Prospect COLDACT 500 mg comprimate
Producator: VITEMA S.A.
Clasa ATC: alte analgezice şi antipiretice, anilide; codul ATC: N02BE01.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 13098/2020/01-04 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICA MENTULUI
COLDACT 500 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine paracetamol 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate de culoare albă până la aproape albă, de formă rotundă, cu suprafeţe biconvexe şi netede,
cu diametrul de aproximativ 12 mm, cu inaltime de aproximativ 5 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Coldact are efecte analgezice şi antipiretice şi este indicat în:
➢ tratamentul simptomatic al durerilor uşoare şi moderate cu diferite localizări și etiologii, cum ar fi:
• cefalee (inclusiv migrenă şi cefalee cu senzaţie de tensiune)
• dismenoree
• nevralgii
• dureri în gât
• durere şi febră postvaccinală
• dureri osteo-musculare/dureri reumatice
• dureri dentare, inclusiv cele după extracţii sau proceduri chirurgicale
• dureri dorso-lombare
• durerea din osteoartrită
• dureri asociate răcelii și gripei
• dureri menstruale
➢ tratamentul simptomatic al febrei, inclusiv a celei asociate răcelii și gripei.
Coldact este indicat la adulţi (inclusiv vârstnici), adolescenţi și copii cu vârsta cuprinsă între 6-15 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Adulţi (inclusiv vârstnici), adolescenţi şi copii cu vârsta peste 15 ani:
Doza recomandată este de 500-1000 mg paracetamol (1-2 comprimate Coldact) la fiecare 4-6 ore, la
nevoie. A nu se administra la intervale mai mici de 4 ore.
În general, nu trebuie depăşită doza de 3 g paracetamol (6 comprimate Coldact) pe zi.
Doza zilnică maximă este de 8 comprimate Coldact (4000 mg paracetamol) în decurs de 24 de ore.
Copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani:
Doza recomandată este de 500 mg paracetamol (1 comprimat Coldact) o dată; nu se vor depăşi 3-4
comprimate în decurs de 24 de ore.
Copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani:
Doza recomandată este de 60 mg paracetamol/kg, divizată în mai multe prize a câte 10-15 mg/kg pe
priză.
La copii, trebuie să existe un interval regulat între administrări, atât ziua cât şi noaptea, de preferat 6
ore, dar nu mai mic de 4 ore. Nu trebuie depăşită doza de 4 comprimate în decurs de 24 de ore.
Coldact nu trebuie administrat la copii pentru o perioadă mai lungă de 3 zile, fără recomandarea
medicului.
A nu se depăşi doza recomandată.
Copii cu vârsta sub 6 ani:
Acest medicament nu este indicat la copiii cu vârsta sub 6 ani.
Se recomandă administrarea de paracetamol în forme farmaceutice și concentrații adecvate vârstei.
Mod de administrare
Coldact se administrează numai pe cale orală.
Comprimatul se administrează cu o cantitate suficientă de lichid (aproximativ 200 ml la adult, dacă
este posibil).
Administrarea regulată evită fluctuaţiile intensităţii durerii sau febrei.
Este necesară reevaluarea tratamentului dacă:
- durerea tratată, în special durerea articulară, persistă mai mult 5 zile;
- febra persistă mai mult de 3 zile şi simptomatologia se agravează;
- faringita severă persistă mai mult de 2 zile şi este însoţită sau urmată de febră, cefalee, erupţie
cutanată tranzitorie, greaţă sau vărsături.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
În caz de insuficienţă renală moderată: doza recomandată este de 500 mg paracetamol (1 comprimat)
care se repetă la fiecare 6 ore.
În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei sub 10 ml/min): doza recomandată este de
500 mg paracetamol (1 comprimat) care se repetă la fiecare 8 ore. Doza maximă recomandată este de
3 g paracetamol (6 comprimate) pe zi.
