Prospect Ceftazidimă AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
Producator: Apta Medica Internacional d.o.o
Clasa ATC: Alte antibiotice beta-lactamice, cefalosporine de generaţia a treia, codul
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15879/2025/01 Anexa 2
15880/2025/01-02
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Ceftazidimă AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
Ceftazidimă AptaPharma 2 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Ceftazidimă AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
Fiecare flacon conţine ceftazidimă 1 g (sub formă de pentahidrat) cu carbonat de sodiu (121 mg per
gram de ceftazidimă).
Ceftazidimă AptaPharma 2 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
Fiecare flacon conţine ceftazidimă 2 g (sub formă de pentahidrat).
Excipient cu efect cunoscut:
Ceftazidimă AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
Fiecare flacon conţine sodiu 52,44 mg (2,28 mmol) per flacon.
Ceftazidimă AptaPharma 2 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
Fiecare flacon conţine sodiu 104,88 mg (4,56 mmol) per flacon.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru soluţie injectabilă/ perfuzabilă
Soluția are un pH de 6,41 și o osmolalitate de 341 mOsm/kg.
Flacoane care conțin pulbere de culoare albă sau galben pal.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratament
Ceftazidimă AptaPharma este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulţi,
adolescenţi şi copii, incluzând nou-născuţi (de la naştere).
• Pneumonie nosocomială
• Infecţii bronhopulmonare la pacienţi cu fibroză chistică
• Meningită bacteriană
• Otită medie cronică supurativă
• Otită externă malignă
• Infecţii ale tractului urinar complicate
• Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, complicate
• Infecţii intraabdominale complicate
• Infecţii osteoarticulare
• Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă
ambulatorie (DPCA).
Tratamentul pacienţilor cu bacteremie care apare în asociere cu, sau este suspicionată a fi asociată cu
oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Ceftazidima poate fi utilizată în tratamentul pacienţilor cu neutropenie care prezintă febră suspicionată
a fi determinată de o infecţie bacteriană.
Prevenție
Ceftazidima poate fi utilizată în profilaxia perioperatorie a infecţiilor tractului urinar la pacienţii la care
se efectuează rezecţie transuretrală a prostatei (RTUP).
Când se optează pentru ceftazidimă, trebuie să se ţină cont de spectrul său antibacterian, care se limitează
în principal la bacterii aerobe Gram-negativ (vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Ceftazidima trebuie admnistrată concomitent cu alte antibiotice ori de câte ori spectrul său de acţiune
nu acoperă bacteriile patogene posibil implicate.
Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Tabel 1: Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate 40 kg
Administrare intermitentă
Infecție Doză pentru administrare
Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică 100 până la 150 mg/kg şi zi la fiecare 8 ore,
maxim 9 g pe zi1
Neutropenie febrilă 2 g la fiecare 8 ore
Pneumonie nosocomială
Meningită bacteriană
Bacteriemie*
Infecţii osteoarticulare 1-2 g la fiecare 8 ore
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi complicate
Infecţii intraabdominale complicate
Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează
şedinţe de dializă peritoneală continuă ambulatorie
(DPCA)
Infecţii ale tractului urinar complicate 1-2 g la fiecare 8 ore sau 12 ore
Profilaxia perioperatorie în rezecţia transuretrală a 1 g la inducerea anesteziei şi a doua doză la
prostatei (RTUP) îndepărtarea cateterului
Otită medie cronică supurată 1 g până la 2 g la fiecare 8 ore
Otită externă malignă
Perfuzie continuă
Infecție Doza pentru administrare
Neutropenie febrilă Doză de încărcare de 2 g urmată de perfuzie
continuă cu 4 până la 6 g la fiecare 24 de ore
Pneumonie nosocomială
Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică
Perfuzarea oricărui flacon de medicament
Meningită bacteriană dizolvat nu trebuie să dureze mai mult de 9
Bacteriemie* ore (vezi pct. 6.3).
Infecţii osteo-articulare
Prin urmare, după reconstituire, doza unitară
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi complicate din soluția perfuzabilă trebuie administrată
Infecţii intraabdominale complicate în decurs de 9 ore, de exemplu pentru 8
grame pe zi: o doză de încărcare de 2 g
Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează
urmată de o perfuzie continuă de 2 g la
şedinţe de dializă peritoneală continuă ambulatorie
fiecare 8 ore.
(DPCA)
1 La pacienţii adulţi cu funcţie renală normală o doză de 9 g pe zi a fost utilizată fără reacţii adverse.
*Atunci când este asociată cu, sau suspectată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate la
pct.4.1.
