtarea plasturelui de Fentanyl
Actavis şi stimularea fizică sau verbală a pacientului. Aceste acţiuni pot fi urmate de administrarea
unui antagonist opioid specific, cum este naloxona.
Deprimarea respiratorie determinată de supradozaj poate persista mai mult decât efectul antagonistului
opioid. Intervalul dintre dozele iv de antagonişti trebuie ales cu atenţie datorită posibilităţii de re-
narcotizare după ce plasturele este îndepărtat; poate fi necesară administrarea repetată sau perfuzia
continuă de naloxonă. Combaterea efectului narcotic poate determina amplificarea durerii acute şi
eliberarea de catecolamine.
Dacă este necesară şi impusă de condiţiile clinice, trebuie realizată şi menţinută permeabilitatea căilor
respiratorii cu o mască orofaringiană sau cu intubaţie endotraheală, şi, dacă este necesar, trebuie
administrat oxigen, iar respiraţia trebuie asistată sau controlată. Trebuie menţinute o temperatură
corporală şi un aport lichidian adecvat.
Dacă apare hipotensiune arterială severă sau persistentă, trebuie luată în considerare existenţa unei
hipovolemii, care trebuie tratată prin administrarea parenterală, adecvată, de lichide.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Analgezice, Opioide ; derivaţi de fenilpiperidină,
Codul ATC: N02AB03
Mecanism de acțiune
Fentanilul este un analgezic opioid, cu afinitate mare pentru receptorii opioizi de tip µ. Acțiunile sale
terapeutice principale sunt analgezia şi sedarea.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa plasturelui transdermic cu fentanil a fost evaluată în 3 studii deschise care au inclus 289
pacienţi copii şi adolescenţi, cu durere cronică, cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 17 ani, inclusiv.
Optzeci dintre copii aveau vârsta cuprinsă între 2 şi 6 ani, inclusiv. Dintre cei 289 de subiecți
implicați în aceste 3 studii, 110 au fost inițiați cu tratament fentanil transdermic cu doza de 12
mcg/oră. Dintre acești 110 subiecți, 23 (20,9%) au primit anterior echivalentul a <30 mg morfină
administrată oral pe zi, 66 (60%) au primit echivalentul a 30 până la 44 mg morfină orală doză pe zi și
12 (10,0%) au primit echivalentul a cel puțin 45 mg morfină orală doză pe zi (date indisponibile pentu
9 [8,2%] dintre subiecți). Doze iniţiale de 25 mcg/oră şi mai mari au fost utilizate la 179 subiecți
rămași, 174 (97,2%) trataţi anterior cu doze zilnice echivalente a cel puţin 45 mg morfină administrate
oral pe zi. Printre cei 5 subiecți cu doză de inițiere de cel puțin 25 mcg/oră, tratați anterior cu doze
echivalente de opioid <45 mg morfină pe doză administrată oral pe zi, 1 (0,6%) a primit anterior
echivalentul a <30 mg morfină administrată oral pe zi și 4 (2,2%) au primit echivalentul a 30 până la
44 mg morfină administrată oral pe zi (vezi pct. 4.8).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Fentanil plasture transdermic asigură eliberarea sistemică continuă de fentanil pe operioadă de
administrare de 72 de ore. După aplicarea fentanil plasture transdermic, pielea de sub sistem absoarbe
fentanil și un depozit de fentanil se concentrează în stratul superior al pielii. Apoi fentanil devine
disponibil pentru circulația sistemică. Matricea polimerică și difuzarea fentanilului în straturile de
piele asigură o rată relativ constantă de eliberare. Diferenţele de concentraţie dintre matrice şi
concentraţiile mai reduse din piele duc la eliberarea medicamentului. Biodisponibilitatea medie a
fentanilului după aplicarea plasturelui transdermic este de 92%.
După prima aplicare a fentanil transdermic, concentraţiile plasmatice de fentanil cresc progresiv, în
general echilibrându-se după 12 până la 24 ore şi se menţin relativ constante până la sfârşitul
perioadei de aplicare de 72 de ore. După cea de-a doua aplicare cu durata de 72 de ore se atinge
concentraţia plasmatică la starea de echilibru, care se menţine în timpul aplicaţiilor ulterioare ale unui
plasture de aceeaşi mărime. Din cauza acumulării, valorile ASC și C într-un interval de dozare la
max
starea de echilibru sunt cu aproximativ 40% mai mari comparativ cu o singură aplicare. Pacienții ating
și mențin o concentrație plasmatică la starea de echilibru, determinată prin variația individuală a
permeabilității pielii și clearance-ul fentanilului în corp. A fost observată o variabilitatea mare
interindividuală a concentrațiilor plasmatice.
Un model farmacocinetic a sugerat că, dacă este aplicat un plasture nou după 24 de ore în loc de
intervalul recomandat de 72 de ore, concentraţiile plasmatice de fentanil pot creşte cu 14% (interval 0-
26%).
Creșterea temperaturii pielii poate crește absorbția fentanil aplicat transdermal (vezi pct. 4.4). O
creștere a temperaturii pielii prin aplicarea unei comprese termice asupra sistemului fentanil
transdermic în primele 10 ore a unei singure aplicări, a crescut valoarea ASC a fentanil de 2,2 ori și
concentrația medie la finalul aplicării de căldură cu 61%.
Distribuţie
Fentanil este rapid distribuit în diferite țesuturi și organe, după cum este indicat de volumul larg de
distribuție (3 până la 10 l/kg după dozarea intravenoasă la pacienți). Fentanil se acumulează în mușchii
scheletici și în depozitele de grăsime și se eliberează încet în sânge.
Intr-un studiu ce a cuprins pacienți cu cancer, tratați cu fentanil transdermic, legarea de proteinele
plasmatice a fost de 95% (interval 77-100%). Fentanil trece bariera hemato-encefalică ușor. De
asemenea trece prin placentă și se excretă în lapte.
Metabolizare
Fentanilul este un medicament cu clearance ridicat şi este metabolizat la nivel hepatic rapid şi extensiv
prin intermediul CYP3A4. Principalul său metabolit, norfentanil, este inactiv. Țesutul cutanat nu pare
să metabolizeze fentanilul administrat transdermic. Acest fapt a fost determinat în cadrul unui test cu
keratinocite umane şi în studii clinice în care 92% din doza eliberată de plasture a fost recuperată sub
formă de fentanil nemodificat care a apărut în circulaţia sistemică.
Eliminare
După o aplicare a plasturelui transdermic pe durata a 72 de ore, timpul mediu de înjumătăţire a
concentraţiei plasmatice este cuprins între 20 şi 27 de ore. Ca rezultat al absorbţiei continue de fentanil
din depozitul format în piele după îndepărtarea plasturelui, timpul de înjumătăţire plasmatică aparent
după administrarea transdermică este de aproximativ 2-3 ori mai lung comparativ cu administrarea
intravenoasă.
După administrare intravenoasă, valoarea clearence-ului mediu total al fentanil în cadrul studiilor
clinice a variat în general între 34 și 66 l/oră.
În 72 de ore de la administrarea intravenoasă, aproape 75% din doza de fentanil este eliminată prin
urină, în principal sub formă de metaboliţi şi aproximativ 9% din doză se elimină în materiile fecale.
Eliminarea se realizată în principal sub formă de metaboliți, cu mai puțin de 10% din doză eliminate
sub formă de substanță activă nemodificată.
Liniaritate/Non-liniaritate
Concentrația serică de fentanil obținută este proporțională cu mărimea fentanil plasture transdermic.
Farmacocinetica fentanilului aplicat transdermic nu se modifică după administrări repetate.
Relație farmacocinetică/farmacodinamică
Există o variabilitate mare inter-individuală a farmacocineticii fentanilului, în relația dintre
concentrația de fentanil, efectele terapeutice și reacțiile adverse, și toleranța la opioide. Concentrația
minimă eficace de fentanil depinde de intensitatea durerii și de utilizarea anterioară a terapiei cu
opioide. Atât concentrația minimă eficace, cât și concentrația toxică cresc cu toleranța. Nu a putut fi
stabilit un interval optim al concentrației terapeutice pentru fentanil. Ajustarea individuală a dozei de
fentanil trebuie realizată pe baza răspunsului pacientului și a nivelului de toleranță. Un timp de
așteptare de 12 până la 24 de ore trebuie luat în considerare după prima aplicare a plasturelui și
creșterea dozei.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Datele din studiile clinice cu fentanil administrat pe cale intravenoasă sugerează că pacienţii vârstnici
pot prezenta clearance mai redus, timp de înjumătăţire a concentraţiilor plasmatice prelungit şi pot fi
mai sensibili la medicament decât pacienţii mai tineri. În cadrul unui studiu clinic cu fentanil
transdermic, farmacocinetica fentanilului la pacienţii vârstnici sănătoşi nu a fost diferită semnificativ
de cea de la pacienţii sănătoşi tineri, deşi concentraţiile plasmatice maxime au tins să fie mai reduse,
iar timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost prelungit la aproximativ 34 de ore.
Pacienţii vârstnici trebuie supravegheaţi cu atenţie pentru observarea semnelor toxicităţii la fentanil şi
pentru a li se reduce dozele, dacă este necesar (vezi pct. 4.4).
Insuficiență renală
Influența insuficienței renale asupra farmacocineticii fentanilului este limitată deoarece eliminarea
renală a fentanilului sub formă nemetabolizată este mai putin de 10% și nu sunt cunoscuți metaboliți
activi care să se elimine la nivelul rinichilor. Cu toate acestea, pentru că influența insuficienței renale
asupra farmacocineticii fentanilului nu a fost evaluată, se recomandă precauție (vezi pct. 4.2 și 4.4).