Afecțiuni hepatice
Doza maximă recomandată este de 2 g paracetamol (4 comprimate) pe zi.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la paracetamol sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct.6.1.
Insuficienţă hepatocelulară.
Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază.
Copii cu vârsta sub 6 ani, datorită formei farmaceutice.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pentru a evita riscul unui supradozaj, se recomandă a nu se asocia cu alte preparate care conţin
paracetamol.
Afecţiunile hepatice existente cresc riscul afectării hepatice datorate paracetamolului.
Se recomandă prudenţă în cazul administrării paracetamolului la pacienţii cu boli hepatice severe.
Se recomandă evitarea consumului de băuturi alcoolice în timpul tratamentului. Riscul supradozajului este
mai mare la pacienţii cu ciroză hepatică nonalcoolică. În eventualitatea unui supradozaj, se
recomandă ca pacientul să se adreseze medicului chiar dacă este asimptomatic, din cauza riscului întârziat
de afectare hepatică severă.
Se impun precauţii în caz de insuficienţă renală severă (în cazul tratamentului de lungă durată
cu doze mari, vezi pct. 4.2).
Se recomandă monitorizarea funcţiilor hepatice în tratamentul de lungă durată şi cu doze mari la pacienţii cu
leziuni hepatice preexistente.
Pacienţii trebuie să solicite sfatul medicului dacă durerile de cap devin persistente.
De asemenea, pacienţii trebuie să solicite sfatul medicului dacă suferă de artrite moderate şi necesită
tratament zilnic cu analgezice.
În studiile la animale, dozele mari de paracetamol au dus la atrofie testiculară şi inhibarea
spermatogenezei. Prin urmare, trebuie analizată oportunitatea tratamentului cu paracetamol la bărbaţii
care urmează tratament pentru infertilitate.
Copii şi adolescenţi
Trebuie utilizate formele farmaceutice şi dozele recomandate fiecărei vârste.
Vârstnici
Nu sunt probleme specifice vârstei.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu se recomandă asocierea cu alte medicamente care conţin paracetamol.
Efectele altor medicamente asupra paracetamolului
Administrarea în asociere a paracetamolului cu medicamente inductoare ale unor sisteme enzimatice
hepatice, de exemplu anumite hipnotice şi medicamente antiepileptice (printre altele glutetimidă,
fenobarbital, fenitoină, carbamazepină) şi cu rifampicina, poate determina tulburări hepatice.
Consumul cronic de alcool etilic creşte riscul afectării hepatice în cazul administrării de doze mari sau
a tratamentului prelungit cu paracetamol.
În cazul administrării în asociere cu medicamente care conduc la încetinirea evacuării gastrice, de
exemplu propantelină, absorbţia poate fi încetinită şi debutul efectului paracetamolului poate fi
întârziat.
Colestiramina scade absorbţia paracetamolului, dacă se administrează în prima oră de la ingestia de
paracetamol.
Absorbţia paracetamolului este accelerată de metoclopramidă şi domperidonă.
Administrarea în asociere pe termen lung a paracetamolui cu AINS (în principal acid acetilsalicilic) în
doză mare creşte riscul de apariţie a nefropatiei analgezice şi a altor reacţii adverse la nivel renal.
Asocierea paracetamolui cu salicilaţi trebuie administrată pe termen scurt; diflunisalul creşte cu 50%
concentraţia plasmatică a paracetamolului şi creşte astfel riscul hepatotoxicităţii acestuia.
Contraceptivele orale pot creşte clearance-ul paracetamolului. De aceea, în timpul tratamentului
trebuie utilizată o metodă contraceptivă eficace şi sigură.
În cazul administrării în asociere a paracetamolului cu zidovudina a fost raportată o creştere a riscului
de apariţie a neutropeniei şi hepatotoxicităţii. Prin urmare, acest medicament trebuie administrat în
asociere cu zidovudină numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu.
Probenecidul determină o scădere de aproximativ două ori a clearance-ului paracetamolului prin
inhibarea conjugării acestuia cu acidul glucuronic. Trebuie avută în vedere scăderea dozei de
paracetamol în cazul tratamentului în asociere cu probenecid.
