Combigan 2 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Prospect Combigan 2 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Producator: Allergan Pharmaceuticals Ireland

Clasa ATC: Oftalmologice – preparate pentru terapia glaucomului şi miotice – agenţi

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 11340/2019/01-02 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Combigan 2 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un ml soluţie conţine:

  • tartrat de brimonidină 2,0 mg, echivalent cu brimonidină 1,3 mg
  • timolol 5,0 mg, sub formă de maleat de timolol 6,8 mg

Excipienţi cu efect cunoscut:

Conţine clorură de benzalconiu 0,05 mg/ml.

Conține fosfați 10,58 mg/ml.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Picături oftalmice, soluţie.

Soluţie limpede, de culoare galben-verzuie.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Reducerea tensiunii intraoculare (TIO) la pacienţii cu glaucom cronic cu unghi deschis sau cu

hipertensiune oculară care nu răspund suficient la beta-blocante cu administrare topică.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Recomandări de scheme terapeutice la adulţi (inclusiv la vârstnici)

Doza recomandată este de o picătură de Combigan în ochiul afectat (ochii afectaţi) de două ori pe zi,

la interval de aproximativ 12 ore.

Utilizarea la copii şi adolescenţi

Combigan este contraindicat la nou-născuţi şi sugari (cu vârsta sub 2 ani) (vezi pct. 4.3

Contraindicaţii, pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare, pct. 4.8 Reacţii adverse şi pct.

4.9 Supradozaj).

Siguranţa şi eficacitatea Combigan la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 2 şi 17 ani) nu au

fost stabilite şi, prin urmare, nu se recomandă utilizarea la copii sau adolescenţi (vezi şi pct. 4.4, pct.

4.8 şi pct 4.9).

Utilizarea în caz de insuficienţă renală şi insuficiență hepatică

Nu s-a studiat utilizarea Combigan la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală. De aceea, trebuie

luate măsuri de precauție în cazul administrării tratamentului la acești pacienţi.

Mod de administrare

Similar altor picături oftalmice, pentru a reduce posibila absorbţie sistemică, se recomandă ca sacul

lacrimal să fie comprimat la nivelul unghiului palpebral (ocluzia canalului nazo-lacrimal) sau ca

pleoapele să fie închise timp de două minute. Această manevră trebuie efectuată imediat după

administrarea fiecărei picături. Acest lucru poate conduce la o scădere a reacţiilor adverse sistemice şi

la o creştere a activităţii locale.

Pentru a preveni contaminarea ochiului sau a picăturilor oftalmice, nu atingeţi nicio suprafaţă cu vârful

picurător.

Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare oftalmică topică, diferitele

medicamente trebuie instilate la intervale de cel puţin 5 minute.

4.3 Contraindicaţii

  • Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
  • Hiperreactivitate bronşică, inclusiv astm bronşic sau antecedente de astm bronşic, afecţiuni

pulmonare obstructive cronice severe.

  • Bradicardie sinusală, sindrom de sinus bolnav, bloc sino-atrial, bloc atrio-ventricular de gradul

doi sau trei, în absenţa unui stimulator cardiac, insuficienţă cardiacă simptomatică, şoc

cardiogen.

  • Utilizarea la nou-născuţi şi sugari (cu vârsta sub 2 ani) (vezi pct. 4.8)
  • Pacienţi cărora li se administrează tratament antidepresiv cu inhibitori de monoaminooxidază

(MAO).

  • Pacienţi cu tratament antidepresiv care afectează transmisia noradrenergică (de exemplu,

antidepresive triciclice şi mianserină)

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Copii şi adolescenţi

Copiii cu vârsta de 2 ani şi peste, în special cei cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani şi/sau cu greutate

corporală ≤20 kg, trebuie trataţi cu precauţie şi trebuie monitorizaţi cu atenţie din cauza incidenţei

mari şi a severităţii somnolenţei. Siguranţa şi eficacitatea Combigan la copii şi adolescenţi (cu vârsta

cuprinsă între 2 şi 17 ani) nu au fost stabilite (vezi pct. 4.2 şi pct. 4.8).