Tabel 2: Copii cu greutate < 40 kg
Copii şi sugari cu vârsta > 2 luni şi Infecție Doză uzuală
copii cu greutate < 40 kg
Administrare intermitentă
Infecţii ale tractului urinar 100-150 mg/kg şi zi fracţionat
complicate în trei prize, maxim 6 g pe zi
Otită medie cronică supurată
Otită medie externă malignă
Copii cu neutropenie 150 mg/kg şi zi fracţionat în
trei Infecţii bronhopulmonare
Infecţii bronhopulmonare în
în prize, maxim 6 g pe zi
fibroza chistică
Meningită bacteriană
Bacteriemie*
Infecţii osteoarticulare 100 – 150 mg/kg/day în trei
prize, maxim 6 g pe zi
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor
în trei prize, maxim 6 g pe zi moi
complicate
Infecţii intraabdominale
complicate
Peritonită asociată cu dializa la
pacienţii care efectuează şedinţe
de dializă peritoneală continuă în
ambulator (DPCA)
Perfuzie continuă
Neutropenie febrilă Doză de încărcare de 60- 100
mg/kg urmată de perfuzie
Pneumonie nosocomială
continuă cu 100-200 mg/kg şi
Infecţii bronhopulmonare în
zi, maxim 6 g pe zi
fibroza chistică
Meningită bacteriană
Bacteriemie*
Infecţii osteoarticulare
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor
moi complicate
Infecţii intraabdominale
complicate
Peritonită asociată cu dializa la
pacienţii care efectuează şedinţe
de dializă peritoneală continuă în
ambulator (DPCA)
Nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤ de Infecție Doză uzuală
2 luni
Administrare intermitentă
Majoritatea infecţiilor 25-60 mg/kg şi zi fracţionat în
două prize 1
1 La nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤ 2 luni, timpul de înjumătăţire plasmatică a ceftazidimei poate fi
de 3-4 ori mai mare decât la adulţi.
*Atunci când este asociată cu, sau suspectată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate la pct.
4.1.
Copii
Nu a fost stabilită siguranţa si eficacitatea Ceftazidimă AptaPharma administrat continuu în perfuzie, la
nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤ 2 luni.
Vârstnici
Având în vedere clearance-ul scăzut corelat cu înaintarea în vârstă al ceftazidimei la pacienţii vârstnici,
doza zilnică nu trebuie să depăşească, în mod normal, 3 g ceftazidimă, în special la pacienţii cu vârsta
peste 80 de ani.
Insuficienţă hepatică
Datele disponibile nu indică necesitatea ajustării dozei în caz de insuficienţă hepatică uşoară sau
moderată. Nu sunt disponibile date din studii clinice la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi,
de asemenea, pct. 5.2). Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.
Insuficienţă renală
Ceftazidima se elimină nemodificată renal. Prin urmare, la pacienţii cu insuficienţă renală doza trebuie
redusă (vezi de asemenea pct. 4.4).
Trebuie administrată o doză iniţială de 1 g. Dozele de întreţinere trebuie stabilite în funcţie de clearance-
ul creatininei:
Tabel 3: Doza de Ceftazidimă AptaPharma recomandată pentru tratamentul de întreţinere la pacienţii cu
insuficienţă renală – perfuzie intermitentă
Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate 40 kg
Clearance-ul creatininei Creatininemie Doză unitară (g) de Intervalul dintre doze
(ml/min) (aproximativ) micromol/l Ceftamil recomandată (ore)
(mg/dl) (g)
50-31 150-200 1 12
(1,7-2,3)
30-16 200-350 1 24
(2,3-4,0)
15-6 350-500 0.5 24
(4,0-5,6)
<5 >500 0.5 48
(>5.6)
La pacienţii cu infecţii severe, doza unitară din tabelul de mai sus trebuie crescută cu 50% sau trebuie
crescută frecvenţa administrării dozelor.
La copii, clearance-ul creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară.
Copii cu greutate< 40 kg
Clearance-ul creatininei Creatininemie Doza individuală Intervalul dintre doze
(ml/min)** (aproximativ)* recomandată mg/kg (ore)
micromol/l (mg/dl) corp
50-31 150-200 (1,7-2,3) 25 12
30-16 200-350 (2,3-4,0) 25 24
15-6 350-500 (4,0-5,6) 12,5 24
<5 >500 (>5,6) 12,5 48
* Valorile creatininemiei sunt orientative şi este posibil să nu indice exact acelaşi nivel de reducere
pentru toţi pacienţii cu disfuncţie renală.
** Estimat pe baza suprafeţei corporale, sau măsurat.
Pentru siguranţă şi eficacitate, se recomandă monitorizarea clinică atentă.
Tabel 4: Doza de Ceftazidimă AptaPharma recomandată pentru întreţinere, în insuficienţă renală –
perfuzie continuă
Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate 40 kg
Clearance-ul creatininei Creatininemie (aproximativ) Intervalul dintre doze (ore)
(ml/min) micromol/l (mg/dl)
50-31 150-200 (1,7-2,3) Doza de încărcare este de 2 g urmată de 1
g până la 3 g /24 de ore
30-16 200-350 (2,3-4,0) Doza de încărcare este de 2 g urmată de 1
g/24 de ore
≤ 15 > 350 (>4,0) Nu este evaluată
Alegerea dozei trebuie efectuată cu prudenţă. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea
clinică atentă.
