Prospect Cefuroxima Atb 250 mg comprimate filmate
Producator: Antibiotice SA
Clasa ATC: antibacteriene pentru uz sistemic, cefalosporine de generația a doua, Cod
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 13427/2020/01-16 Anexa 2
13428/2020/01-16
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Cefuroxima Atb 250 mg comprimate filmate
Cefuroxima Atb 500 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Cefuroxima Atb 250 mg:
Fiecare comprimat conţine 300,72 mg de cefuroximă axetil, echivalentul a 250 mg cefuroximă.
Cefuroxima Atb 500 mg:
Fiecare comprimat conţine 601,44 mg de cefuroximă axetil, echivalentul a 500 mg cefuroximă.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Cefuroxima Atb 250 mg:
Comprimate filmate în formă de capsulă, de culoare albă până la aproape albă, marcate cu „A33” pe o
faţă şi netede pe cealaltă faţă. Dimensiunea este de 16,1 mm x 6,6 mm.
Cefuroxima Atb 500 mg:
Comprimate filmate în formă de capsulă, de culoare albă până la aproape albă, marcate cu „A34” pe o
faţă şi netede pe cealaltă faţă. Dimensiunea este de 20,1 mm x 8,6 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Cefuroxima Atb este indicat pentru tratamentul infecțiilor enumerate mai jos la adulți și copii
de la vârsta de 3 luni (vezi pct. 4.4 și 5.1).
• Amigdalită și faringită acută streptococică
• Sinuzită acută bacteriană.
• Otita medie acută.
• Exacerbări acute ale bronșitei cronice.
• Cistită.
• Pielonefrită.
• Infecții necomplicate ale pielii și ale țesuturilor moi.
• Tratamentul bolii Lyme în stadiul precoce.
Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a agenților
antibacterieni.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Ciclul obișnuit de tratament este de șapte zile (poate varia de la cinci-zece zile).
Tabelul 1. Adulți și copii (≥ 40 kg)
Indicație Doza
Amigdalită și faringită acută, sinuzită acută 250 mg de două ori pe zi
bacteriană
Otită acută medie 500 mg de două ori pe zi
Exacerbări acute ale bronșitei cronice 500 mg de două ori pe zi
Cistită 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrita 250 mg de două ori pe zi
Infecții necomplicate ale pielii și ale tesuturilor 250 mg de două ori pe zi
moi
Boala Lyme 500 mg de două ori pe zi timp de 14 zile
(interval de la 10 la 21 de zile)
Tabelul 2. Copii (<40 kg)
Indicație Doza
Amigdalită și faringită acută, sinuzită acută 10 mg / kg de două ori pe zi, până la un maxim
bacteriană de 125 mg de două ori pe zi
Copiii cu vârsta de doi ani sau mai mult, cu otită 15 mg / kg de două ori pe zi, până la un maxim
medie sau, după caz, cu infecții mai severe de 250 mg de două ori pe zi
Cistită 15 mg / kg de două ori pe zi, până la un maxim
de 250 mg de două ori pe zi
Pielonefrită 15 mg / kg de două ori pe zi, până la un maxim
de 250 mg de două ori pe zi, timp de 10 – 14
zile
Infecții necomplicate ale pielii și ale țesuturilor 15 mg / kg de două ori pe zi, până la un maxim
moi de 250 mg de două ori pe zi
Boala Lyme 15 mg / kg de două ori pe zi, până la un maxim
de 250 mg de două ori pe zi, timp de 14 zile (10
la 21 de zile)
Nu există date referitoare la utilizarea Cefuroxima Atb la copiii sub vârsta de 3 luni.
Pentru doze ce nu pot fi realizate cu acest medicament, alte concentrații ale acestui medicament sau
alte forme farmaceutice și produse sunt disponibile.
Comprimatele de cefuroximă axetil și granulele de cefuroximă axetil pentru suspensie orală nu sunt
bioechivalente și nu sunt substituibile pe baza miligram-per-miligram (vezi pct. 5.2).