Tulburări oculare

În studiile clinice, unii pacienţi au prezentat o reacţie oculară de tip alergic (conjunctivită alergică şi

blefarită alergică) la Combigan. Conjunctivita alergică a fost constatată la 5,2% din pacienţi. Debutul a

avut loc, de obicei, într-un interval de timp între 3 şi 9 luni, conducând la o rată globală a întreruperii

participării de 3,1%. Blefarita alergică a fost raportată mai puţin frecvent (<1%). Dacă sunt observate

reacţii alergice, tratamentul cu Combigan trebuie întrerupt.

În cazul tartratului de brimonidină 0,2% soluţie oftalmică, au fost raportate reacţii întârziate de

hipersensibilitate oculară, în privinţa unora considerându-se că sunt asociate cu o creştere a TIO.

Nu s-a studiat utilizarea Combigan la pacienţii cu glaucom cu unghi închis.

Efecte sistemice

Similar altor medicamente oftalmice administrate topic, Combigan se poate absorbi sistemic. Nu s-a

observat nicio intensificare a absorbţiei sistemice a substanţelor active individuale. Din cauza

componentei cu activitate beta-adrenergică, timololul, pot să apară aceleaşi tipuri de reacţii adverse

cardiovasculare, pulmonare, precum şi alte reacţii adverse observate în cazul beta-blocantelor

adrenergice administrate sistemic. Incidenţa reacţiilor adverse sistemice în urma administrării topice

oftalmice este mai scăzută decât în cazul administrării sistemice. Pentru a scădea absorbţia sistemică,

vezi pct. 4.2.

Tulburări cardiace

Au fost raportate reacţii adverse de natură cardiacă asociate tratamentului cu timolol, inclusiv rare

rapoarte de deces datorate insuficienţei cardiace. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (de exemplu,

coronaropatii, angină Prinzmetal şi insuficienţă cardiacă) şi tratament hipotensor cu beta-blocante

trebuie evaluaţi atent şi trebuie luat în considerare tratamentul cu alte substanţe active. Pacienţii cu

afecţiuni cardiovasculare trebuie monitorizaţi pentru evidenţierea semnelor de agravare a acestor

afecţiuni şi de apariţie a reacţiilor adverse.

Din cauza efectului dromotrop negativ, beta-blocantele trebuie administrate cu precauţie la pacienţii cu

bloc cardiac de gradul întâi.

Similar beta-blocantelor, în cazul în care se impune întreruperea tratamentului la pacienţii cu

coronaropatii, medicamentaţia trebuie retrasă treptat pentru a evita tulburări ale ritmului cardiac,

infarctul miocardic sau decesul subit.

Tulburări vasculare

Pacienţii cu dereglare/tulburări severe ale circulaţiei periferice (şi anume forme severe ale bolii

Raynaud sau ale sindromului Raynaud) trebuie trataţi cu precauţie.

Tulburări respiratorii

În urma administrării anumitor beta-blocante de uz oftalmic s-au raportat reacţii adverse respiratorii,

inclusiv reacţii adverse letale, provocate de bronhospasm la pacienţii cu astm bronşic.

Combigan trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni pulmonare obstructive cronice

(APOC) uşoare/moderate şi numai dacă beneficiul potenţial depăşeşte riscul potenţial.

Hipoglicemie/diabet zaharat

Beta-blocantele trebuie administrate cu precauţie la pacienţii predispuşi la episoade spontane de

hipoglicemie sau la pacienţii cu diabet zaharat instabil, deoarece beta-blocantele pot masca semnele şi

simptomele hipoglicemiei acute.

Hipertiroidism

Beta-blocantele pot masca şi semnele hipertiroidismului.

Combigan trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu acidoză metabolică şi feocromocitom

netratat.

Afecţiuni ale corneei

Beta-blocantele de uz oftalmic pot determina xeroftalmie. Pacienţii cu afecţiuni ale corneei trebuie

trataţi cu precauţie.

Alţi agenţi beta-blocanţi

Efectul asupra tensiunii intraoculare sau reacţiile cunoscute de blocare sistemică a receptorilor beta-

adrenergici pot fi accentuate când timololul este administrat pacienţilor care primesc deja un agent

beta-blocant administrat sistemic. Răspunsul acestor pacienţi trebuie urmărit cu atenţie. Nu este

recomandată administrarea topică a două blocante ale receptorilor beta-adrenergici (vezi pct. 4.5).

Reacţii anafilactice

Este posibil ca în timpul tratamentului cu beta-blocante, pacienţii cu antecedente de atopie sau de

reacţii anafilactice severe la o varietate de alergeni să reacţioneze mai rapid la contactul repetat cu

aceşti alergeni şi să nu răspundă la doza uzuală de adrenalină utilizată în tratamentul reacţiilor

anafilactice.

Dezlipire de coroidă

Dezlipirea coroidei a fost raportată odată cu administrarea tratamentului de diminuare a umorii apoase

(de exemplu, timolol, acetazolamidă) în urma procedurilor de filtrare.

Anestezie în cadrul intervenţiilor chirurgicale

Preparatele oftalmologice beta-blocante pot bloca efectele sistemice ale beta-agoniştilor, de exemplu

ale adrenalinei. Medicul anestezist trebuie să fie informat în cazul în care pacientului i se

administrează timolol.

Clorură de benzalconiu

Conservantul din compoziția Combigan, clorură de benzalconiu, poate provoca iritaţie oculară,

simptome de xeroftalmie, iar utilizarea îndelungată poate afecta filmul lacrimal și suprafața corneei.

Lentilele de contact trebuie îndepărtate înainte de administrare şi pot fi reaplicate după minim 15

minute. Se cunoaşte despre clorura de benzalconiu că modifică culoarea lentilelor de contact moi.

Contactul cu lentilele de contact moi trebuie evitat.

Combigan trebuie utilizat cu precauție în cazul pacienților cu simptome de xeroftalmie sau la pacienții

cu afecțiuni ale corneei. Pacienții trebuie monitorizați în cazul unei utilizări îndelungate.

Conținut de fosfati

Combigan conține fosfați care, în cazuri rare, pot să determine opacifieri la nivelul corneei, din cauza

formării de depozite de calciu în timpul tratamentului.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile folosind o combinaţie fixă brimonidină/timolol.

Deşi nu au fost efectuate studii specifice de interacţiune cu Combigan, trebuie luată în considerare

posibilitatea unui efect aditiv sau de potenţare în cazul utilizării concomitente cu deprimantele SNC

(alcool, barbiturice, opiacee, sedative sau anestezice).

Când se administrează soluţii oftalmice beta-blocante concomitent cu blocante ale canalelor de calciu,

blocante ale receptorilor beta-adrenergici, antiaritmice (inclusiv amiodaronă), glicozide digitalice,

parasimpatomimetice sau guanetidină, administrate oral, există posibilitatea apariţiei de efecte adverse

aditive având ca rezultat hipotensiune arterială şi/sau bradicardie accentuată. De asemenea, după

administrarea de brimonidină, s-au raportat cazuri foarte rare (<1 din 10000) de hipotensiune arterială.

Prin urmare, se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente cu Combigan a

antihipertensivelor sistemice.

În urma utilizării concomitente a beta-blocantelor oftalmice şi a adrenalinei (epinefrină), ocazional, a

fost raportată midriază. Beta-blocantele pot creşte efectul hipoglicemic al agenţilor antidiabetici. Beta-

blocantele pot masca semnele şi simptomele hipoglicemiei (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii

speciale pentru utilizare).

Efectul hipertensiv rezultat în urma întreruperii bruşte a tratamentului cu clonidină poate fi potenţat în

cazul administrării de beta-blocante.

În timpul tratamentului combinat cu inhibitori CYP2D6 (de exemplu, chinidină, fluoxetină,

paroxetină) şi timolol, a fost raportată blocarea sistemică accentuată a receptorilor beta-adrenergici (de

exemplu, scăderea frecvenţei cardiace, depresie).

Utilizarea concomitentă a unui beta-blocant şi a anestezicelor poate atenua tahicardia compensatorie şi

creşte riscul de hipotensiune (vezi pct. 4.4) şi, de aceea, medicul anestezist trebuie să fie informat în

cazul în care pacientului i se administrează Combigan.

Se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente cu Combigan a substanţelor de contrast ce

conţin iod sau a lidocainei administrată intravenos.

Cimetidina, hidralazina şi alcoolul etilic pot creşte concentraţiile plasmatice de timolol.

Nu există date cu privire la concentraţia plasmatică a catecolaminelor circulante după administrarea de

Combigan. Totuşi, se recomandă precauţie la pacienţii trataţi cu medicamente care pot influenţa

metabolizarea şi recaptarea aminelor circulante, de exemplu, clorpromazină, metilfenidat, rezerpină.

Se recomandă prudenţă atunci când se începe tratamentul (sau se modifică doza) medicamentelor

sistemice (indiferent de forma farmaceutică) care pot interacţiona cu agoniştii ɑ-adrenergici sau care

interferă cu activitatea lor, de exemplu, agoniştii sau antagoniştii receptorilor adrenergici, de exemplu,

(izoprenalină, prazosin).

Deşi nu au fost efectuate studii specifice de interacţiune cu Combigan, trebuie luată în considerare

posibilitatea unui efect aditiv sau de potenţare a TIO în cazul utilizării concomitente cu prostamide,

prostaglandine, inhibitori ai anihidrazei carbonice şi pilocarpină.

Brimonidina este contraindicată la pacienţii cărora li se administrează tratament cu inhibitori de

monoaminooxidază (MAO) şi la pacienţii cu tratament antidepresiv care afectează transmisia

noradrenergică (de exemplu, antidepresive triciclice şi mianserină), (vezi pct. 4.3).Pacienţii care au

urmat tratament cu Inhibitori de MAO trebuie să aştepte 14 zile după întreruperea acestui tratament

înainte de a începe administrarea tratamentului cu Combigan.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu sunt disponibile date adecvate privind utilizarea combinaţiei fixe brimonidină/timolol la gravide.

Combigan nu trebuie utilizat în timpul sarcinii cu excepţia cazului în care este absolut necesar. Pentru

a scădea absorbţia sistemică, vezi pct. 4.2.

Tartratul de brimonidină

Nu sunt disponibile date clinice adecvate privind expunerea la tartratul de brimonidină în timpul

sarcinii. Studiile la animale au evidenţiat toxicitate asupra funcţiei de reproducere la doze materno-

toxice mari (vezi pct. 5.3 Date preclinice de siguranţă). Riscul potenţial la oameni nu este cunoscut.

Timolol

Studiile cu timolol la animale au evidenţiat toxicitate asupra funcţiei de reproducere la doze

semnificativ mai mari decât cele care se folosesc în practica clinică (vezi pct. 5.3).

Studiile epidemiologice nu au evidenţiat niciun efect teratogen, dar au pus în evidenţă un risc de

întârziere a creşterii intrauterine când beta-blocantele se administrează pe cale orală. În plus, atunci

când beta-blocantele s-au administrat până în momentul naşterii, la nou-născuţi s-au observat semne şi

simptome de blocare a receptorilor beta-adrenergici (de exemplu bradicardie, hipotensiune arterială,

detresă respiratorie şi hipoglicemie). În cazul administrării de Combigan până în momentul naşterii,

nou-născuţii trebuie monitorizaţi atent în primele zile de viaţă.

Alăptarea

Tartratul de brimonidină

Nu se cunoaşte dacă brimonidina se excretă în laptele uman, dar se excretă în laptele femelelor de

şobolan.

Timolol

Beta-blocantele se excretă în laptele uman. Cu toate acestea, la dozele terapeutice de timolol din

picăturile oftalmice este puţin probabilă prezenţa în laptele uman a unei cantităţi suficiente care să

producă simptome clinice de blocare a receptorilor beta-adrenergici la sugari. Pentru a scădea

absorbţia sistemică, vezi pct. 4.2

Combigan nu trebuie utilizat de femeile care alăptează.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Combigan are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Combigan poate provoca înceţoşarea tranzitorie a vederii, tulburări de vedere, oboseală şi/sau stare de

somnolenţă, care pot afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacientul trebuie

să aştepte până când aceste simptome dispar înainte de a conduce sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Pe baza datelor clinice colectate timp de 12 luni, reacţiile adverse cel mai frecvent raportate au fost

hiperemia conjunctivală (la aproximativ 15% dintre pacienţi) şi senzaţia de arsură în interiorul

ochiului (la aproximativ 11% dintre pacienţi). Majoritatea acestor reacţii au fost uşoare şi au condus la

rate ale întreruperii tratamentului de doar 3,4% şi, respectiv, 0,5%.

Următoarele reacţii adverse s-au raportat în timpul studiilor clinice cu Combigan:

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a

gravităţii. Au fost utilizați următorii termeni pentru a clasifica apariția reacțiilor adverse:

Foarte frecvente (≥1/10)

Frecvente (≥1/100 și <1>

Mai puţin frecvente (≥1/1000 și <1>

Rare (≥1/10000 și <1>

Foarte rare (<1>

Cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile):

Tulburări oculare

Foarte frecvente : hiperemie conjunctivală, senzaţie de arsură

Frecvente : senzaţie de înţepătură la nivelul ochiului, conjunctivită alergică, eroziune corneeană,

cheratită punctiformă superficială, prurit ocular , foliculi conjunctivali, tulburări de vedere, blefarită,

epiforă, xeroftalmie, secreţii oculare, dureri oculare, iritaţie la nivel ocular, senzaţie de corp străin

Mai puţin frecvente : scăderea acuităţii vizuale, edem conjunctival, conjunctivită foliculară, blefarită

alergică, conjunctivită, flocoane vitroase, astenopie, fotofobie, hipertrofie papilară, durere la nivelul

pleoapei, albirea conjunctivei, edem cornean, infiltrări ale corneei, dezlipire vitroasă

Tulburări psihice

Frecvente : depresie

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente : somnolenţă, cefalee

Mai puţin frecvente : ameţeli, sincopă

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente : insuficienţă cardiacă congestivă, palpitaţii

Tulburări vasculare

Frecvente : hipertensiune arterială

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Mai puţin frecvente : rinită, uscăciune nazală

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente : xerostomie

Mai puţin frecvente : tulburări ale gustului, greaţă, diaree.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Frecvente : edem palpebral, prurit palpebral, eritem palpebral

Mai puţin frecvente : dermatită alergică de contact

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente : astenie

De la punerea pe piaţă a Combigan s-au raportat următoarele reacţii adverse la medicament:

Tulburări oculare

Cu frecvenţă necunoscută: vedere înceţoşată

Tulburări cardiace

Cu frecvenţă necunoscută: artimie, bradicardie, tahicardie

Tulburări vasculare

Cu frecvenţă necunoscută: hipotensiune arterială

Afecţiuni cutanate:

Cu frecvenţă necunoscută: eritem facial

Reacţiile adverse suplimentare care s-au observat după administrarea uneia dintre componente şi care

pot să apară şi după administrarea de Combigan:

Brimonidină

Tulburări oculare: irită, iridociclită (uveită anterioară), mioză

Tulburări psihice: insomnie

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: simptome respiratorii la nivelul tractului respirator

superior, dispnee

Tulburări gastro-intestinale: simptome gastro-intestinale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: reacţii alergice sistemice

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: reacţii la nivelul pielii, inclusiv eritem, edem facial,

prurit, erupţii cutanate tranzitorii şi vasodilataţie

În cazurile în care brimonidina a fost utilizată ca parte a tratamentului medical al glaucomului

congenital, simptome de supradozaj, cum ar fi pierderea conştienţei, letargie, somnolenţă,

hipotensiune arterială, hipotonie, bradicardie, hipotermie, cianoză, paloare, detresă respiratorie şi

apnee au fost raportate la nou-născuţii şi sugarii (cu vârsta sub 2 ani) cărora li s-a administrat

brimonidină (vezi pct. 4.3).

La copiii cu vârsta de 2 ani şi peste, în mod special la aceia cu vârsta între 2 şi 7 ani şi/sau cu greutatea

≤ 20 kg, a fost raportată o severitate şi incidenţă mare a somnolenţei (vezi pct. 4.4).

Timolol

Similar altor medicamente oftalmice administrate topic Combigan (tartrat de brimonidină/ timolol) se

absoarbe în circulaţia sistemică. Absorbţia timololului poate provoca reacţii adverse similare observate

în cazul agenţilor beta-blocanţi administraţi sistemic.

Incidenţa reacţiilor adverse sistemice în urma administrării topice oftalmice este mai scăzută decât în

cazul administrării sistemice. Pentru a scădea absorbţia sistemică, vezi pct. 4.2.

Mai jos sunt prezentate reacţii adverse suplimentare care au fost observate în cazul beta-blocanţilor

oftalmici şi care pot apărea şi în cazul Combigan:

Tulburări ale sistemului imunitar: reacţii alergice sistemice, inclusiv angioedem, urticarie, erupţii

cutanate localizate şi generalizate, prurit, reacţii anafilactice

Tulburări metabolice: hipoglicemie

Tulburări psihice: insomnie, coşmaruri, amnezie, halucinații

Tulburări ale sistemului nervos: accident vascular cerebral, ischemie cerebrală, accentuarea semnelor

şi simptomelor de miastenia gravis, parestezii

Tulburări oculare: cheratită, dezlipirea coroidei în urma unei intervenţii chirurgicale de filtrare (vezi

pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare), sensibilitate scăzută a corneei, eroziune

corneeană, ptoză, diplopie

Tulburări cardiace: dureri toracice, edeme, bloc atrio-ventricular, stop cardiac, insuficienţă cardiacă

Tulburări vasculare: sindrom Raynaud, mâini şi picioare reci.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: bronhospasm (predominant la pacienţii cu afecţiuni

bronhospastice preexistente), dispnee, tuse.

Tulburări gastro-intestinale: dispepsie, dureri abdominale, vărsături

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: alopecie, erupţii cutanate psoriaziforme sau exacerbarea

psoriazisului, erupţii cutanate tranzitorii.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: mialgie

Tulburări ale aparatului genital şi sânului: disfuncţii sexuale, scăderea libidoului

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: fatigabilitate

Reacţii adverse raportate la picăturile oftalmice care conţin fosfat:

Cazurile de calcifiere a corneei au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea picăturilor

oftalmice care conţin fosfat, la unii pacienţi cu cornee deteriorată semnificativ.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului

naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: [email protected].

4.9 Supradozaj

Raportările rare privind supradozajul cu COMBIGAN la oameni nu au prezentat reacţii adverse. În caz

de supradozaj, tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere; trebuie să se acorde atenţie căilor

respiratorii ale pacientului.

Brimonidină

Supradozajul oftalmic (adulţi)

În cazurile comunicate, evenimentele raportate au fost, în general, cele deja enumerate drept reacţii

adverse.

Supradozajul sistemic ca rezultat al ingestiei accidentale (adulţi)

Există foarte puţine informaţii privind ingestia accidentală de brimonidină la adulţi. Singura reacţie

adversă raportată până în prezent a fost hipotensiunea. S-a raportat faptul că episodul hipotensiv a fost

urmat de hipertensiune de rebound. S-a raportat că supradozajul pe cale orală al altor alfa2-agonişti

provoacă simptome, cum sunt hipotensiune arterială, astenie, vărsături, letargie, sedare, bradicardie,

aritmii, mioză, apnee, hipotonie, hipotermie, detresă respiratorie şi convulsii.

Copii şi adolescenţi

Raportările privind reacţiile adverse grave în urma ingestiei accidentale de brimonidină sub formă de

soluție oftalmică de către copii şi adolescenţi au fost publicate sau raportate către Allergan. Pacienţii

au prezentat simptome de deprimare a sistemului nervos central, de obicei comă temporară sau nivel

scăzut de conştienţă, letargie, somnolenţă, hipotonie, bradicardie, hipotermie, paloare, detresă

respiratorie şi apnee şi au necesitat tratament în secţia de terapie intensivă, cu intubare, dacă a fost

cazul. Toate cazurile raportate au avut o recuperare completă, de obicei, în decurs de 6-24 ore.

Timolol

Simptomele supradozajului sistemic cu timolol includ: bradicardie, hipotensiune arterială,

bronhospasm, cefalee, ameţeală şi stop cardiac. Un studiu efectuat la pacienţi a demonstrat că

timololul nu dializează rapid.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Oftalmologice – preparate pentru terapia glaucomului şi miotice – agenţi

beta-blocanţi – timolol, combinaţii, codul ATC: S01ED51

Mecanism de acţiune

Combigan conţine două substanţe active: tartrat de brimonidină şi maleat de timolol. Aceste două

componente scad tensiunea intraoculară crescută (TIO) prin mecanisme de acţiune complementare şi

efectele asociate determină reducerea suplimentară a TIO, în comparaţie cu cele ale oricărei substanțe

administrate individual. Combigan are debut rapid de acţiune.

Brimonidina este un agonist al receptorilor alfa adrenergici, de 1000 de ori mai selectiv pentru

receptorii alfa -adrenergici comparativ cu receptorii alfa -adrenergici. În xenogrefele retiniene umane,

2 1

această selectivitate determină lipsa midriazei şi absenţa vasoconstricţiei în teritoriul microvascular.

Se crede că tartratul de brimonidină poate reduce TIO prin creşterea fluxului uveoscleral şi prin

reducerea formării umorii apoase.

Timololul este un agent blocant neselectiv al receptorilor adrenergici de tip beta şi beta care nu are

1 2

activitate simpatomimetică intrinsecă semnificativă, de deprimare miocardică directă sau anestezică

locală (stabilizare a membranei). Timololul scade TIO prin reducerea formării umorii apoase.

Mecanismul de acţiune exact nu este stabilit în mod clar, dar intervine probabil inhibarea sintezei

intense de AMP ciclic provocată de stimularea beta-adrenergică endogenă.

Efecte clinice

În trei studii clinice controlate, dublu-orb, Combigan (administrat de două ori pe zi) în monoterapie a

produs o scădere suplimentară semnificativă din punct de vedere clinic a TIO medie diurnă comparativ

cu timolol (administrat de două ori pe zi) şi brimonidină (administrată de două sau trei ori pe zi).

Într-un studiu la pacienţi a căror TIO era insuficient controlată în urma unei perioade de introducere de

3 săptămâni, pe parcursul căreia s-a urmat oricare monoterapie, s-au observat scăderi suplimentare a

TIO medie diurnă de 4,5, 3,3 şi 3,5 mmHg pe durata a 3 luni de tratament cu Combigan (administrat

de două ori pe zi), timolol (administrat de două ori pe zi) şi, respectiv, brimonidină (administrat de

două ori pe zi). În acest studiu, în punctul minim, scăderea semnificativă suplimentară a TIO a putut fi

demonstrată doar în cazul comparaţiei cu brimonidină, însă nu şi cu timolol; cu toate acestea, s-a

observat o tendinţă pozitivă, indicând superioritate, la toate celelalte momente din timp. Datele

cumulate ale celorlalte două studii clinice demonstrează obţinerea unei superiorităţi statistice

comparativ cu timolol pe tot parcursul studiilor.

În plus, scăderea TIO obţinută cu Combigan a fost constant non-inferioară celei obţinute în urma

tratamentului adjuvant cu brimonidină (administrat de două ori pe zi) şi timolol (administrat de două

ori pe zi).

În cadrul studiilor dublu-orb s-a demonstrat faptul că scăderea TIO obţinută cu Combigan este

menţinută până la 12 luni.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Combigan

Concentraţiile plasmatice de brimonidină şi timolol au fost determinate într-un studiu încrucişat la

subiecţi sănătoşi care a comparat administrarea acestora în monoterapie cu tratamentul cu Combigan.

Nu au existat diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte ASC obţinută în cazul brimonidinei

sau timololului atunci când s-a comparat tratamentul cu Combigan şi respectivele monoterapii.

Valorile medii ale C plasmatice în cazul brimonidinei şi timololului, în urma administrării dozelor

max

de Combigan, au fost de 0,0327 şi, respectiv, 0,406 ng/ml.

Brimonidină

După administrarea oftalmică a soluţiei de 0,2% la oameni, concentraţiile plasmatice de brimonidină

au fost mici. La om, brimonidina nu este metabolizată în proporţie mare la nivelul ochiului şi

brimonidina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 29%. La om, după

administrare topică, timpul mediu aparent de înjumătăţire plasmatică în circulaţia sistemică a fost de

aproximativ 3 ore.

La om, după administrarea orală, brimonidina este absorbită bine şi eliminată rapid. Cea mai mare

parte din doză (aproximativ 74% din doză) a fost excretată în urină, sub formă de metaboliţi, în decurs

de cinci zile; în urină, nu a fost detectat medicament nemodificat. Studiile in vitro, în cadrul cărora s-a

utilizat ţesut hepatic uman şi animal, au indicat faptul că metabolizarea este efectuată în proporţie

mare prin intermediul aldehidoxidazei şi citocromului P450. Aşadar, eliminarea sistemică pare să fie

realizată în principal prin metabolizare hepatică.

Brimonidina se leagă în proporţie mare şi în mod reversibil de melanină în ţesuturile oculare, fără

evenimente adverse. Acumularea nu se produce în absenţa melaninei.

La om, brimonidina nu este metabolizată în proporţie mare la nivelul ochiului.

Timolol

După administrarea oftalmică de timolol sub formă de picături oftalmice, soluţie 0,5% la persoanele

supuse unei intervenţii chirurgicale pentru cataractă, concentraţia maximă de timolol a fost de 898

ng/ml în umoarea apoasă după o oră de la administrarea dozei. O parte din doză se absoarbe sistemic

fiind metabolizată în proporţie mare la nivel hepatic. Timpul de înjumătăţire plasmatică al timololului

este de aproximativ 7 ore. Timololul este parţial metabolizat la nivel hepatic, fiind excretat renal

împreună cu metaboliţii săi. Timololul nu se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Profilul de siguranţă oculară şi sistemică a componentelor sale individuale este bine stabilit. Datele

non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale ale

componentelor individuale privind evaluarea siguranţei farmacologice, toxicitatea după doze repetate,

genotoxicitatea şi potenţialul cancerigen. Studiile privind toxicitatea după administrare oftalmică de

doze repetate de Combigan nu au evidenţiat niciun risc special pentru om.

Brimonidină

Tartratul de brimonidină nu a avut efecte teratogene la animale, dar a provocat avorturi la iepuri şi

întârzierea creşterii postnatale la şobolani la expuneri sistemice care au fost de aproximativ 37 de ori

şi, respectiv, de 134 ori mai mari decât doza la om.

Timolol

În studiile la animale, s-a demonstrat că beta-blocantele produc scăderea fluxului sanguin prin artera

ombilicală, limitarea creşterii fătului, întârzierea osificării şi înmulţirea numărului de morţi

intrauterine şi postnatale, însă nu are efecte teratogene. La doze mari de timolol administrate mamei,

au fost observate embriotoxicitate (resorbţie) la iepuri şi fetotoxicitate (întârzierea osificării) la

şobolani. Studiile privind efectele teratogene la şoareci, şobolani şi iepuri, cu administrarea pe cale

orală a unor doze de timolol de până la 4200 de ori mai mari decât doza zilnică de Combigan la om, nu

au evidenţiat producerea de malformaţii la făt.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Clorură de benzalconiu

Fosfat monosodic monohidrat

Fosfat disodic heptahidrat

Acid clorhidric sau hidroxid de sodiu pentru ajustarea pH-ului

Apă purificată

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

21 luni.

După prima deschidere: A se utiliza în decurs de 28 de zile.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra flaconul în ambalajul secundar pentru a fi protejat de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din polietilenă de joasă densitate, de culoare albă, cu capac cu filet din polistiren. Fiecare

flacon are un volum de umplere de 5 ml.

Sunt disponibile următoarele mărimi de ambalaj: cutii care conţin 1 sau 3 flacoane a câte 5 ml. Este

posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Allergan Pharmaceuticals Ireland

Castlebar Road,

Westport,

Co. Mayo

Irlanda

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

11340/2019/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Reînnoirea autorizaţiei – Ianuarie 2019

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iulie 2021

Cuprins RCP Combigan 2 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

COSOPT fără conservant 20 mg/ml+5 mg/ml picături oftalmice, soluţie în recipient unidoză

Xalcom 50 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

COSOPT 20 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Ecbirio 0,3 mg/5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Vizimaco 0,3 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Dorzolamidă/Timolol Misom 20 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluție în recipient unidoză

Dorzolamidă/Timolol Misom 20 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluție

Fixanpost 50 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluție în recipient unidoză

Fixanpost 50 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluție

Kivizidiale 40 de micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

COSOPT fără conservant 20 mg/ml+5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Briminodină/Timolol Rompharm 2 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluție

Bimatoprost/Timolol Rompharm 0,3 mg/5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Travoprost/Timolol Zentiva 40 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Taptiqom 15 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie în recipient unidoză

DUOKOPT 20 mg/ml+5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Glautan Plus 50 micrograme/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluţie

Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.