Copii cu greutate < 40 kg
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Ceftazidimă AptaPharma, administrat în perfuzie continuă
la copii cu insuficienţă renală şi greutate < 40 kg. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă
monitorizarea clinică atentă.
Dacă se administrează Ceftazidimă AptaPharma în perfuzie continuă la copii cu insuficienţă renală,
clearance-ul creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară a copilului.
Hemodializă
Timpul de înjumătăţire plasmatică în timpul hemodializei variază între 3 şi 5 ore.
După fiecare şedinţă de hemodializă trebuie repetată administrarea dozei de întreţinere de ceftazidimă
recomandată în tabelele 3 și 4.
Dializă peritoneală
Ceftazidima poate fi utilizată în timpul dializei peritoneale şi dializei peritoneale continue ambulatorii
(DPCA).
Pe lângă administrarea intravenoasă, ceftazidima poate fi introdusă în lichidul pentru dializă (de regulă
125 – 250 mg la 2 l soluţie de dializă).
La pacienţii cu insuficienţă renală hemodializaţi arteriovenos continuu sau cu hemofiltrare cu flux
crescut din unităţile de terapie intensivă: 1g pe zi în doză unică sau fracţionată. În cazul utilizării
hemofiltrării cu flux scăzut se recomandă ca dozele să fie cele recomandate în cazul insuficienţei renale.
La pacienţii cu hemofiltrare venovenoasă şi hemodializă venovenoasă, dozele recomandate sunt cele
din tabelele 5 și 6 de mai jos.
Tabel 5: Doza de ceftazidimă recomandată în hemofiltrarea venovenoasă continua
Funcţia renală Doza de întreţinere (mg) pentru o rată de ultrafiltrare (ml/min) 1:
reziduală (clearance-ul
5 16.7 33.3 50
creatininei în ml/min)
0 250 250 500 500
5 250 250 500 500
10 250 500 500 750
15 250 500 500 750
20 500 500 500 750
1 Doza de întreţinere trebuie administrată la fiecare 12 ore.
Tabel 6: Doza recomandată în hemodializa venovenoasă continua
Funcţia Doza de întreţinere (mg) pentru un dializat cu debit de1:
renală
1,0 litru/oră 2,.0 litri/oră
reziduală
Rata de ultrafiltrare (litri/oră) Rata de ultrafiltrare (litri/oră)
(clearance-ul
creatininei în 0,5 1,0 2,0 0,5 1,0 2,0
ml/min)
0 500 500 500 500 500 750
5 500 500 750 500 500 750
10 500 500 750 500 750 1000
15 500 750 750 750 750 1000
20 750 750 1000 750 750 1000
1 Doza de întreţinere trebuie administrată la fiecare 12 ore.
Mod de administrare
Doza depinde de severitatea infecţiei, sensibilitatea agentului patogen, localizarea şi tipul infecţiei,
vârsta şi statusul funcţiei renale ale pacientului.
Ceftazidimă AptaPharma 1 g trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie, sau intramuscular
profund. Locurile recomandate pentru injectarea intramusculară sunt cadranul supero-extern al
muşchiului gluteus maximus sau faţa laterală a coapsei. Soluţia Ceftazidimă AptaPharma poate fi
administrată direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se
administrează parenteral lichide.
Calea de administrare standard recomandată este cea intravenoasă, prin injectare intermitentă sau
perfuzie continuă. Administrarea intramusculară trebuie utilizată numai atunci când nu se poate folosi
calea intravenoasă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.
Ceftazidimă AptaPharma 2 g trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie. Soluţia
Ceftazidimă AptaPharma poate fi administrată direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie
la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Calea de administrare standard recomandată
este cea intravenoasă, prin injectare intermitentă sau perfuzie continuă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii menționați la pct.
6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu reacţie anafilactică) la orice antibiotic
betalactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipersensibilitate
Similar altor antibiotice beta-lactamice, s-au raportat reacţii de hipersensibilitate grave şi uneori fatale.
În caz de reacţii de hipersensibilitate severe tratamentul cu ceftazidimă trebuie întrerupt imediat şi
trebuie iniţiate măsurile de urgenţă corespunzătoare.
Anterior iniţierii tratamentului, trebuie stabilit dacă pacientul prezintă în antecedentele reacţii severe de
hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau orice tip de antibiotice beta-lactamice. Este
necesară prudenţă în cazul administrării ceftazidimei la pacienţi cu antecedente de reacţii non-severe de
hipersensibilitate la alte antibiotice beta-lactamice.