Efectele paracetamolului asupra altor medicamente
În cazul administrării cronice în asociere a warfarinei sau derivaţilor cumarinici cu paracetamol în
doze mari (peste 2 g pe zi), a fost raportată o creştere a efectului anticoagulant, cu manifestări
hemoragice. Prin urmare, este de preferat să se monitorizeze timpul de protrombină. Acest lucru nu
este necesar în cazul tratamentului ocazional sau celui cronic cu doze mici de paracetamol.
În cazul administrării în asociere a paracetamolului cu lamotrigină, s-a raportat reducerea eficacităţii
lamotriginei, datorită creşterii clearance-ului său hepatic.
Când se administrează paracetamol în asociere cu cloramfenicol, poate apărea o încetinire a excreţiei
acestuia, asociată cu creşterea toxicităţii.
Interferenţe cu testele serologice
Pot să apară valori fals scăzute ale glicemiei determinate prin metoda oxidaze/peroxidaze sau o
creştere falsă a valorilor serice ale acidului uric determinat prin testul fosfotungstic.
Creşterea timpului de protrombină şi a valorilor serice ale bilirubinei, lactatdehidrogenazei şi
transaminazelor serice evidenţiază afectarea toxică hepatică.
Copii şi adolescenţi
Nu se cunosc consecinţele clinice ale unei interacţiuni farmacocinetice diferită la copii şi adolescenţi
comparativ cu adulţii.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea paracetamolului la femeile gravide sunt limitate.
Studiile la om şi la animale nu au identificat niciun risc asupra sarcinii sau dezvoltării embriofetale.
Studiile epidemiologice din timpul sarcinii nu au arătat apariţia efectelor teratogene şi fetotoxice
datorate paracetamolului în dozele recomandate.
Ca măsură de precauţie, este de preferat să se evite utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii.
Oricum, ca şi pentru alte medicamente, se recomandă prudenţă în administrarea paracetamolului în
primul trimestru de sarcină.
Alăptarea
La om, paracetamolul se excretă în lapte, dar la doze terapeutice nu este de aşteptat apariţia de efecte
la nou-născuţi/sugari alăptaţi.
Fertilitatea
Studiile de toxicitate nonclinică au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct.
5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Paracetamolul nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse observate în urma studiilor clinice au o frecvenţă scăzută şi provin ca urmare a unei
expuneri restrânse a pacienţilor. De aceea, reacţiile adverse raportate după punerea pe piaţă, la doze
terapeutice/recomandate sunt prezentate în tabelul următor, în funcţie de clasificarea pe sisteme şi
frecvenţă.
Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folosind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
Frecvenţa reacţiilor adverse a fost estimată în urma raportărilor spontane din informaţiile obţinute
după punerea pe piaţă.
Frecvență
Clasificarea MedDRA
Rare Foarte rare
Tulburări hematologice şi Trombocitopenie,
limfatice agranulocitoză
Tulburări respiratorii, toracice şi Bronhospasm la pacienţii
mediastinale hipersensibili la acid
acetilsalicilic şi la alte
antiinflamatoare
nesteroidiene
Tulburări gastro-intestinale Melenă, rectoragii
Tulburări hepato-biliare Tulburări hepatice (valori
serice crescute ale enzimelor
hepatice)
Tulburări renale și ale căilor Hematuria, colică renală,
urinare insuficiență renală acută și
cronică (doze mari și
tratament de lungă durată)
Afecţiuni cutanate şi ale Urticarie, eritem, echimoze, Erupție cutanată tranzitorie
ţesutului subcutanat hematoame, necroliza
epidermică toxică (sindrom
Lyell)
Tulburări ale sistemului imunitar Anafilaxie, edem
angioneurotic şi sindrom
Stevens Johnson
Copii şi adolescenţi
Frecvenţa, tipul şi gravitatea reacţiilor adverse la copii sunt presupuse a fi la fel ca şi la adulţi.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
e-mail: [email protected].
