Cisplatină Accord 1 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Prospect Cisplatină Accord 1 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Producator: Accord Healthcare Polska Sp. z o.o.

Clasa ATC: alte antineoplazice, compuşi ai platinei,

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8982/2016/01-02-03-04 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Cisplatină Accord 1 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un mililitru concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine cisplatină 1 mg.

10 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţin cisplatină 10 mg.

25 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţin cisplatină 25 mg.

50 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţin cisplatină 50 mg.

100 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţin cisplatină 100 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare mililitru conţine sodiu 3,5 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi

pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă.

Soluţie limpede, de culoare galben pal în flacoane din sticlă brună, lipsită de particule vizibile.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Cisplatina este indicată în tratamentul:

• cancerului testicular metastazat sau avansat

• cancerului ovarian metastazat sau avansat

• carcinomului de vezică urinară metastazat sau avansat

• carcinomului cu celule scuamoase al capului şi gâtului metastazat sau avansat

• carcinomului pulmonar altul decât cel cu celule mici metastazat sau avansat

• carcinomului pulmonar cu celule mici metastazat sau avansat.

• Cisplatina este indicată în asociere cu alte chimioterapice sau cu radioterapie în tratamentul

carcinomului de col uterin.

• Cisplatina poate fi utilizată atât în monoterapie cât şi în terapie asociată.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Adulţi şi copii

Doza de cisplatină depinde de afecţiunea primară, de reacţia anticipată şi de utilizarea cisplatinei ca

monoterapie sau ca parte a chimioterapiei asociate. Instrucţiunile privind administrarea dozelor sunt

aplicabile atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

Pentru monoterapie sunt recomandate următoarele două scheme de tratament:

• 50 până la 120 mg/m2 în priză unică, la intervale de 3 până la 4 săptămâni;
• 15 – 20 mg/m2 pe zi timp de cinci zile, la intervale de 3 până la 4 săptămâni.

Dacă cisplatina este utilizată în terapie asociată, doza de cisplatină trebuie redusă. O doză obişnuită este de

20 mg/m2 sau mai mult la intervale de 3 până la 4 săptămâni.

Pentru tratamentul cancerului de col uterin se utilizează în asociere cu radioterapia. O doză obişnuită este de

40 mg/m2 săptămânal timp de 6 săptămâni.

Pentru atenţionări sau precauţii ce trebuie avute în vedere înainte de începerea următorului ciclu de

tratament, vezi pct. 4.4.

La pacienţii cu insuficienţă renală sau supresia măduvei osoase, doza trebuie redusă în mod corespunzător.

Soluţia de cisplatină perfuzabilă preparată în conformitate cu instrucţiunile (vezi pct. 6.6.) trebuie

administrată în perfuzie intravenoasă în decurs de 6 până la 8 ore.

O hidratare adecvată trebuie menţinută cu 2 până la 12 ore anterior administrării şi încă cel puţin 6 ore după

administrarea de cisplatină. Hidratarea este necesară pentru a crea diureza necesară în timpul şi după

tratamentul cu cisplatină. Aceasta se realizează prin perfuzie intravenoasă cu una din următoarele soluţii:

soluţie de clorură de sodiu 0,9%.

Mod de administrare

Cisplatină 1 mg/ml concentrat steril trebuie diluat înainte de administrare. Pentru instrucţiuni de diluare a

produsului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Soluţia diluată trebuie administrată numai intravenos prin perfuzie (vezi mai jos). Pentru administrare,

trebuie evitat orice dispozitiv care conţine aluminiu şi care poate intra în contact cu cisplatina (seturi pentru

perfuzie intravenoasă, ace, catetere, seringi).

Hidratarea anterior tratamentului cu cisplatină:

Perfuzie intravenoasă cu 100–200 ml/oră timp de 6 până la 12 ore, într-o cantitate totală de cel puţin

1 litru

Hidratarea după terminarea administrării de cisplatină:

Perfuzie intravenoasă a încă 2 litri cu o viteză de 100-200 ml/oră timp de 6 până la 12 ore.

Dacă secreţia urinară este mai mică de 100-200 ml/oră în urma hidratării, atunci este necesară diureza

forţată. Aceasta se poate realiza prin administrarea intravenoasă de 37,5 g manitol sub formă de soluţie 10%

(manitol 375 ml soluţie 10%) sau prin administrarea unui diuretic dacă funcţia renală este normală.

Administrarea de manitol sau diuretic este necesară şi când doza administrată de cisplatină este mai mare de

60 mg/m2.

Este necesar ca pacientul să consume cantităţi mari de lichide timp de 24 de ore după perfuzia cu cisplatină,

pentru a asigura o secreţie urinară adecvată.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la cisplatină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Cisplatina poate cauza reacții alergice la unii pacienți. Utilizarea este contraindicată la pacienții cu

antecedente de reacție alergică la cisplatină sau la alţi compuşi pe bază de platină sau la orice componentă a

formulei. Cisplatina induce nefrotoxicitate, care este cumulativă. Prin urmare, acest medicament este

contraindicat la pacienții cu insuficienţă renală pre-existentă.

De asemenea, s-a demonstrat că cisplatina este neurotoxică în cazul acumulării în organism (în special,

ototoxică) și nu trebuie administrată pacienților cu insuficiență auditivă pre-existentă. De asemenea,

cisplatina este contraindicată la pacienți cu mielosupresie și la cei care sunt deshidratați.

Pacientele cărora li se administrează cisplatină nu trebuie să alăpteze (vezi pct. 4.6).

Administrarea concomitentă a vaccinului împotriva febrei galbene este contraindicată.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Acest agent trebuie administrat doar sub supravegherea oncologilor în unități specializate, în condiții care

permit monitorizarea și supravegherea corespunzătoare. Trebuie să fie disponibile echipamente de suport vital

pentru controlarea reacţiilor anafilactice.

Cisplatina reacţionează cu aluminiul, formând un precipitat negru de platină. Toate trusele i.v., acele, cateterele

şi seringile care conţin aluminiu trebuie evitate.

Soluţia perfuzabilă nu trebuie amestecată cu alte medicamente sau aditivi.

Monitorizarea şi gestionarea corespunzătoare a tratamentului şi a complicaţiilor sale sunt posibile numai dacă

sunt disponibile condiţii stricte de diagnostic adecvat şi tratament exact.

1. Nefrotoxicitate

Cisplatina produce nefrotoxicitate cumulativă severă, care poate fi potenţată de administrarea de antibiotice

aminoglicozidice. Nivelurile creatininei serice, ureei plasmatice sau clearance-ului creatininei și magneziului,

sodiului, potasiului și calciului trebuie măsurate înainte de inițierea terapiei și înainte de fiecare ciclu ulterior.

Cisplatina nu trebuie administrată cu frecvență mai mare de o dată la 3-4 săptămâni.

Un debit urinar de 100 mL/oră sau mai mare tinde să reducă nefrotoxicitatea cisplatinei. Acesta se poate obţine

prin hidratare anterioară cu 2 litri de soluţie intravenoasă corespunzătoare şi hidratare similară după tratamentul

cu cisplatină (cantitate recomandată 2,500 mL/m2/24 ore). Dacă hidratarea intensă nu este suficientă pentru a

menţine un debit urinar adecvat, poate fi administrat un diuretic osmotic (de exemplu, manitol).

2.Neuropatie

Au fost raportate cazuri de neuropatie severă.

Aceste neuropatii pot fi ireversibile şi se manifestă prin parestezie, areflexie, pierderea propriocepţiei şi o

percepție a vibraţiilor. A fost raportată, de asemenea, pierderea funcţiei motorii. Se recomandă consultul

neurologic la intervale regulate.

Neurotoxicitatea pare să fie cumulativă. Absenţa simptomelor de neuropatie periferică trebuie stabilită înainte

de fiecare ciclu de tratament.

3. Ototoxicitate

Ototoxiciatea a fost observată la până la 31% dintre pacienţii trataţi cu cisplatină în doză unică de 50mg/m2

şi se manifestă prin tinitus şi/sau insuficienţă auditivă la frecvenţe înalte (între 4000Hz şi 8000Hz).

Ocazional, se poate pierde capacitatea de a auzi frecvenţele vorbirii normale. Efectul ototoxic poate fi mai

pronunţat la copiii care primesc tratament cu cisplatină. Pierderea auzului poate să fie unilaterală sau

bilaterală, iar frecvenţa şi gravitatea pot creşte în cazul dozelor repetate; cu toate acestea s-au raportat cazuri

rare de hipoacuzie după doza iniţială de cisplatină. Ototoxicitatea poate fi crescută de iradierea craniană

anterioară sau simultană şi poate fi corelată cu concentraţia plasmatică maximă a cisplatinei. Nu s-a stabilit

dacă hipoacuzia indusă de cisplatină este reversibilă. Monitorizarea atentă prin efectuarea de audiograme

trebuie realizată înainte de instituirea tratamentului şi după administrarea dozelor de cisplatină. A fost

raportată toxicitatea vestibulară (vezi pct. 4.8).

4.Fenomene alergice

S-au raportat reacții similare reacțiilor anafilactice la cisplatină. Aceste reacții au apărut în decurs de câteva

minute de la administrare la pacienți care au fost expuși anterior la cisplatină și au fost ameliorate prin

administrarea de adrenalină, steroizi și antihistaminice.

Similar altor produse pe bază de platină, se pot produce frecvent reacţii de hipersensibilitate pe durata

administrării intravenoase; se impune întreruperea perfuziei şi administrarea tratamentului simptomatic

adecvat. În cazul tuturor compuşilor pe bază de platină s-au raportat reacţii încrucişate, uneori ducând la deces

(vezi pct. 4.3 și 4.8).

5. Funcţia hepatică şi formula sanguină

Formula sanguină şi funcţia hepatică trebuie monitorizate la intervale regulate.

6. Potenţialul carcinogenic

Au existat cazuri rare de apariţie a leucemiei acute la oameni, concomitent cu administrarea de cisplatină,

fenomen asociat în general cu alţi agenţi leucemogenici.

Cisplatina este o substanţă mutagenă bacteriană şi provoacă modificări cromozomiale ale culturilor de celule

animale. Carcinogenicitatea este posibilă, însă nu a fost demonstrată. În cazul şoarecilor, cisplatina are efect

teratogenic şi embriotoxic.

7. Reacţii la locul de injectare

Pot apărea reacţii la locul de injectare în timpul administrării de cisplatină. Deoarece există posibilitatea de

extravazare, se recomandă monitorizarea atentă a locului de perfuzare pentru a detecta eventuala infiltrare pe

durata administrării medicamentului. Nu se cunoaşte deocamdată un tratament specific pentru extravazare.

ATENŢIE!

Acest medicament citostatic are o toxicitate mai mare decât valorile obişnuite de tocixitate ale substanţelor

folosite în chimioterapia antineoplazică.

Toxicitatea renală, care este cumulativă, este severă şi necesită precauţii deosebite pe durata administrării

(vezi pct. 4.2 și 4.8).

Greaţa şi vărsăturile pot fi intense, necesitând tratament antiemetic adecvat.

Trebuie supravegheate îndeaproape ototoxicitatea, mielosupresia şi reacţiile anafilactice (vezi pct. 4.8).

Prepararea soluţiei intravenoase

Atenţie

Similar altor medicamente cu potenţial toxic, măsurile de precauţie sunt esenţiale în manipularea soluţiei de

cisplatină. Poate provoca leziuni ale pielii în cazul expunerii accidentale. Se recomandă purtarea de mănuşi.

În cazul contactului cu pielea sau mucoasele, se recomandă spălarea atentă cu apă şi săpun a zonei afectate.

Se recomandă respectarea procedurilor corecte de manipulare şi eliminare a agenţilor citostatici.

Înainte de a administra soluţia pacientului, verificaţi claritatea soluţiei şi absenţa particulelor.

Acest medicament conţine 3,5 mg de sodiu per ml, echivalent cu 38,3% din aportul zilnic maxim de 2 g de

sodiu recomandat de OMS pentru un adult.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Substanţe nefrotoxice:

Administrarea concomitentă de medicamente nefrotoxice (de exemplu cefalosporine, aminoglicozide,

amfotericină B sau substanţe de contrast) sau ototoxice (de exemplu aminoglicozide) va potenţa efectul toxic

al cisplatinei asupra rinichilor. În timpul sau după tratamentul cu cisplatină este necesară prudenţă în cazul

substanţelor eliminate predominant renal, de exemplu medicamentele citostatice cum sunt bleomicina şi

metotrexatul, din cauza potenţialului de eliminare renală redusă.

Este posibil ca ifosfamida să aibă o toxicitate renală mai mare în cazul administrării concomitente cu

cisplatină sau în cazul pacienţilor cărora li s-a administrat anterior cisplatină.

În câteva cazuri a fost observată reducerea concentraţiilor plasmatice ale litiului în urma tratamentului cu

cisplatină asociată cu bleomicină şi etopozidă. Prin urmare, se recomandă monitorizarea concentraţiilor

plasmatice ale litiului.

Substanţe ototoxice:

Administrarea concomitentă de produse medicinale ototoxice (de exemplu, aminoglicozide, diuretice ciclice)

potenţează efectul toxic al cisplatinei asupra funcţiei auditive. Cu excepţia pacienţilor cărora li se

administrează doze de cisplatină mai mari de 60 mg/m2, a căror secreţie urinară este mai mică de 1000 ml în

24 ore, nu trebuie indusă diureza forţată cu diuretice de ansă, din cauza posibilităţii de afectare a tractului

urinar şi a ototoxicităţii.

Ifosfamida poate agrava hipoacuzia provocată de cisplatină.

Vaccinuri cu virusuri vii atenuate:

Vaccinul pentru febra galbenă este strict contraindicat, din cauza riscului de apariţie a afecţiunilor sistemice

letale (vezi pct. 4.3). Dat fiind riscul de afecţiuni generalizate, se recomandă utilizarea unui vaccin cu virus

inactiv, dacă există.

Anticoagulante orale:

Dacă se administrează concomitent anticoagulante orale, se recomandă creşterea frecvenţei de monitorizare a

INR (indice de protrombină).

Antihistaminice, fenotiazine şi altele:

Administrarea concomitentă de antihistaminice, buclizină, ciclizină, loxapină, meclozină, fenotiazine,

tioxantene sau trimetobenzamide poate masca simptomele de ototoxicitate (cum este ameţeala sau tinitusul).

Substanţe anticonvulsivante:

Concentraţia serică a medicamentelor anticonvulsivante poate rămâne la valori sub cele terapeutice pe durata

tratamentului cu cisplatină.

Combinaţia piridoxină – altretamină:

Într-un studiu randomizat pentru tratamentul cancerului ovarian în stadiu avansat, timpul de răspuns a fost

influențat nefavorabil când s-a administrat piridoxină în combinaţie cu altretamină (hexametilmelamină) şi

cisplatină.

Paclitaxel:

Tratamentul cu cisplatină administrat anterior unei perfuzii cu paclitaxel poate reduce clearance-ul

paclitaxelului cu 33%, şi, prin urmare, poate intensifica neurotoxicitatea.

Medicamente antiepileptice:

În cazul pacienților cărora li se administrează cisplatină și fenitoină, concentrația serică de fenitoină poate fi

redusă. Acest lucru este cauzat probabil de absorbţia redusă și/sau rata crescută a metabolismului. La acești

pacienți, trebuie monitorizate nivelurile plasmatice de fenitoină și trebuie ajustată doza în consecință.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

În cazul administrării la femeile gravide, cisplatina poate fi toxică pentru fetus. Cisplatina nu trebuie utilizată

în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care medicul consideră că riscul pentru pacientă este justificat clinic.

În timpul tratamentului şi cel puţin încă 6 luni după tratamentul cu cisplatină trebuie utilizate măsuri

contraceptive eficace; acest lucru este valabil pentru pacienții de ambele sexe.

Alăptarea

Cisplatina este excretată în laptele matern. Pacientele tratate cu cisplatină trebuie să nu alăpteze.

Fertilitatea

Se recomandă consultul genetic dacă pacientul doreşte să aibă copii după încheierea tratamentului.

Deoarece este posibil ca tratamentul cu cisplatină să provoace infertilitate ireversibilă, se recomandă ca

bărbaţii care doresc ca în viitor să aibă copii să fie informaţi cu privire la posibilitatea de crioconservare a

spermei înainte de tratament.

Contracepţia la bărbaţi şi femei

Bărbaţii şi femeile trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului şi cel puţin încă 6

luni după tratamentul cu cisplatină.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Cu toate acestea, profilul reacţiilor adverse (precum nefrotoxicitatea) poate avea o influenţă asupra

capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Evenimentele adverse cele mai frecvent raportate (>10%) ale cisplatinei au fost hematologice (leucopenie,

trombocitopenie şi anemie), gastro-intestinale (anorexie, greaţă, vărsături şi diaree), tulburări vestibulare

(deteriorări auditive), tulburări renale (insuficienţă renală, nefrotoxicitate, hiperuricemie) şi febră.

Efecte toxice grave renale, medulare şi vestibulare au fost raportate la aproape o treime din pacienţii cărora li

s-a administrat o doză unică de cisplatină; efectele sunt, în general, cumulative şi dependente de doză.

Ototoxicitatea poate fi mai severă la copii.

Frecvenţele sunt definite utilizând următoarea convenţie:

Foarte frecvente (1/10); frecvente (1/100 şi <1>

(1/10000 şi 1/1000); foarte rare (1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele

disponibile).

Tabelul reacţiilor adverse raportate în studiile clinice şi din experienţa după punerea pe piaţă a

medicamentului (termeni MedRA).

Clasificarea pe aparate, Frecvenţa Termen MedDRA

sisteme şi organe

Infecţii şi infestări Cu frecvenţă necunoscută Infecţiia

Frecvente Sepsis

Tulburări hematologice şi Foarte frecvente Disfuncţie medulară,

limfatice trombocitopenie, leucopenie

Cu frecvenţă necunoscută Anemie hemolitică pozitivă

la testul Coombs

Tumori benigne, maligne şi Rare Leucemie acută

nespecificate

Tulburări ale sistemului Mai puţin frecvente Reacție anafilactoidăb

imunitar

Tulburări endocrine Cu frecvenţă necunoscută Creşterea amilazemiei,

secreţie inadecvată de

hormon antidiuretic

Cu frecvenţă necunoscută Deshidratare, hipokaliemie,

Tulburări metabolice şi de hipofosfatemie,

nutriţie hiperuricemie,

hipocalcemie, tetanie

Mai puţin frecvente Hipomagnezemie

Foarte frecvente Hiponatremie

Tulburări ale sistemului Cu frecvenţă necunoscută Accident vascular cerebral,

nervos accident vascular hemoragic,

accident cerebral ischemic,

ageuzie, arterită cerebrală,

semnul Lhermitte,

mielopatie, neuropatie

autonomă

Rare Convulsii, neuropatie

periferică,

leucoencefalopatie, sindrom

leucoencefalopatic posterior

reversibil

Tulburări oculare Cu frecvenţă necunoscută Vedere înceţoşată, daltonism

dobândit, orbire corticală,

nevrită optică, edem papilar,

pigmentarea retinei

Tulburări acustice şi Mai puţin frecvente Ototoxicitate

vestibulare Cu frecvenţă necunoscută Tinitus, surditate

Tulburări cardiace Cu frecvenţă necunoscută Tulburare cardiacă

Frecvente Aritmie, bradicardie,

tahicardie

Rare Infarct miocardic

Foarte rare Stop cardiac

Tulburări vasculare Frecvente Tromboembolism venos

Cu frecvenţă necunoscută Microangiopatie trombotică

(sindrom hemolitic uremic),

fenomenul Raynaud

Tulburări gastro-intestinale Cu frecvenţă necunoscută Vărsături, greaţă, anorexie, ,

sughiţ, diaree

Rare Stomatită

Tulburări hepatobiliare Cu frecvenţă necunoscută Creşterea valorilor enzimelor

hepatice, creşterea

bilirubinemiei

Tulburări respiratorii, Cu frecvenţă necunoscută Embolie pulmonară

toracice şi mediastinale

Afecţiuni cutanate şi ale Cu frecvenţă necunoscută Erupţie cutanată, alopecie

ţesutului subcutanat

Tulburări musculo-scheletice Cu frecvenţă necunoscută Spasme musculare

şi ale ţesutului conjunctiv şi

osos

Tulburări renale şi ale căilor Cu frecvenţă necunoscută Insuficienţă renală acută,

urinare insuficienţă renalăc, necroză

renală tubulară

Tulburări ale aparatului Mai puţin frecvente Spermatogeneză anormală

genital şi sânului

Tulburări generale şi la Cu frecvenţă necunoscută Febră (foarte frecventă),

nivelul locului de astenie, stare generală de rău,

administrare extravazare la locul

injectăriid

a: Complicaţiile apărute în urma infecţiilor au cauzat decesul unor pacienţi.

b: Simptomele raportate pentru reacţia de şoc anafilactic, cum sunt edemul facial, respiraţia şuierătoare, tahicardia şi

hipotensiunea arterială vor fi incluse între paranteze pentru reacţia de şoc anafilactic descrisă în tabelul cu frecvenţa

reacţiilor adverse.c: Creşterea valorilor azotemiei, a concentraţiei azotului din urină, creatininei, uremiei, şi/sau scăderea

clearance-ului creatininei sunt incluse în insuficienţa renală.

d: Toxicitatea la nivel local asupra ţesuturilor moi include celulita, fibroza şi necroza (frecvente), durerea (frecventă),

edemul (frecvent) şi eritemul (frecvent) apărute în urma extravazării.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

e-mail: [email protected]

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

PRUDENȚA ESTE ESENȚIALĂ PENTRU PREVENIREA UNUI SUPRADOZAJ ACCIDENTAL.

Supradoza acută de cisplatină poate provoca insuficienţă renală, insuficienţă hepatică, surditate, toxicitate

oculară (inclusiv dezlipire de retină), mielosupresie semnificativă, greţuri şi vărsături intratabile şi/sau

nevrită. Supradozajul poate duce la deces.

Nu există antidot specific pentru supradoza de cisplatină. Chiar dacă se instituie hemodializa la 4 ore după

supradoză, are un efect redus de eliminare a cisplatinei din organism, deoarece cisplatina se leagă rapid şi

puternic de proteine.

În caz de supradoză, se instituie tratamentul suportiv general.

Convulsiile pot fi tratate prin terapie anticonvulsivantă corespunzătoare. Funcţia renală, funcţia

cardiovasculară şi hemograma trebuie monitorizate zilnic, pentru a se evalua toxicitatea potenţială asupra

acestor sisteme. Trebuie monitorizate cu atenţie magneziemia şi calcemia, precum şi semnele şi simptomele

de iritabilitate a musculaturii striate. Dacă se instalează tetania simptomatică, se recomandă administrarea de

electroliţi. Valorile enzimelor hepatice şi ale acidului uric din sânge trebuie monitorizate zilnic după o

supradoză acută.

Dacă apare febra pe durata mielosupresiei îndelungate, trebuie să se instituie tratamentul antibiotic prezumtiv

după obţinerea culturilor

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte antineoplazice, compuşi ai platinei,

Cod ATC: L01XA01

Cisplatina are proprietăți biochimice similare cu cele ale agenților alchilanți bifuncționali. Medicamentul

inhibă sinteza ADN-ului prin formarea de legături încrucişate intracatenare și intercatenare în ADN. De

asemenea, sinteza proteinelor şi ARN-ului sunt inhibate într-un grad mai mic.

Deşi principalul mecanism de acţiune al cisplatinei pare să fie inhibarea sintezei ADN-ului, alte mecanisme,

inclusiv potențarea imunogenităţii tumorale, pot fi implicate în activitatea sa antineoplazică. Cisplatina are,

de asemenea, proprietăţi imunosupresive, radiosensibile şi antimicrobiene. Cisplatina nu pare să acţioneze

specific asupra ciclului celular.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbție

Cisplatina este asimilată bine de rinichi, ficat și intestin. Peste 90% din compușii cu conținut de platină care

rămân în sânge se leagă (posibil ireversibil) de proteinele plasmatice.

Gradul de pătrundere în lichidul cefalorahidian (LCR) este scăzut, deși cantități semnificative de cisplatină

pot fi detectate în tumorile intracerebrale.

Distribuție

Clearance-ul platinei totale din plamă este rapid în primele patru ore de la administrarea intravenoasă, dar

ulterior se continuă mai lent din cauza legării covalente de proteinele serice. Nivelurile de platină nelegată

scad cu un timp de înjumătățire de 20 de minute până la 1 oră în funcție de rata de perfuzare a

medicamentului.

Eliminare

Eliminarea medicamentului intact și diferiților produși de biotransformare care conțin platină se face prin

urină. Aproximativ 15-25% din platina administrată se excretă rapid în primele 2-4 ore de la administrarea

cisplatinei. Această excreție timpurie constă, în principal, din cisplatină intactă. În primele 24 de ore de la

administrare, se excretă 20-80%, restul reprezentând medicamentul legat de țesuturi sau proteinele

plasmatice.

5.3 Date preclinice de siguranţă

S-a demonstrat că cisplatina este mutagenă. De asemenea, poate avea un efect anti-fertilitate. S-a demonstrat

că alte substanțe antineoplazice sunt cancerigene, iar aceatsă posibilitate trebuie avută în vedere în cazul

utilizării cisplatinei pe termen lung.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Clorură de sodiu

Hidroxid de sodiu 0,1N (pentru ajustarea pH-ului)

Acid clorhidric 37% (pentru ajustarea pH-ului)

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

A nu intra în contact cu aluminiul. Cisplatina reacţionează cu aluminiul formând un precipitat negru de

platină. Toate trusele i.v., acele, cateterele şi seringile care conţin aluminiu trebuie evitate. Cisplatina se

descompune în soluţie cu conţinut mic de clorură; concentraţia de clorură trebuie să fie cel puţin echivalentă

cu 0,45% clorură de sodiu.

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

Antioxidanţii (cum este metabisulfatul de sodiu), bicarbonaţii (bicarbonatul de sodiu), sulfaţii, fluorouracilul

şi paclitaxelul pot inactiva cisplatina în sistemele de perfuzare.

Cisplatina poate fi utilizată numai cu soluţiile de diluare menţionate în secţiunea 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

Înainte de deschidere

3 ani

După diluare

Stabilitatea chimică şi fizică după diluarea în soluţiile perfuzabile descrise la pct. 6.6 arată că medicamentul

poate fi păstrat timp de cel mult 24 de ore la temperatura camerei 20–25°C după diluarea în soluţiile

perfuzabile recomandate. Soluţia diluată trebuie protejată de lumină. Nu păstraţi soluţia diluată la frigider sau

congelator.

Din punct de vedere microbiologic, soluţia diluată trebuie utilizată imediat. Dacă nu este utilizată imediat,

perioada şi condiţiile de păstrare în utilizare anterior administrării medicamentului sunt responsabilitatea

utilizatorului cu excepţia cazului în care diluarea a avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Soluţia nediluată:

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

Este posibil să se formeze cristale sau particule ca urmare a expunerii la temperaturi scăzute; în cazul în care

observați o soluție tulbure (și anume o soluție cu particule sau cristale) în interiorul flaconului, consultați pct.

6.6.

Pentru condiţiile de păstrare a medicamentului diluat vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Pentru 10 ml

Flacon a 10 ml din sticlă brună, de clasa I, închis cu dop gri din cauciuc clorobutilic, prevăzut cu capsă din

aluminiu şi disc alb transparent din plastic/disc transparent din plastic.

Pentru 25 ml

Flacon a 25 ml din sticlă brună, de clasa I, închis cu dop gri din cauciuc clorobutilic, prevăzut cu capsă din

aluminiu şi disc alb transparent din plastic/disc transparent din plastic.

Pentru 50 ml

Flacon a 50 ml din sticlă brună, de clasa I, închis cu dop gri din cauciuc clorobutilic, prevăzut cu capsă din

aluminiu şi disc alb transparent din plastic/disc transparent din plastic.

Pentru 100 ml

Flacon a 100 ml din sticlă brună, de clasa I, închis cu dop gri din cauciuc clorobutilic, prevăzut cu capsă din

aluminiu şi disc alb transparent din plastic/disc transparent din plastic.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Prepararea şi manipularea medicamentului

Similar tuturor medicamentelor antineoplazice, manipularea cisplatinei trebuie făcută cu atenţie. Diluarea

trebuie să se facă de personal instruit, în condiţii aseptice, într-o zonă de preparare rezervată acestui scop.

Trebuie purtate mănuşi de protecţie pentru această operaţiune. Trebuie luate măsuri de precauţie pentru a

evita contactul cu tegumentele şi mucoasele. Dacă se produce totuşi contactul cu pielea, zona trebuie spălată

imediat cu apă şi săpun. În cazul contactului cu pielea, au fost observate furnicături, arsuri şi înroşire.

Femeile gravide trebuie să evite contactul cu medicamentele citostatice.

Materiile fecale şi vărsăturile trebuie eliminate cu atenţie.

Dacă soluţia este neclară sau se observă un precipitat insolvabil, flaconul trebuie aruncat.

Un flacon deteriorat trebuie privit şi tratat cu aceleaşi precauţii ca şi materialele reziduale contaminate.

Reziduurile contaminate trebuie păstrate în containere pentru deşeuri pe care este clar menţionat acest lucru.

Vezi pct. „Materiale reziduale”.

Prepararea pentru administrarea intravenoasă

Luaţi din flacon cantitatea necesară de soluţie şi diluaţi cu cel puţin 1 litru din următoarele soluţii:

• clorură de sodiu 0,9%
• amestec de clorură de sodiu 0,9%/soluţie de glucoză 5% (1:1) (concentraţiile finale rezultate: clorură de

sodiu 0,45%, soluţie de glucoză 2,5%)

• clorură de sodiu 0,9% şi 1,875% manitol injectabil
• clorură de sodiu 0,45%, soluţie de glucoză 2,5% şi 1,875% manitol injectabil

Uitaţi-vă întotdeauna la soluţia injectabilă înainte de utilizare. Numai o soluţie limpede, fără particule trebuie

administrată.

Dacă observați particule sau cristale în interiorul flaconului, păstrați flaconul la temperatura camerei (20-

25 °C) până când obțineți o soluție limpede. Protejați ambalajul nedeschis de lumină. Produsul trebuie

aruncat, dacă soluția nu devine limpede după agitarea energică.

A NU intra în contact cu materiale injectabile care conţin aluminiu.

A NU se administra nediluat.

În ceea ce priveşte stabilitatea microbiologică, chimică şi fizică a soluţiilor nediluate, vezi pct. 6.3.

Eliminarea

Toate materialele care au fost utilizate pentru preparare şi administrare sau care au fost în contact cu

cisplatina în orice fel trebuie eliminate în conformitate cu reglementările locale pentru citotoxice.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Accord Healthcare Polska Sp. z o.o.

ul. Taśmowa 7,

02-677 Warszawa,

Polonia

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

8982/2016/01-04

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data reînnoirii autorizației – Mai 2016

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iunie 2022