Insuficiență renală
Siguranța și eficacitatea cefuroximă axetil la pacienții cu insuficiență renală nu au fost stabilite.
Cefuroxima este excretată în principal prin rinichi. La pacienții cu funcție renală grav afectată se
recomandă ca doza de cefuroximă să fie redusă pentru a compensa excreția mai lentă.
Cefuroxima se elimină eficient prin dializă.
Tabelul 5. Dozele recomandate pentru Cefuroxima Atb în insuficiență renală
Clearance-ul creatininei T1 / 2 (ore) Doză recomandată
≥30 mL/min/1.73 m
1.4–2.4 Nu este necesară ajustarea
dozei
(doza standard de 125 mg la
mg administrată de două ori pe
zi)
10-29 mL/min/1.73 m
4.6 Doza standard individuală
administrată la fiecare 24 ore
<10 mL/min/1.73 m
16.8 Doza standard individuală
administrată la fiecare 48 ore
În timpul hemodializei 2-4 o singură doză standard
individuală suplimentară ar
trebui să se administreze la
sfârșitul fiecarei dialize
Insuficiență hepatică
Nu există date disponibile pentru pacienții cu insuficiență hepatică. Deoarece cefuroxima este în
primul rând eliminată prin rinichi, prezența disfuncției hepatice este de așteptat să nu aibă vreun efect
asupra farmacocineticii cefuroximei.
Mod de administrare
Administrare orală
Comprimatele de Cefuroximă Atb trebuie să fie luate după mese pentru absorbție optimă.
Comprimatele de Cefuroximă Atb nu trebuie să fie zdrobite și sunt, prin urmare, nepotrivite pentru
tratamentul pacienții care nu pot înghiți comprimate. La copii se poate utiliza Cefuroxima suspensie
orală. În funcție de doză, există pe piață alte forme de prezentare pentru Cefuroximă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la cefuroximă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.
Pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la cefalosporine.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu reacție anafilactică) la orice alt tip de
medicament antibacterian betalactamic (peniciline, monobactami și carbapeneme).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacții de hipersensibilitate
O atenție specială este indicată la pacienții care au prezentat o reacție alergică la penicilină sau alte
antibiotice betalactamice, deoarece există un risc de sensibilitate încrucișată. Ca in cazul tuturor
medicamentelor beta-lactamice antibacteriene, reacții de hipersensibilitate grave și ocazional letale au
fost raportate. Au existat raportări privind reacţii de hipersensibilitate care au progresat la sindromul
Kounis (arteriospasm coronarian acut alergic care poate avea ca rezultat un infarct miocardic, vezi pct.
4.8). În caz de reacții severe de hipersensibilitate, tratamentul cu cefuroximă trebuie întrerupt imediat și
trebuie inițiate măsuri de urgență adecvate.
Reacții adverse cutanate severe (RACS)
Au fost raportate reacții adverse cutanate severe, inclusiv: sindrom Stevens-Johnson (SJS),
necroliză epidermică toxică (NET) și reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome
sistemice (DRESS), care pot pune viața în pericol sau pot fi letale, în asociere cu tratamentul cu
cefuroximă (vezi pct. 4.8).
În momentul prescripției medicale, pacienții trebuie sfătuiți cu privire la semnele și simptomele
care însoțesc reacțiile cutanate severe și trebuie monitorizați atent. Dacă apar semne și
simptome care sugerează aceste reacții, administrarea cefuroximei trebuie întreruptă imediat și
trebuie avut în vedere un tratament alternativ. Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă, cum
ar fi SJS, NET sau DRESS la utilizarea cefuroximei, tratamentul cu cefuroximă nu trebuie
reluat la acest pacient în niciun moment.
Înainte de începerea tratamentului, trebuie să se stabilească dacă pacientul are un istoric de
reacții severe de hipersensibilitate la cefuroximă, la alte cefalosporine sau la oricare alt tip de
medicament beta-lactamic. Se recomandă precauție în cazul în care cefuroxima se administrează la
pacienții cu un istoric de hipersensibilitate non severă la alţi agenți beta-lactamici.
Reacția Jarisch-Herxheimer
Reacția Jarisch-Herxheimer a fost observată în urma tratamentului cu cefuroximă axetil pentru boala
Lyme. Aceasta rezultă direct din activitatea bactericidă a cefuroximei asupra bacteriilor cauzale ale
Boalii Lyme, spirocheta Borrelia burgdorferi. Pacienții trebuie asigurați că aceasta este o consecință
frecventă și, de obicei, auto-limitată a tratamentului cu antibiotice pentru boala Lyme (vezi pct. 4.8).
Suprainfecţia cu microorganisme mai puţin sensibile
Ca și în cazul altor antibiotice, utilizarea cefuroximei axetil poate duce la exacerbarea Candidei.
Utilizarea de lunga durată poate de asemenea duce la creșterea exagerată a altor microorganisme mai
puţin sensibile (de exemplu, enterococi și Clostridium difficile), ceea ce poate necesita întreruperea
tratamentului (vezi pct. 4.8).
Colita pseudomembranoasă asociată agenţilor antibacterieni a fost raportată cu aproape toţi
agenții antibacterieni, inclusiv cefuroximă, și poate varia ca severitate de la ușoară până amenințătoare
de viață. Acest diagnostic trebuie luat în considerare la pacienții cu diaree în timpul sau după
administrarea de cefuroximă (vezi pct. 4.8). Întreruperea tratamentului cu cefuroximă și administrarea
unui tratament specific pentru Clostridium difficile trebuie luate în considerare. Nu trebuie administrate
medicamente care inhibă peristaltismul (vezi pct. 4.8).
Interferența cu testele de diagnostic
Cefuroxima poate determina un rezultat fals pozitiv la testul Coombs ce poate interfera cu testele
sanguine de compatibilitate. (vezi pct. 4.8).
Deoarece în cazul testului cu fericianură pot apărea rezultate fals negative, se recomandă să se utilizeze
fie metoda glucozo-oxidazei fie cea cu hexochinază pentru determinarea valorilor glucozei din
sânge/plasmă la pacienţii cărora li se administrează cefuroximă axetil.
Cefuroxima Atb conține sodiu
Acest medicament conține mai puțin de 1mmol sodiu (23 mg) per comprimat, ceea ce înseamnă practic
”fără sodiu”.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamentele care reduc aciditatea gastrică pot duce la o biodisponibilitate mai mică a cefuroximei în
comparaţie cu cea după administarea a jeun și tind să anuleze efectul absorbției crescute de ingestia de
alimente.
Cefuroxima axetil poate afecta flora intestinală, ducând la o reabsorbție mai scăzută a estrogenului și la
reducerea eficacității contraceptivelor orale combinate.
Cefuroxima este excretată prin filtrare glomerulară și secreție tubulară. Utilizarea concomitentă de
probenecid este nu este recomandată. Administrarea concomitentă de probenecid crește în mod
semnificativ concentraţia maximă, aria de sub curbă a concentraţiei serice și a timpului de eliminare
prin înjumătățire a cefuroximei.
Utilizarea concomitentă cu anticoagulante orale poate duce la creșterea INR.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Există date limitate privind utilizarea cefuroximei la femeile gravide. Studiile la animale nu au evidențiat
efecte dăunătoare asupra sarcinii, dezvoltării embrionare sau fetale, nașterii sau dezvoltării post-natale.
Cefuroxima Atb trebuie să fie prescris la femeile gravide doar dacă beneficiul depășește riscul.
Alăptarea
Cefuroxima se excretă în laptele uman în cantități mici. Efectele adverse la doze terapeutice nu sunt
de așteptat, deși riscul de diaree și infectie fungică a membranelor mucoase nu pot fi excluse. Alăptarea
poate fi întreruptă din cauza acestor efecte. Posibilitatea de sensibilizare trebuie luată în considerare.
Cefuroxima trebuie să fie folosită în timpul alăptării numai după evaluarea raportului beneficiu/risc de
către medicul curant.
Fertilitatea
Nu există date cu privire la efectele cefuroximei axetil asupra fertilității la om. Studiile de reproducere
la animale nu au indicat efecte asupra fertilității.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi
utilaje. Cu toate acestea, deoarece acest medicament poate provoca amețeli, pacienții trebuie avertizați
să fie prudenți atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacții adverse sunt suprainfectia cu Candida, eozinofilie, cefalee, amețeli,
tulburări gastro-intestinale și a creșteri tranzitorii ale enzimelor hepatice.
Categoriile de frecvență atribuite reacțiilor adverse de mai jos sunt estimative, deoarece pentru cele
mai multe reactii adverse nu au fost disponibile date adecvate (de exemplu, din studii controlate cu
placebo) pentru calcularea incidenței.
În plus, incidența reacțiilor adverse asociate cu cefuroximă axetil poate varia în funcție de
indicație.
Datele obținute din studiile clinice mari au fost utilizate pentru a determina frecvența de reacții adverse
foarte frecvente la reacții adverse rare . Frecvențele atribuite tuturor celorlalte reacții adverse (de
exemplu cele care apar la <1/10, 000 de utilizatori) au fost determinate în principal cu ajutorul datelor
post-autorizare și se referă mai degrabă la o rată de raportare, decât la o frecvență reală.
Date din studiile controlate cu placebo nu au fost disponibile. Acolo unde incidențele au fost calculate
cu date din studii clinice, acestea s-au bazat pe date legate de administrarea medicamentului evaluate
de investigator. În cadrul fiecărei clase de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
descrescătoare a severităţii.
Reacțiile adverse legate de tratament,,de toate gradele, sunt enumerate mai jos în funcție de
clasificarea pe sisteme şi organe conform MedDRA, frecvență și grad de severitate. Următoarea
convenție a fost utilizată pentru clasificarea frecvenței: foarte frecvente ≥ 1/10, frecvente ≥ 1/100 și
<1/10, mai puțin frecvente ≥ 1/1, 000 și <1/100; rare ≥1/10, 000 și <1/1, 000; foarte rare <1/10, 000 și
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea pe Frecvente Mai puţin frecvente Cu frecvenţă
sisteme şi organe necunoscută
Infecţii şi infestări suprainfecţii cu Candida suprainfecţii cu
Clostridium difficile
Tulburări eozinofilie test Coombs pozitiv, anemie hemolitică
hematologice şi trombocitopenie,
limfatice leucocitopenie (uneori
severe)
Tulburări ale febră, boala serului,
sistemului anafilaxie, reacţie
imunitar Jarisch-Herxheimer
Tulburări ale cefalee, ameţeală
sistemului nervos
Tulburări Sindromul Kounis
cardiace
Tulburări gastro- diaree, greaţă,durere vărsături colită
intestinale abdominală pseudomembranoasă
Tulburări creşteri temporare ale icter (predominant
hepatobiliare valorilor enzimelor colestatic), hepatită
hepatice
Afecţiuni cutanate erupţii cutanate urticarie, prurit, eritem
şi ale ţesutului tranzitorii, polimorf, sindrom
subcutanat Stevens-Johnson,
necroliză epidermică
toxică (necroliză
exantematică) (a se
vedea
Tulburări ale sistemului
imunitar),
edem angioneurotic,
Reacție
medicamentoasă cu
eozinofilie și simptome
sistemice (DRESS)
Descrierea reacțiilor adverse selectate
Cefalosporinele ca și clasă de medicamente prezintă tendinţa de a fi absorbite la nivelul suprafeţei
membranei celulare a eritrocitelor şi de a interacţiona cu anticorpii anti-medicament, determinând
pozitivarea testului Coombs (care poate interfera cu testele de compatibilitate sanguină) şi, în cazuri
foarte rare, anemie hemolitică
Creșteri tranzitorii ale enzimelor hepatice serice au fost observate, care sunt, de obicei, reversibile.
Copii şi adolescenţi
Profilul de siguranță pentru cefuroximă axetil la copii este în concordanță cu profilul de la adulți.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Supradozajul poate duce la sechele neurologice, inclusiv encefalopatie, convulsii și comă.
Simptomelede supradozaj pot să apară dacă doza nu este redusă corespunzător la pacienții cu
insuficiență renală (a se vedea pct. 4.2 și 4.4).
Nivelurile serice de cefuroximă pot fi reduse prin hemodializă și dializă peritoneală.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antibacteriene pentru uz sistemic, cefalosporine de generația a doua, Cod
ATC: J01DC02
Mecanism de acțiune
Cefuroxima axetil este supus hidrolizei cu enzime de tip esterază la metabolitul activ, cefuroxima.
Cefuroxima inhibă sinteza peretelui celular bacterian după atașarea de proteinele de legare a penicilinei
(PLP). Acest lucru duce la întreruperea biosintezei peretelui celular (peptidoglicanului), ceea ce conduce
la liză celulară și moarte a bacteriilor.
Mecanism de rezistență
Rezistența bacteriană la cefuroximă poate fi consecința unuia sau mai multora dintre următoarele
mecanisme:
• hidroliza de către beta-lactamaze inclusiv (dar fără a se limita la) beta-lactamazele cu spectru
extins (BLSE) şi enzimele Amp-C, a căror expresie ar putea fi indusă sau activată stabil la
anumite specii bacteriene aerobe Gram-negativ;
• afinitate redusă a proteinelor de legare a penicilinei pentru cefuroximă;
• impermeabilitate a membranei exterioare, fapt care împiedică accesul cefuroximei la proteinele
de legare a penicilinei la bacteriile Gram-negative;
• pompe de eflux bacteriene.
Este de aşteptat ca organismele care au dobândit rezistență la cefalosporine injectabile să fie rezistente
la cefuroximă.
În funcție de mecanismul de rezistență, organisme cu rezistență dobândită la peniciline pot
demonstra sensibilitate redusă sau rezistență la cefuroximă.
Valori critice ale cefuroximei axetil
Valorile critice ale CMI (concentraţia minimă inhibitorie) stabilite de EUCAST (European Committee
on Antimicrobial Susceptibility Testing) sunt, după cum urmează:
Microorganism Valori critice (mg/L)
S R
Enterobacteriaceae ≤8 >8
1, 2
Staphylococcus spp. Note3 Note3
Streptococcus A, B, C și G Note4 Note4
Streptococcus pneumoniae ≤0.25 >0.5
Moraxella catarrhalis ≤0.125 >4
Haemophilus influenzae ≤0.125 >1
Valori critice1 ne-legate de IE5 IE5
specie
1 Valorile critice ale cefalosporinelor pentru Enterobacteriaceae vor detecta orice mecanisme de
rezistență importante din punct de vedere clinic (inclusiv BLSE și AmpC mediată de plasmide ). Unele
tulpini care produc beta-lactamaze sunt sensibile sau intermediar sensibile la cefalosporine de generația
a 3-a sau a 4-a în condițiile acestor valori critice și trebuie raportate conform rezultatelor testelor, cu alte
cuvinte prezența sau absența unei BLSE nu este în sine un factor care să influențeze stabilirea categoriei
de sensibilitate. În numeroase zone, detectarea și caracterizarea BLSE este recomandată sau obligatorie
pentru a facilita controlul infecției.
2 doar ITU necomplicate (cistite) (vezi pct. 4.1).
3 Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine se deduce din sensibilitatea la meticilină, cu excepția celei
pentru ceftazidimă, cefixim și ceftibuten, care nu au puncte de întrerupere și nu trebuie utilizate pentru
infecții stafilococice.
4 sensibilitatea la antibioticele beta-lactamice pentru grupurile de streptococi beta-hemolitici A, B, C și
G se deduce pe baza sensibilității la penicilină .
5 dovezi insuficiente care să demonstreze că specia în cauză este o țintă bună pentru terapia cu acest
medicament. Se poate raporta o CMI pentru care există comentarii însă nu și clasificare S sau R
S = sensibil, R = rezistent
Sensibilitate microbiologică
Prevalența rezistenței dobândite poate varia geografic și în timp pentru diferite specii și obţinerea de
informații locale privind rezistența este de dorit, mai ales atunci când se tratează infecții severe. După
cum este necesar, trebuie solicitată consultanță de specialitate atunci când prevalența locală a rezistenței
este de așa natură încât utilitatea cefuroximă axetil, în cel puțin unele tipuri de infecții este discutabilă.
Cefuroxima este de obicei activă împotriva următoarelor microorganisme in vitro.
Speciile susceptibile în mod obişnuit
Aerobe, gram pozitive:
Staphylococcus aureus (susceptibil la meticilină)*
Stafilococ coagulazo negativ (sensibil la meticilină)
Streptococcus pyogenes
Streptococcus agalactiae
Aerobe, gram negative:
Haemophilus influenzae
Haemophilus parainfluenzae
Moraxella catarrhalis
Spirochete
Borrelia burgdorferi
Specii în cazul cărora rezistenţa dobândită poate constitui o
problemă
Aerobe gram pozitive
Streptococcus pneumoniae
Aerobe gram negative
Citrobacter freundii
Enterobacter aerogenes
Enterobacter cloacae
Escherichia coli
Klebsiella pneumoniae
Proteus mirabilis
Proteus spp. (other than P. vulgaris)
Providencia spp.
Anaerobe gram pozitive
Peptostreptococcus spp.
Propionibacterium spp
Anaerobe gram negative
Fusobacterium spp.
Bacteroides spp.
Microorganisme inerent rezistente
Aerobe gram pozitive
Enterococcus faecalis
Enterococcus faecium
Aerobe gram negative
Acinetobacter spp.
Campylobacter spp.
Morganella morganii
Proteus vulgaris
Pseudomonas aeruginosa
Serratia marcescens
Anaerobe gram negative
Bacteroides fragilis
Altele
Chlamydia spp.
Mycoplasma spp.
Legionella spp.
* Toți S. aureus meticilino-rezistenți sunt rezistenți la cefuroximă.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbție
După administrarea orală, cefuroxima axetil este absorbită din tractul gastro-intestinal și rapid
hidrolizată în mucoasa intestinală și sânge pentru a elibera cefuroximă în circulație.
Absorbția optimă se produce atunci când este administrat la scurt timp după o masă.
După administrarea comprimatelor de cefuroximă axetil nivelurile maxime serice (2,9 micrograme/ml
pentru o doză de 125 mg, 4.4 micrograme/ml pentru o doză de 250 mg, 7,7 micrograme/ml pentru o
doză de 500 mg și 13,6 micrograme/ml pentru o doză de 1000 mg) apar la aproximativ 2,4 ore după
administrarea dozei dacă se administrează cu alimente. Rata de absorbție a cefuroximei din suspensie
este redusă în comparație cu comprimatele, ceea ce duce la niveluri maxime serice întârziate, mai mici
și biodisponibilitate sistemică redusă (cu 4 până la 17% mai puțin). Cefuroxima axetil suspensie orală
nu a fost bioechivalentă cu comprimatele de cefuroximă axetil atunci când au fost testate la adulți
sănătoși și, prin urmare, nu este substituibilă pe o bază miligram-per-miligram (vezi pct. 4.2).
Farmacocinetica cefuroximei este lineară la doza orală de la 125 până la 1000 mg. După dozele
repetate de 250 până la 500 mg administrate oral nu a avut loc nicio acumulare de cefuroximă.
Distribuție
Legarea de proteine a fost declarată de 33 la 50%, în funcție de metodologia utilizată. După o singură
doză de 500 mg de cefuroximă axetil la 12 voluntari sănătoși, volumul aparent de distribuție a fost de
50 L (CV% = 28%). Concentrațiile de cefuroximă mai mari decât valorile minime inhibitorii pentru
patogeni comuni pot fi obținute în amigdale, sinusuri, mucoasa bronșică, oase, lichid pleural, lichid
articular,lichid sinovial, lichid interstițial, bilă, spută și umoarea apoasă. Cefuroxima traversează
beriera hemato-encefalică atunci când meningele sunt inflamate.
Biotransformare
Cefuroxima nu este metabolizată.
Eliminare
Timpul de înjumătățire plasmatică este cuprins între 1 și 1,5 ore. Cefuroxima este excretată prin
filtrare glomerulară și secreţie tubulară. Clearance-ul renal este între 125 – 148 ml/min/1.73 m2.
Grupe speciale de pacienți
Sex
Nu au fost observate diferențe în farmacocinetica cefuroximei la bărbați și femei.
Vârstnici
Nu este necesară precauție specială la pacienții vârstnici cu funcție renală normală, la doze de până la
Doza maximă obișnuită de 1 g pe zi. Pacienții vârstnici sunt mult mai susceptibili de a avea funcție
renale scăzută, prin urmare, doza trebuie ajustată în conformitate cu funcția renală la pacienții vârstnici
(vezi pct.4.2).
Copii şi adolescenţi
La sugarii mai mari (cu vârsta> 3 luni) și la copii, farmacocinetica cefuroximei este similară cu cea
observată la adulți.
Nu există date clinice disponibile privind utilizarea cefuroximei axetil la copiii sub vârsta de 3
luni.
Insuficiență renală
Siguranța și eficacitatea cefuroximei axetil la pacienții cu insuficiență renală nu au fost stabilite.
Cefuroxima este excretată în principal prin rinichi. Prin urmare, ca la orice astfel de antibiotice, la
pacienții cu insuficiență renală marcată (de exemplu C1cr <30 ml / minut), se recomandă ca doza de
cefuroximă să fie redusă pentru a compensa excreția mai lentă (vezi pct. 4.2). Cefuroxima este
eliminată eficient prin dializă.
Insuficiență hepatică
Nu există date disponibile pentru pacienții cu insuficiență hepatică. Deoarece cefuroxima este în
primul rând eliminată prin rinichi, prezența disfuncției hepatice este de așteptat să nu aibă niciun efect
asuprafarmacocineticii cefuroximei.
Relația farmacocinetică / farmacodinamie
Pentru cefalosporine, cel mai important indice de farmacocinetică-farmacodinamie corelat cu
eficacitatea in vivo s-a dovedit a fi procentul de intervalul de administrare (% T) în care concentraţia
nelegată se menține peste concentraţa minimă inhibitorie (CMI) a cefuroximei pentru speciile țintă
individuale (de exemplu %T>CMI).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidențiat niciun risc special la om pe baza studiilor farmacologice privind
evaluarea siguranței, toxicităţii după doze repetate, genotoxicităţii și toxicităţii asupra funcției de
reproducere și dezvoltării. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate, cu toate acestea, nu există
nicio dovadă care să sugereze potențialul carcinogen.
Activitate gama glutamil transpeptidazei în urină la șobolan este inhibată de către diferite
cefalosporine, cu toate acestea nivelul de inhibiție este mai mic cu cefuroxima. Acest lucru poate avea
semnificație în interferenţa în testele de laborator la om.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Celuloză microcristalină PH 102
Croscarmeloză sodică
Laurilsulfat de sodiu
Ulei vegetal hidrogenat
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Film:
Hipromeloză
Dioxid de titan (E 171)
Macrogol 400
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
Blister: 3 ani
Flacon din PEID: 2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii de temperatură speciale de păstrare.
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cefuroxima Atb comprimate filmate sunt disponibile în blistere din Poliamidă/Aluminiu/
PVC/Aluminiu și flacon PEÎD alb opac cu sistem de închidere din polipropilenă albă opacă. Flaconul
din PEÎD conține, de asemenea, silicagel ca deshidratant.
Mărimi de ambalaj:
Blister: 6, 8, 10, 12, 14, 15, 16, 20, 24, 30, 50, 100 sau 500 comprimate filmate
Flacon PEÎD: 20, 60 și 500 comprimate filmate
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Antibiotice SA
Str. Valea Lupului nr. 1, 707410 Iaşi, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
13427/2020/01-16
13428/2020/01-16
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Octombrie 2015
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Septembrie 2020
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2023