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj se impune tratament medical imediat, chiar dacă nu sunt prezente manifestări
clinice.
Factori de risc
a) Dacă pacientul se află în tratament prelungit cu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, primidonă,
rifampicină, medicamente pe bază de sunătoare sau alte medicamente inductoare enzimatice.
b) Dacă pacientul consumă regulat alcool în exces.
c) Dacă pacientul suferă de tulburări de alimentaţie, fibroză chistică, HIV, caşexie.
Simptomatologie
Manifestările intoxicaţiei după administrarea de doze mari de paracetamol apar cu o latenţă de 24-48
de ore.
Dozele unice mai mari de 150 mg/kg provoacă fenomene hepatotoxice severe. Afectarea hepatică
poate deveni aparentă după 12-48 de ore de la ingestie şi este manifestă după 2-4 zile. Poate apărea o
tulburare a funcţiei hepatice ca urmare a necrozei hepatice până la comă hepatică, cu posibil deces.
Pot să apară hipoglicemie, acidoză metabolică, aritmii, pancreatită, coagulare intravasculară
diseminată. În cazurile grave, afectarea hepatică poate evolua spre insuficienţă hepatică, encefalopatie,
colaps cardiovascular, comă şi deces.
Afectare hepatică este posibilă la adulţii care au ingerat ≥ 10 g paracetamol, datorită formării unui
metabolit toxic (detoxifiat de glutation la dozele recomandate de paracetamol) care se leagă ireversibil
de ţesutul hepatic.
Independent de aceste tulburări, a fost descrisă, de asemenea, afectarea rinichilor datorită necrozei
tubulare. Se poate produce necroză tubulară renală cu insuficienţă renală, asociată sau nu
hepatotoxicităţii.
În stadiul 1 (ziua 1) de intoxicaţie cu paracetamol au fost raportate: greaţă, vărsături, hipersudoraţie,
somnolenţă şi o senzaţie generală de rău; în stadiul 2 (ziua 2) starea subiectivă se ameliorează, cu toate
acestea s-au raportat durere abdominală uşoară, hepatomegalie, creşterea valorilor serice ale
transaminazelor şi bilirubinemie, scurtarea timpului de tromboplastină (scăderea timpului Quick),
oligurie; în stadiul 3 (începând din ziua 3) au fost înregistrate valori serice mari ale transaminazelor,
icter, tulburări de coagulare, hipoglicemie şi evoluţie spre comă hepatică.
Tratament
Tratamentul supradozajului se instituie urgent, chiar dacă manifestările sunt minore.
Tratamentul cu cărbune activat trebuie aplicat în prima oră după ingestie, dacă doza de paracetamol
ingerat depăşeşte 12 g sau 150 mg/kg.
Pentru reducerea absorbţiei se face evacuarea conţinutului gastric prin provocarea de vărsături şi lavaj
gastric folosindu-se soluţii cu cărbune activat, în primele 2-4 ore de la supradozaj.
Concentraţiile plasmatice de paracetamol trebuie măsurate la 4 ore după ingestie sau mai târziu
(măsurătorile efectuate mai devreme nu sunt relevante).
Poate fi necesară administrarea orală de metionină sau administrarea intravenoasă de N-acetilcisteină
care au efect benefic în următoarele 24 ore de la ingestie, acţionând ca antidot prin neutralizarea
metabolitului hepatotoxic al paracetamolului. Se recomandă instituirea unui tratament de susţinere a
funcţiilor vitale, a echilibrului hidro-electrolitic şi a glicemiei.
Trebuie monitorizată funcţia hepatică (ALAT, ASAT), timpul de protrombină şi bilirubina, funcţia
renală şi cardiacă.
Alte opţiuni pentru tratamentul intoxicaţiei cu paracetamol în funcţie de severitate, stadiu şi simptome
clinice utilizează măsurile de terapie intensivă.