Spectru de activitate
Ceftazidima are spectru de activitate antibacteriană limitat. Nu se recomandă utilizarea ceftazidimei ca
medicaţie unică pentru tratamentul anumitor tipuri de infecţii, cu excepţia cazului în care
microorganismul patogen este cunoscut ca fiind sensibil la ceftazidimă sau există o probabilitate foarte
mare ca microorganismul patogen să fie sensibil la ceftazidimă. Acest raţionament se aplică în special
atunci când se intenţionează administrarea la pacienţi cu bacteremie sau meningită bacteriană, infecţii
cutanate şi ale ţesuturilor moi şi infecţii osoase şi articulare. În plus, ceftazidima este susceptibilă de a
fi hidrolizată de câteva betalactamaze cu spectru larg (BLSL). Prin urmare, atunci când ceftazidima este
selectată pentru tratament, trebuie luate în considerare microorganismele producătoare de BLSL.
Colita pseudomembranoasă
Colita asociată antibioticelor şi colita pseudomembranoasă au fost raportate în asociere cu aproape toate
tipurile de antibiotice, incluzând ceftazidima, şi pot varia ca severitate de la uşoară până la reacţii care
pot pune în pericol viaţa. Prin urmare, este important ca acest diagnostic să fie avut în vedere la pacienţii
care dezvoltă diaree în timpul sau după administrarea ceftazidimei (vezi pct. 4.8). Trebuie avută în
vedere întreruperea tratamentului cu ceftazidimă şi administrarea tratamentului specific pentru
Clostridium difficile. Este contraindicată administrarea medicamentelor care inhibă peristaltismul
intestinal.
Funcția renală
Tratamentul concomitent cu doze mari de cefalosporine sau cu medicamente nefrotoxice cum sunt
exemplu aminoglicozide sau diuretice puternice (de exemplu furosemida) poate afecta funcţia renală.
Ceftazidima este eliminată renal; prin urmare, dozele trebuie reduse în funcţie de gradul de insuficienţă
renală. Pentru siguranţă şi eficacitate pacienţii cu insuficienţă renală trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Sechele neurologice au fost raportate ocazional când doza nu a fost redusă la pacienţii cu insuficienţă
renală (vezi pct. 4.2 şi 4.8).
Înmulţirea microorganismelor rezistente
Utilizarea de lungă durată poate determina înmulţirea microorganismelor rezistente (de exemplu
enterococi, fungi), care pot impune întreruperea tratamentului sau adoptarea altor măsuri
corespunzătoare. Este esenţială evaluarea periodică a pacienţilor.
Interferențe cu testele și analizele de laborator
Ceftazidima nu interferă cu testele enzimatice pentru glicozurie, însă pot apărea uşoare interferenţe (fals-
pozitiv) cu metodele bazate pe reducerea cuprului (Benedict, Fehling, Clinitest).
Ceftazidima nu interferă cu dozarea creatininei cu picrat alcalin.
Pozitivarea testului Coombs în asociere cu utilizarea ceftazidimei la aproximativ 5% din pacienţi poate
determina interferenţe în testul de compatibilitate încrucişată a sângelui.
Reacții adverse cutanate severe (RACS)
În asociere cu tratamentul cu ceftazidimă s-au raportat, cu frecvență necunoscută, reacții adverse
cutanate severe (RACS), care includ sindrom Stevens-Johnson (SSJ), necroliză epidermică toxică
(NET), reacție la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS) și pustuloză exantematică
generalizată acută (PEGA), care pot pune viața în pericol sau pot fi letale.
Pacienții trebuie informați cu privire la semne și simptome și trebuie monitorizați cu atenție pentru
reacții cutanate. Dacă apar semne și simptome care indică aceste reacții, tratamentul cu ceftazidimă
trebuie întrerupt imediat și trebuie luat în considerare un tratament alternativ.
Tratamentul cu ceftazidimă nu trebuie reinițiat niciodată la pacienții care au dezvoltat o reacție gravă,
precum SSJ, NET, DRESS sau PEGA, asociată cu utilizarea ceftazidimei.
Administrarea de sodiu
Ceftazidimă AptaPharma 1 g
Acest medicament conţine sodiu 52,44 mg per 1 g, echivalent cu 2,62% din doza zilnică maximă de 2 g
sodiu recomandată de OMS pentru un adult.
Ceftazidimă AptaPharma 2 g
Acest medicament conţine sodiu 104,88 mg per 2 g, echivalent cu 5,24% din doza zilnică maximă de 2
g sodiu recomandată de OMS pentru un adult.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
S-au efectuat studii de interacţiune numai cu probenecid şi furosemidă.
Tratamentul concomitent cu doze mari şi medicamente nefrotoxice poate afecta funcţia renală (vezi pct
4.4).
Cloramfenicolul antagonizează in vitro ceftazidima şi alte cefalosporine. Relevanţa clinică a acestei
observaţii este necunoscută, dar dacă se propune administrarea ceftazidimei în asociere cu
cloramfenicol, trebuie luat în considerare acest posibil antagonism.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea ceftazidimei la gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au evidenţiat
efecte nocive directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, parturiţiei sau
dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3).
Ceftazidimă AptaPharma trebuie prescris la gravide numai dacă beneficiile depăşesc riscul.
Alăptarea
Ceftazidima se excretă în laptele uman în cantităţi mici, dar la doze terapeutice ale ceftazidimei nu se
anticipează apariţia de efecte la sugar. Ceftazidima poate fi utilizată în timpul alăptării.
Fertilitatea
Nu există date disponibile.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Cu
toate acestea, pot să apară reacţii adverse (de exemplu ameţeală), care pot influenţa capacitatea de a
conduce vehicule şi de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse sunt eozinofilie, trombocitoză, flebită sau tromboflebită la
administrare intravenoasă, diaree, creşteri tranzitorii ale concentrațiilor plasmatice ale enzimelor
hepatice, erupţii cutanate maculopapulare sau urticariene, durere şi/sau inflamaţie după injectare
intramusculară şi pozitivarea testului Coombs.
Date din studii clinice sponsorizate sau nesponsorizate au fost utilizate pentru a determina incidenţa
reacţiilor adverse frecvente şi mai puţin frecvente. Incidenţa celorlalte reacţii adverse a fost determinată
în principal din datele după punerea pe piaţă şi se referă mai curând la rata de raportare decât la frecvenţa
reală. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a
gravităţii. Frecvenţa reacţiilor adverse menţionate mai jos este definită utilizând următoarea convenţie:
Foarte frecvente ( 1/10)
Frecvente ( 1/100 şi < 1/10)
Mai puţin frecvente ( 1/1000 şi < 1/100)
Rare ( 1/10000 şi < 1/1000) Foarte rare (< 1/10000),
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Clasificare pe Frecvente Mai puţin Foarte rare Cu frecvenţă
aparate, sisteme şi frecvente necunoscută
organe
Infecţii şi infestări Candidoză (inclusiv
vaginală şi orală)
Tulburări Eozinofilie Neutropenie Agranulocitoză
hematologice şi Trombocitoză Leucopenie Anemie
limfatice Trombocitopenie hemolitică
Limfocitoză
Tulburări ale Anafilaxie
sistemului imunitar (incluzând
bronhospasm
şi/sau
hipotensiune
arterială) (vezi pct.
4.4)
Tulburări ale Cefalee Sechele
sistemului nervos Ameţeli neurologice1
Parestezie
Tulburări vasculare Flebită sau
tromboflebită la
administrarea
intravenoasă
Tulburări Diaree Colită2 (vezi pct. Gust neplăcut
gastrointestinale 4.4)
Durere abdominală
Greaţă
Vărsături
Tulburări Creşterea Icter
hepatobiliare tranzitorie a
valorilor serice a
uneia sau mai
multor enzime
hepatice3
Afecţiuni cutanate şi Erupţii Prurit Necroliză
ale ţesutului maculopapulare epidermică toxică
subcutanat sau urticariene Sindrom Stevens-
Johnson
Eritem multiform
Angioedem
Reacție la
medicament cu
eozinofilie și
simptome
sistemice
(DRESS)4
Pustuloză
exantematoasă
generalizată acută
(PEGA)
Tulburări renale şi Creşteri tranzitorii Nefrită
ale căilor urinare ale uremiei, azotului interstițială
uric din sânge şi/sau Insuficiență renală
creatininemiei acută
Tulburări generale şi Durere şi/sau Febră
la nivelul locului de inflamaţie după
administrare injectarea
intramusculară
Investigaţii Test Coombs
diagnostice pozitiv 5
1 S-au raportat sechele neurologice incluzând tremor, mioclonie, convulsii, encefalopatie şi comă la
pacienţi cu insuficienţă renală la care nu s-a redus în mod corespunzător doza de Ceftamil.
2 Diareea şi colita pot fi asociate cu Clostridium difficile şi se poate prezenta sub formă de colită
pseudomembranoasă.
3 ALT (SGPT), AST (SGOT), LDH, GGT, fosfatază alcalină.
4 Au existat raportări rare în care DRESS s-a asociat cu ceftazidina
5 Pozitivarea testului Combs s-a observat la aproximativ 5% dintre pacienţi şi poate interfera cu testul
de compatibilitate încrucişată a sângelui.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected].
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Supradozajul poate determina sechele neurologice incluzând encefalopatie, convulsii şi comă.
Simptome de supradozaj pot să apară în cazul în care doza nu este redusă corespunzător la pacienţii cu
insuficienţă renală (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Concentraţia plasmatică a ceftazidimei poate fi redusă prin hemodializă sau dializă peritoneală.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Alte antibiotice beta-lactamice, cefalosporine de generaţia a treia, codul
ATC: J01DD02.
Mecanism de acţiune
Ceftazidima inhibă sinteza peretelui bacterian după ataşarea de proteinele care leagă penicilina (PLP).
Astfel inhibă biosinteza peretelui celular (peptidoglican), care determină liza şi apoptoza celulei
bacteriene.
Relaţia dintre FC/FD
În cazul cefalosporinelor, s-a demonstrat că cel mai important indice de farmacocinetică –
farmacodinamie care se corelează cu eficacitatea in vivo este procentul din intervalul de dozaj în care
concentraţia de medicament nelegat se menţine peste concentraţia minimă inhibitorie (CMI) a
ceftazidimei pentru fiecare specie în parte (adică %T > CMI).
Mecanism de rezistenţă
Rezistenţa bacteriană la ceftazidimă poate să apară prin unul sau mai multe dintre următoarele
mecanisme:
• hidroliza de către beta-lactamaze. Ceftazidima poate fi hidrolizată eficient de către anumite beta-
lactamaze cu spectru larg (BLSL), incluzând familia SHV de BLSL şi enzimele de tip AmpC care pot
fi induse sau inhibate constant la anumite specii bacteriene aerobe Gram-negativ
• afinitate scăzută a proteinelor care leagă penicilina pentru ceftazidimă
• absenţa permeabilităţii membranei exterioare, care restricţionează pătrunderea ceftazidimei la nivelul
proteinelor care leagă penicilina din microorganismele Gram-negativ
• mecanisme bacteriene de tip pompe de eflux.
Valori critice pentru testarea susceptibilității
Criteriile de interpretare a CMI (concentrația minima inhibitorie) pentru testele de susceptibilitate au
fost stabilite de Comitetul European pentru Teste de Susceptibilitate Antimicrobiană (EUCAST) pentru
ceftazidimă și sunt enumerate aici: https://www.ema.europa.eu/documents/other/minimum-inhibitory-
concentration-mic-breakpoints_en.xlsx.
Sensibilitatea microbiologică
Prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de aria geografică şi în timp pentru specii
selecţionate şi sunt necesare informaţii locale despre rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului pentru
infecţii severe. Dacă este necesar, se va solicita sfatul specialistului în cazul în care prevalenţa locală a
rezistenţei face ca utilitatea medicamentului să fie pusă sub semnul îndoielii, cel puţin în cazul unor
tipuri de infecţii.
Specii frecvent sensibile
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Streptococcus pyogenes
Streptococcus agalactiae
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Citrobacter koseri
Haemophilus influenzae
Moraxella catarrhalis
Neisseria menigitidis
Pasteurella multocida
Proteus mirabilis
Proteus spp (altele)
Providencia spp.
Specii în cazul cărora rezistenţa dobândită poate fi o problemă
Microorganisme aerobe Gram-negativ:
Acinetobacter baumannii+
Burkholderia cepacia
Citrobacter freundii
Enterobacter aerogenes
Enterobacter cloacae
Escherichia coli
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella spp (other)
Pseudomonas aeruginosa
Serratia spp
Morganella morganii
Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:
Staphylococcus aureus£
Streptococcus pneumoniae££
Viridans group streptococcus
Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv:
Clostridium perfringens
Peptostreptococcus spp.
Microorganisme anaerobe Gram-negativ
Fusobacterium spp.
Microorganisme cu rezistenţă înnăscută
Bacterii aerobe Gram-pozitiv:
Enterococcus spp including Enterococcus faecalis and Enterococcus faecium
Listeria spp
Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv:
Clostridium difficile
Microorganisme anaerobe Gram-negativ:
Bacteroides spp. (many strains of Bacteroides fragilis are resistant).
Altele:
Chlamydia spp
Mycoplasma spp
Legionella spp
£ Se consideră că S. aureus meticilino-sensibil are sensibilitate înnăscută scăzută la ceftazidimă. Toate
tulpinile de S. aureus meticilino-rezistent sunt rezistente la ceftazidimă.
££Se anticipează ca S. pneumoniae cu sensibilitate intermediară sau rezistent la penicilină să prezinte
cel puţin sensibilitate redusă la ceftazidimă.
+ Rate înalte de rezistenţă au fost observate în una sau mai multe zone/ţări/regiuni din cadrul UE.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea intramusculară a unor doze de 500 mg, respectiv 1 g de ceftazidimă, concentraţiile
plasmatice maxime de 18 mg/l, respectiv 37 mg/l sunt atinse rapid (după 1 oră). După 5 minute de la
injectarea intravenoasă în bolus a 500 mg, 1 g sau 2 g, concentraţiile plasmatice sunt de 46 mg/l, 87
mg/l, respectiv 170 mg/l. Cinetica ceftazidimei este liniară în intervalul dozei unice de la 0,5 la 2 g după
administrare intravenoasă sau intramusculară.
Distribuţie
Legarea de proteinele plasmatice este redusă, sub 10%. Concentraţii de ceftazidimă mai mari decât CMI
pot fi atinse pentru microorganismele frecvente în ţesuturi precum oase, inimă, bilă, spută, umoarea
apoasă, lichidul sinovial, pleural şi peritoneal. Ceftazidima traversează bariera fetoplacentară şi se
excretă în laptele uman. Traversarea barierei hematoencefalice intacte este slabă, realizându-se
concentraţii scăzute de ceftazidimă în lichidul cefalorahidian (LCR) în absenţa inflamaţiei. Cu toate
acestea, concentraţii de 4-20 mg/l sau mai mari se realizează în LCR când meningele este inflamat.
Metabolizare
Ceftazidima nu se metabolizează.
Eliminare
După administrare pe cale parenterală concentraţiile plasmatice scad cu un timp de înjumătăţire de
aproximativ 2 ore. Ceftazidima se excretă sub formă nemodificată în urină prin filtrare glomerulară;
aproximativ 80-90% din doză se regăseşte în urină în 24 de ore. Mai puţin de 1% se excretă prin bilă.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Eliminarea ceftazidimei este scăzută la pacienţii cu insuficienţă renală şi doza trebuie redusă (vezi pct
4.2).
Insuficienţă hepatică
Prezenţa insuficienţei hepatice uşoare până la moderată nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii
ceftazidimei la persoane cărora li s-a administrat intravenos o doză de 2 g la interval de 8 ore, timp de 5
zile, cu condiţia ca funcţia renală să nu fi fost afectată (vezi pct 4.2).
Vârstnici
Clearance-ul redus observat la pacienţii vârstnici s-a datorat în principal scăderii corelate cu vârsta a
clearance-ului renal al ceftazidimei. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a variat
între 3,5 şi 4 ore după administrare în doză unică sau repetată timp de 7 zile, a unor doze de 2 g injectabil
în bolus i.v. de două ori pe zi la pacienţi cu vârsta de 80 de ani sau peste.
Copii
Timpul de înjumătăţire al ceftazidimei este prelungit la nou-născuţii la termen sau prematuri cu 4,5-7,5
ore după administrarea unor doze cuprinse între 25 şi 30 mg/kg. Cu toate acestea, la vârsta de 2 luni,
timpul de înjumătăţire se situează în intervalul pentru adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice de siguranţă, toxicitate după doze repetate, genotoxicitate, toxicitate asupra funcţiei de
reproducere. Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu ceftazidimă.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Carbonat de sodiu
6.2 Incompatibilităţi
Ceftazidimă AptaPharma este mai puțin stabilă în soluție de bicarbonat de sodiu decât în alte soluții
intravenoase. Ceftazidimă AptaPharma și aminoglicozidele nu trebuie amestecate în aceeași seringă sau
linie de perfuzie. A fost raportată precipitarea soluţiei atunci când se adaugă vancomicină în soluţia de
ceftazidimă. Se recomandă ca între administrările acestor două substanţe, dacă se foloseşte aceeaşi
seringă sau linie de administrare, acestea să fie clătite.
6.3 Perioada de valabilitate
Flacoane nedeschise: 3 ani.
După reconstituire/diluare pentru administare intravenoasă: până la 24 ore. A se păstra la 2-8°C (într-un
frigider).
După reconstituirea/diluarea Ceftazidimă AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă
pentru administare intramusculară: Medicamentul trebuie utilizat imediat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Flacon nedeschis
Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare. A se păstra flaconul în cutie, pentru a fi
protejat de lumină.
După reconstituire/diluare
Stabilitatea chimică și fizică a soluției reconstituite/diluate pentru administrare intravenoasă a fost
demonstrată pentru 24 ore la temperaturi de 2-8°C.
Din punct de vedere microbiologic, soluția reconstituită/diluată trebuie utilizată imediat. Dacă nu este
utilizată imediat, durata şi condiţiile de păstrare în utilizare anterior administrării medicamentului devin
responsabilitatea utilizatorului nu trebuie să fie, în mod normal, mai mari de 24 ore la 2ºC până la 8ºC.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Ceftazidimă AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă este ambalat în flacoane din
sticlă incoloră (tip III), cu capacitatea de 10 ml, închise cu dop gri închis din cauciuc bromobutilic (tip
I) și capsă detașabilă din aluminiu.
Cutii cu 10 flacoane
Ceftazidimă AptaPharma 2 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă este ambalat în flacoane din
sticlă incoloră (tip III), cu capacitatea de 50 ml, închise cu dop gri închis din cauciuc bromobutilic (tip
I) și capsă detașabilă din aluminiu.
Cutii cu 5 sau 10 flacoane
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Instrucţiuni pentru reconstituire
A se vedea tabelele 7 și 8 pentru volumele care se adaugă şi concentraţiile soluţiilor, care pot fi utile
atunci când sunt necesare doze fracţionate
Tabel 7: Pulbere pentru soluție injectabilă
Forma de prezentare Cantitatea de solvent Concentraţia
pentru reconstituirea aproximativă
soluţiei (ml) (mg/ml)
1 g
Intramuscular 3 ml 260
Bolus intravenos 10 ml 90
2 g
Bolus intravenous 10 ml 170
Notă:
• Volumul rezultat din soluția de ceftazidimă în mediul de reconstituire crește datorită factorului de
înlocuire al produsului rezultat, prezentat în tabelul de mai sus (concentrația exprimată în mg/ml).
Ceftazidima în concentrație de 90 mg/ml este compatibilă cu:
• Apă pentru preparate injectabile
• Soluție injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%)
Tabel 8: Pulbere pentru soluție perfuzabilă
Forma de prezentare Cantitatea de solvent Concentraţia
pentru reconstituirea aproximativă
soluţiei (ml) (mg/ml)
1 g
Perfuzie intravenoasă 50 ml* 20
2 g
Perfuzie intravenoasă 50 ml* 40
**Diluţia trebuie efectuată în două etape
Notă:
• Volumul rezultat din soluția de ceftazidimă în mediul de reconstituire crește datorită factorului de
înlocuire al produsului rezultat, prezentat în tabelul de mai sus (concentrația exprimată în mg/ml).
Culoarea soluţiilor reconstituite este de la galben-deschis până la culoarea chihlimbarului, în funcţie de
concentraţie, solventul utilizat pentru reconstituire şi condiţiile de păstrare. Conform recomandărilor
oficiale, aceste variaţii de culoare nu afectează potenţa medicamentului.
Ceftazidima la concentrații între 1 mg/ml și 40 mg/ml este compatibilă cu:
• Soluție injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%)
• soluţie injectabilă M/6 sodium lactat
• compus injectabil sodium lactat (soluție Hartmann)
• dextroză injectabilă 5%
• clorură de sodiu 0,225% și dextroză injectabilă 5%
• clorură de sodiu 0,45% și dextroză injectabilă 5%
• clorură de sodiu 0,9% și dextroză injectabilă 5%
• clorură de sodiu 0,18% și dextroză injectabilă 4%
• dextroză injectabilă 10%
• Dextran 40 injectabil 10% și clorură de sodiu injectabil 0,9%
• Dextran 40 injectabil 10% și dextroză injectabil 5%
• Dextran 70 injectabil 6% și clorură de sodiu injectabil 0,9%
• Dextran 70 injectabil 6% și dextroză injectabil 5%
La concentrații între 0,05 mg/ml și 0,25 mg/ml, ceftazidima este compatibilă cu lichidele de dializă
intraperitoneală (lactat).
În cazul concentrațiilor detaliate în tabelul 7 ceftazidina se poate reconstitui cu clorhidrat de lidocaine
0,5% sau 1% pentru utilizare intramusculară.
Prepararea soluţiei pentru injectare în bolus
1. Se introduce acul seringii prin capacul flaconului şi se adaugă cantitatea necesară de solvent. Vidul
poate ajuta la introducerea solventului. Se îndepărtează acul seringii.
2. Se agită pentru dizolvare: se eliberează dioxidul de carbon şi se obţine o soluţie clară după 1 până la
2 minute.
3. Se întoarce flaconul. Cu pistonul seringii complet apăsat, se introduce acul prin capacul flaconului şi
se extrage întregul volum de soluţie în seringă (presiunea din seringă poate ajuta extragerea). Asiguraţi-
vă că acul rămâne în soluţie şi că nu pătrunde în spaţiul capacului. Soluţia extrasă poate conţine mici
bule de dioxid de carbon; acestea pot fi ignorate. Aceste soluţii se administrează direct în venă sau pot
fi introduse în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Ceftazidima este
compatibilă cu soluţiile intravenoase enumerate mai sus.
Prepararea soluţiilor pentru administrare intravenoasă în flacoane standard (mini-pungă sau set de tip
burete)
Prepararea se efectuează utilizând în total 50 ml de solvent compatibil, adăugat în DOUĂ etape conform
instrucţiunilor de mai jos.
1. Se introduce acul seringii prin capacul flaconului şi se adaugă 10 ml de solvent.
2. Se extrage acul şi se agită flaconul până la obţinerea unei soluţii limpezi.
3. Nu se introduce un ac pentru scoaterea gazului decât după dizolvarea pulberii. Se introduce un ac
pentru scoaterea gazului prin capacul flaconului pentru a elibera presiunea din flacon.
4. Se transferă soluţia reconstituită în dispozitivul final de administrare (de exemplu mini-pungă sau set
de tip burete) până la obţinerea unui volum total de 50 ml, şi se administrează în perfuzie intravenoasă
cu durata de 15 până la 30 min.
Notă: Pentru a păstra sterilitatea medicamentului, este important să nu se introducă acul pentru scoaterea
gazului înainte ca medicamentul să fie dizolvat.
Orice soluție de antibiotic reziduală trebuie eliminată.
Culoarea soluțiilor de Ceftazidimă AptaPharma variază de la galben deschis la chihlimbar.
Soluțiile trebuie să fie transparente și practic lipsite de particule.
Se administrează în doză unică.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Apta Medica Internacional d.o.o
Likozarjeva ul. 6
1000 Ljubljana
Slovenia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
15879/2025/01
15880/2025/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Martie 2020
Data primei autorizări: Februarie 2022
Data reînnoirii autorizației: Martie 2025
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2025