Insuficiență hepatică
Pacienții cu insuficiență hepatică trebuie atent monitorizați pentru semne de toxicitate la fentanil și
dacă este necesar doza de fentanil transdermic trebuie ajustată (vezi pct. 4.4). Datele clinice la pacienţi
cu ciroză hepatică și datele simulate la pacienții cu diferite grade de insuficiență hepatică tratați cu
fentanil transdermic au sugerat că concentrația de fentanil poate fi crescută și clearance-ul fentanil
poate fi scăzut în comparație cu pacienții sănătoși. Simularea sugerează ca ASC la starea de echilibru
la pacienții cu afecțiune hepatică Clasa B Child-Pugh (Scor Child-Pugh = 8) este cu aproximativ 1,36
ori mai mare comparativ cu subiecții cu funcție hepatică normală (Clasa A; Scor Child-Pugh = 5,5).
Pentru pacienți cu insuficiență hepatică Clasă C (Scor Child-Pugh = 12,5), rezultatele indică
acumularea concentrației de fentanil cu fiecare administrare, ducând la ASC la starea de echilibru de
aproximativ 3,72 ori mai mare la acești pacienți.
Copii și adolescenți
Concentrația de fentanil a fost măsurată la mai mult de 250 de copii și adolescenți cu vârsta între 2 și
17 ani, cărora li s-a administrat plasture transdermic cu fentanil în doze cuprinse între 12,5 până la 300
mcg/oră. Ajustând doza în funcţie de greutatea corporală, clearance-ul (l/oră şi kg) la copii şi
adolescenţi, pare a fi cu 80% mai mare la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani şi cu 25% mai mare
la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani, în comparaţie cu cel observat la copii şi adolescenţi cu
vârsta cuprinsă între 11 şi 16 ani, care au probabil un clearance similar cu al adulţilor. Aceste rezultate
au fost luate în considerare la determinarea dozelor recomandate pentru copii şi adolescenţi (vezi pct.
4.2 și 4.4).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
privind evaluarea toxicității după doze repetate.
Studii clinice standard de toxicitate și dezvoltare asupra funcției de reproducere au fost desfășurate
utilizând fentanil cu administrare parenterală. Într-un studiu la șobolani, fentanil nu a influențat
fertilitatea la masculi. Câteva studii la șobolani femele au evidențiat fertilitate scăzută și mortalitate
embrionară crescută.
Efecte asupra embrionului s-au datorat toxicității materne și nu efectelelor directe ale substanței asupra
embrionului în curs de dezvoltare. Nu a existat nici un indiciu de efecte teratogene în studiile la două
specii (șobolani și iepuri). Într-un studiu privind dezvoltarea pre- și postnatală, rata de supraviețuire a
puilor a fost semnificativ redusă la doze care au redus ușor greutatea mamei. Acest efect s-ar putea
datora fie îngrijirii materne reduse, fie unui efect direct al fentanilului asupra puilor. Efecte asupra
dezvoltării și comportamentului somatic al descendenților nu au fost observate.
Testarea mutagenității în bacterii și la rozătoare a dat rezultate negative. Fentanil a indus efecte
mutagene în celulele de mamifere in vitro, comparabile cu alte analgezice opioide. Un risc mutagen la
utilizarea dozelor terapeutice pare improbabil deoarece efectele au apărut numai la concentrații
ridicate.
Un studiu de carcinogenitate (injecții subcutanate zilnice de clorhidrat de fentanil timp de doi ani de la
șobolani Sprague Dawley) nu au indus nicio constatare care să indice un potențial oncogen.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Strat adeziv
Strat adeziv din poliacrilat
Strat de suport
Folie din polipropilenă
Cerneală de inscripţionare albastră
Strat de protecţie ocluziv
Folie din polietilenă tereftalat (siliconată)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Plic multistrat din hârtie Kraft-PEJD-Al-Surlyn a câte un plasture transdermic.
Folia compozită conţine următoarele straturi, de la exterior spre interior: hârtie filmată Kraft, folie de
polietilenă de joasă densitate, folie de aluminiu, Surlyn.
Cutie cu 3 plicuri multistrat
Cutie cu 4 plicuri multistrat.
Cutie cu 5 plicuri multistrat
Cutie cu 8 plicuri multistrat
Cutie cu 10 plicuri multistrat
Cutie cu 16 plicuri multistrat
Cutie cu 20 plicuri multistrat
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Chiar şi după utilizare, în plasturii transdermici rămân cantităţi mari de fentanil. Plasturii transdermici
utilizaţi trebuie pliaţi cu suprafaţa adezivă la interior şi aruncaţi, sau, ori de câte ori este posibil,
returnaţi la farmacie. Orice medicament neutilizat trebuie aruncat sau returnat la farmacie.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Teva B.V.
Swensweg 5, 2031 GA Haarlem,
Olanda
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4176/2012/01-02-03-04-05-06-07
4177/2012/01-02-03-04-05-06-07
4179/2012/01-02-03-04-05-06-07
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Iulie 2008
Reînnoirea autorizaţiei – Ianuarie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2022