În cazul intoxicaţiei foarte severe se poate apela la hemodializă sau hemoperfuzie.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, anilide; codul ATC: N02BE01.
Mecanism de acţiune
Paracetamolul are proprietăţi analgezice şi antipiretice bine cunoscute, prin inhibarea ciclooxigenazei.
Se consideră că acţiunea analgezică şi antipiretică a paracetamolului este determinată, cel puţin în
parte, de inhibarea biosintezei prostaglandinelor la nivelul sistemului nervos central.
Efectul analgezic şi antipiretic este maxim la 1-3 ore şi durează 3-4 ore de la administrare.
Efecte farmacodinamice
Acţiunea analgezică se bazează pe inhibarea sintezei prostaglandinelor la nivelul sistemului nervos
central şi în mai mică măsură la nivel periferic. Alt efect constă în scăderea efectelor pirogenilor
endogeni asupra centrului termoreglării de la nivelul hipotalamusului, în sensul corelării cu efectul
antipiretic.
Acţiunea antiinflamatoare este foarte redusă, probabil datorită lipsei afinităţii pentru ciclooxigenaza
din periferie.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Paracetamolul se absoarbe rapid şi aproape complet din tubul digestiv. Absorbţia poate fi favorizată de
ingestia unei cantităţi suficiente de lichid.
Distribuţie
Paracetamolul se distribuie relativ uniform și rapid în toate ţesuturile. Concentraţiile în sânge, salivă şi
plasmă sunt comparabile. Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 25%.
Substanţa trece prin placentă, se excretă în laptele matern.
Metabolizare
Paracetamolul este metabolizat, în principal, în ficat. Cele două căi principale de metabolizare sunt
glucuronoconjugarea şi sulfoconjugarea. Ultima cale de metabolizare este rapid saturabilă la
administrarea de doze mai mari decât cele terapeutice. O cale metabolică minoră, prin intermediul
enzimelor citocromului P450, determină formarea unui compus intermediar (N-acetil
benzochinonimină, un metabolit foarte reactiv, toxic pentru hepatocite) care, la dozele uzuale, este
rapid detoxifiat de către glutationul redus şi eliminat în urină după conjugarea cu cisteină şi acid
mercaptopurinic. Totuşi, în supradozajul sever, formarea acestui metabolit toxic este crescută.
Eliminare
Excreţia se realizează în principal, pe cale urinară. 90% din doza ingerată este eliminată renal în
decurs de 24 ore, în principal, sub formă de glucuronoconjugaţi (60-80%) şi sulfoconjugaţi (20-30%).
Mai puţin de 5% din doză se excretă nemetabolizată.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2-3 ore.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală: în caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei sub 10 ml/min),
eliminarea paracetamolului şi a metaboliţilor este întârziată.
Vârstnici: capacitatea de conjugare hepatică nu este modificată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile de toxicitate la animale au evidenţiat că dozele mari produc atrofie testiculară şi inhibarea
spermatogenezei.
În studiile nonclinice au fost observate efecte numai la expuneri considerate suficient de mari faţă de
expunerea maximă la om, fapt ce indică o relevanţă mică pentru uzul clinic.
Studiile preclinice şi folosirea clinică îndelungată nu au evidenţiat aspecte specifice care ar putea
limita utilizarea paracetamolului.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon pregelatinizat (integral)
Amidon pregelatinizat (parțial)
Polivinilpirolidonă
Croscarmeloză sodică
Acid stearic
Amidon de porumb
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Nu sunt necesare condiții speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 1 blister PVC transparent / Al cu 10 comprimate
Cutie cu 2 blistere PVC transparent/ Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere PVC transparent/ Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 1 blister PVC transparent / Al cu 20 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
VITEMA S.A.
Șos. Alba Iulia, nr 156, Sibiu, jud. Sibiu, cod 550052, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
13098/2020/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizației: – Aprilie 2020
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie, 2024
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro .