DIGOXIN ZENTIVA 0,5 mg/2 ml soluţie injectabilă

Prospect DIGOXIN ZENTIVA 0,5 mg/2 ml soluţie injectabilă

Producator: ZENTIVA S.A.

Clasa ATC: sistem cardiovascular. terapia cordului. glicozizi cardiotonici. glicozizi digitalici,

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8890/2016/01-02 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

DIGOXIN ZENTIVA 0,5 mg/2 ml soluţie injectabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

2 ml soluţie injectabilă conţin digoxină 0,50 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: etanol 96% 167,966 mg, propilenglicol 830,000 mg şi sodiu 1,15 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă.

Soluţie limpede, incoloră, lipsită de particule vizibile.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie mică, fibrilaţie atrială, flutter atrial, tahicardie paroxistică

supraventriculară.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Doza optimă este stabilită pentru fiecare pacient în parte.

Adulţi

În cazul în care este necesară digitalizarea rapidă, la pacienţi care nu au mai fost digitalizaţi, se administrează

o doză de încărcare de 0,5 – 1 mg digoxină zilnic (1-2 fiole DIGOXIN ZENTIVA), timp de 2-3 zile,

monitorizarea pacientului fiind obligatorie.

Tratamentul se continuă cu doze de întreţinere cuprinse între 0,125 – 0,50 mg digoxină zilnic, cu

administrare orală (obişnuit 0,25 mg).

Vârstnici

La vârstnici, doza de întreţinere este mai mică şi poate fi redusă la 0,125 mg.

La pacienţii cu insuficienţă renală, doza de întreţinere trebuie redusă şi se stabileşte în funcţie de valoarea

creatininemiei.

Copii

Stabilirea dozei optime zilnice de digoxină cu administrare parenterală la copii este complexă şi se iau în

considerare mai mulţi factori: greutatea corporală, stadiul de dezvoltare, gradul de maturitate, precum şi

responsivitatea la tratament. Se recomandă următoarele doze pentru administrarea parenterală:

Greutate nou-născut sau Doza de încărcare pe Doza de întreţinere

copil (kg) kg (micrograme/kg) (micrograme/kg și zi)

<3 10 10

3-6 15 15

6-12 10 10

12-24 7 7

>24 5 5

Tratamentul se începe cu o doză de încărcare administrată intravenos foarte lent; se continuă, după 8 ore, cu

doza de întreţinere repartizată în 3 prize / 24 ore.

În caz de insuficienţă renală, doza de întreţinere trebuie scăzută aplicându-i un coeficient de multiplicare, în

funcţie de nivelul creatininemiei şi al azotemiei, conform tabelului următor:

Creatiniemie Azotemie Multiplicarea dozei

(μmol/l) (mmol/l) de întreţinere cu

70-100 8-17 0,6

101-200 17,1-25 0,3

201-400 25,1-33 0,15

Dozarea digoxinemiei este utilă pentru adaptarea modului de administrare în formele severe sau în caz de

tratament dificil; digoxinemia trebuie măsurată pentru a evita supradozajul (în caz de insuficienţă renală), sau

pentru a mări dozele când este necesar (pacientul nu a răspuns la dozele anterioare).

Mod de administrare

Administrare pe cale intravenoasă.

4.3 Contraindicaţii

  • hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1,
  • bloc atrioventricular de grad 2 sau 3,
  • tahiaritmii supraventriculare în cadrul sindromului Wolf-Parkinson-White,
  • hiperexcitabilitate ventriculară în special extrasistole survenite când pacientul se află deja sub

acţiunea unui preparat digitalic,

  • cardiomiopatie hipertrofică şi cardiomiopatie restrictivă,
  • pericardită cronică constrictivă,
  • tahicardie şi fibrilaţie ventriculare,
  • administrarea de sultopiridă, calciu intravenos,
  • simptome de supradozare digitalică.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Se administrează cu precauţie în bloc atrio-ventricular de grad mic, deoarece poate induce un bloc total. Se

recomandă prudenţă la pacienţii cu miocardită acută, infarct miocardic acut şi în afecţiuni pulmonare severe

deoarece creşte sensibilitatea miocardului.

Digoxina poate creşte riscul apariţiei de aritmii la pacienţii supuşi cardioversiei şi, ca urmare, tratamentul

trebuie întrerupt cu 1,5-3 zile înaintea unei asemenea proceduri.

Dezechilibrul electrolitic şi disfuncţia tiroidiană poate afecta sensibilitatea la DIGOXIN ZENTIVA.

Efectul digoxinei este crescut în caz de hipopotasemie, hipomagneziemie, hipercalcemie, hipoxemie şi

hipotiroidie. Ca urmare, dozele trebuie reduse până când aceste tulburări sunt corectate.

În hipertiroidie, poate apărea rezistenţă la acţiunea digoxinei.

DIGOXIN ZENTIVA se administrează cu atenție la pacienții care au primit deja glicozide cardiace, iar doza

de digoxină trebuie redusă dacă glicozidele cardiace au fost administrate cu două săptămâni înainte.

La pacienţii cu afectarea funcţiei renale, la vârstnici şi la prematuri, dozele de DIGOXIN ZENTIVA trebuie

reduse şi trebuie monitorizată concentraţia plasmatică a acestuia.

Excipienţi:

Acest medicament conţine etanol (alcool) 96% până la 167,966 mg pe fiolă, echivalent cu 4.26 ml bere sau

1.78 ml vin pe fiola. Poate avea efecte nedorite la pacienţii cu alcoolism.

A se lua în considerare la gravide sau la femeile care alăptează, copii şi grupuri cu risc crescut, cum sunt

pacienţii cu boli hepatice sau epilepsie.

Conţine şi propilenglicol. Poate provoca simptome asemănătoare celor provocate de consumul de alcool.

Acest medicament conţine sodiu, <1 mmol (23 mg) pe doză, adică practic „nu conţine sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Asocieri contraindicate:

Administrarea de sultopiridă.

Hipercalcemia creşte toxicitatea, iar administrarea intravenoasă de săruri de calciu este contraindicată la

pacienţii cărora li se administrază glicozide cardiotonice.

Asocieri nerecomandate:

Administrarea concomitentă a medicamentelor care determină tulburări electrolitice creşte riscul toxicităţii

glicozidelor.

Tiazidicele şi diureticele de ansă pot determina hipopotasemie şi hipomagenziemie care, la rândul lor, pot

duce la aritmii cardiace.

Tratamentul cu glucocorticoizi, beta-2-agonişti (de exemplu salbutamol), amfotericină, sodiu polistiren

sulfonat, carbenoxolonă, precum şi dializa sunt alţi factori ce pot induce hipopotasemie.

. Concentraţia plasmatică de DIGOXIN ZENTIVA este crescută semnificativ de către chinidină,

hidrochinidină, amiodaronă şi propafenonă. În aceste situaţii se recomandă scăderea dozelor de DIGOXIN

ZENTIVA.

Administrarea concomitentă de DIGOXIN ZENTIVA şi blocante ale canalelor de calciu poate duce la

creşterea concentraţiei de digoxină.

DIGOXIN ZENTIVA este un substrat al glicoproteinei-P. Astfel, inhibitorii glicoproteinei-P pot determina

creşterea concentraţiilor serice ale digoxinei prin îmbunătăţirea absorbţiei şi/sau prin reducerea learance-ului

său renal (vezi pct. 5.2).

Beta-blocantele pot potenţa bradicardia indusă de digoxină.

Nu este recomandată administrarea concomitentă cu alfa-simpatomimetice (miodrina) din cauza majorării

efectului bradicardizant şi riscului de apariţie a tulburărilor de conducere atrio-ventriculare şi/sau

intraventriculare.

Se recomandă prudenţă în cazul asocierii: eritromicinei, deslanozidei, hipokaliemiantelor, itraconazolului.

Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg pe zi) şi digoxină la subiecţii sănătoşi a dus la creşterea cu

10% a biodisponibilităţii digoxinei. Rareori, s-a raportat toxicitatea digoxinei. Cu toate acestea, este necesară

precauţie când se administrează omeprazol în doze mari la pacienţii vârstnici. Monitorizarea tratamentului cu

digoxină trebuie luată în considerare.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Digoxina străbate liber bariera placentară, concentraţia plasmatică a digoxinei fiind similară la mamă şi la

făt. Nu au fost semnalate reacţii adverse ale digoxinei asupra fătului şi nou-născutului. Cu toate acestea,

reacţii adverse fetale, inclusiv moartea fătului, au fost raportate la mame cu intoxicaţie digitalică.

Administrarea de DIGOXIN ZENTIVA la gravide cu afecţiuni cardiace poate duce la scăderea în greutate a

fătului la naștere. Sunt necesare studii suplimentare pentru evaluarea consecinţelor expunerii la digoxină în

timpul sarcinii. De aceea, în timpul sarcinii DIGOXIN ZENTIVA nu trebuie administrat decât după analiza

raportului risc fetal / beneficiu matern şi este necesar controlul digoxinemiei.

Alăptarea

Acest medicament trece în cantitate mică în laptele matern şi atinge concentraţii mult inferioare dozelor

terapeutice neonatale. Este posibilă alăptarea în timpul tratamentului.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Efectul DIGOXIN ZENTIVA asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje nu a fost

studiat. Nu există nicio dovadă că ar putea afecta aceste abilităţi.

4.8 Reacţii adverse

Tulburări hematologice şi limfatice

Poate apărea trombocitopenie.

Tulburări ale sistemului imunitar

Reacţiile de hipersensibilitate sunt rare.

Tulburări psihice

La vârstnici, pot apărea tulburări psihice (convulsii, delir, halucinaţii, psihoze), caz în care trebuie suspectat

un supradozaj.

Tulburări oculare

La vârstnici pot apărea tulburări de vedere.

Tulburări cardiace

Cele mai grave reacţii adverse sunt cele la nivel cardiac. Dozele toxice pot declanşa sau agrava insuficienţa

cardiacă. Aritmiile ventriculare şi supraventriculare şi tulburările de conducere pot reprezenta un semn

precoce de supradozare. În general, incidenţa şi severitatea aritmiei este corelată cu severitatea afecţiunii

cardiace. Aproape orice tip de aritmie poate apărea, în special tahicardia ventriculară, tahicardia joncţională

atrioventriculară şi tahicardia atrială cu bloc. Mai pot apărea aritmii ca: extrasistole, bloc sinoatrial,

bradicardie sinusală şi bloc atrioventricular.

Hipopotasemia predispune la creşterea toxicităţii digoxinei. Reacţiile adverse ale digoxinei apar mai rapid

dacă există o depleţie de potasiu produsă de administrarea îndelungată de diuretice.

Tulburări gastro-intestinale

Pot apărea durerea abdominală, greaţă, vărsături, diaree şi anorexie în cazuri de intoxicaţie cu digoxină sau

supradozare.

Totuşi nu se recomandă să se interpreteze greaţa ca semn precoce de supradozaj digitalic.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de

raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Simptomele care apar în caz de supradozaj pot fi:

-tulburări digestive: anorexie, greaţă, vărsături, diaree,

-tulburări neurologice: cefalee, dureri la nivel facial, oboseală, slăbiciune, ameţeală, vertij,

somnolenţă, dezorientare, confuzie, coşmaruri şi, mai rar, delir şi psihoze acute, halucinaţii.

-tulburări cardiace: tulburări de conducere şi excitabilitate, cu modificări ECG severe, cu potenţial

letal.

  • foarte rar pot apărea convulsii, tulburări de vedere ca discromatopsie (obiectele se văd colorate în

galben sau, mai rar, în verde, roşu, maro, albastru sau alb) sau vedere neclară.

Tratament: în caz de supradozaj terapeutic se opreşte administrarea de digitală şi se recomandă repaus la pat.

În caz de bradicardie se administrează atropină, în caz de hiperexcitabilitate miocardică se administrează

lidocaină sau fenitoină.

În caz de intoxicaţie masivă se recomandă internarea urgentă într-un serviciu de specialitate.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: sistem cardiovascular. terapia cordului. glicozizi cardiotonici. glicozizi digitalici,

codul ATC: C 01AA05.

Digoxina este o glicozidă cardiacă cu acţiune intensă, rapidă şi de scurtă durată. La nivel molecular,

stimulează pătrunderea ionilor de calciu în celulele miocardice secundar blocării Na-K ATP-azei la nivel

sarcolemal. Acţiunea inotrop pozitivă, dar şi acţiunea aritmogenă a dozelor mari se explică prin creşterea

disponibilului de calciu pentru mecanismul contractil. Principalele efecte ale digoxinei sunt reprezentate de

creşterea forţei contracţiei miocardice – activitate inotrop pozitivă – şi de deprimarea conducerii

atrioventriculare. De asemenea, DIGOXIN ZENTIVA are efect asupra muşchilor netezi vasculari, atât direct

cât şi indirect, datorită stimulării vagale. Alte efecte: efect cronotrop negativ la nivel sinusal, explicat prin

creşterea tonusului vagal; efect batmotrop pozitiv în cazul supradozajului, manifestat prin creşterea

excitabilităţii miocardice.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

  • În absenţa dozelor de încărcare, echilibrul plasmatic se obţine abia după 6 zile deoarece timpul de

înjumătăţire plasmatică este de 1 ½ ore.

  • Se leagă în procent foarte mic de proteinele plasmatice (20%), ceea ce explică acţiunea sa rapidă: debutul

activităţii la 10-30 minute după administrare intravenoasă şi la 1-2 ore după administrarea orală.

  • Transformarea hepatică în metaboliţi activi se face în proporţie foarte mică (10%).
  • Concentraţia plasmatică terapeutică este cuprinsă între 0,65 – 2,6 nmol digoxină/l. Această concentraţie

corespunde unei cantităţi totale în organism de 0,75 până la 1,5 mg, necesară digitalizării depline.

  • Digoxina este un substrat pentru glicoproteina-P. Ca proteină de eflux pe membrana apicală a enterocitelor,

glicoproteina-P poate limita absorbţia digoxinei. Glicoproteina-P în tubulii renali proximali pare a fi un

important factor în eliminarea renală a digoxinei (vezi pct.4.5).

  • Digoxina se elimină predominant renal, sub formă netransformată; există o corelaţie strânsă între clearance-

ul renal al digoxinei şi clearance-ul creatininei.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu sunt disponibile.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Etanol 96%,

Propilenglicol,

Acid citric monohidrat,

Fosfat disodic dodecahidrat,

Apă pentru preparate injectabile.

6.2 Incompatibilităţi

În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 5 fiole din sticlă brună, cu inel de rupere, a câte 2 ml soluţie injectabilă

Cutie cu 10 fiole din sticlă brună, cu inel de rupere, a câte 2 ml soluţie injectabilă

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

ZENTIVA S.A.

B-dul Theodor Pallady nr. 50

Sector 3, 032266 Bucureşti, România

Tel.: + 40 21 317 31 36

Fax: + 40 21 317 31 34

[email protected]

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

8890/2016/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Aprilie 2016

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie 2016

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .

Cuprins RCP DIGOXIN ZENTIVA 0,5 mg/2 ml soluţie injectabilă

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

Pentru acest medicament nu am identificat inca si alte medicamente care fac parte din aceeasi clasa terapeutica (clasa ATC)
Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.