Ceftamil 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.

Prospect Ceftamil 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.

Producator: Antibiotice SA

Clasa ATC: Antibiotice de uz sistemic. Cefalosporine de generaţia a treia, codul ATC:

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6072/2014/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10-11-12 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Ceftamil 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă conţine ceftazidimă 1 g sub formă de

ceftazidimă pentahidrat.

Excipient cu efect cunoscut: fiecare flacon conţine 2,3 mmol (54 mg) sodiu.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă

Pulbere de culoare albă sau galben pal.

4. DATE CLINICE

4.1. Indicaţii terapeutice

Ceftamil este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulţi, adolescenţi şi copii,

incluzând nou-născuţi (de la naştere).

 Pneumonie nosocomială

 Infecţii bronhopulmonare la pacienţi cu fibroză chistică

 Meningită bacteriană

 Otită medie cronică supurativă

 Otită externă malignă

 Infecţii ale tractului urinar complicate

 Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, complicate

 Infecţii intraabdominale complicate

 Infecţii osteoarticulare

 Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă

 ambulatorie (DPCA).

Tratamentul pacienţilor cu bacteremie care apare în asociere cu, sau este suspicionată a fi asociată cu

oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.

Ceftazidima poate fi utilizată în tratamentul pacienţilor cu neutropenie care prezintă febră suspicionată a fi

determinată de o infecţie bacteriană.

Ceftazidima poate fi utilizată în profilaxia perioperatorie a infecţiilor tractului urinar la pacienţii la care se

efectuează rezecţie transuretrală a prostatei (RTUP).

Când se optează pentru ceftazidimă, trebuie să se ţină cont de spectrul său antibacterian, care se limitează

în principal la bacterii aerobe Gram-negativ (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Ceftazidima trebuie admnistrată concomitent cu alte antibiotice ori de câte ori spectrul său de acţiune nu

acoperă bacteriile patogene posibil implicate.

Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor

antibacteriene.

4.2. Doze şi mod de administrare

Doze

Tabel 1: Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate 40 kg

Administrare intermitentă

Infecţie Doză pentru administrare

Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică 100 până la 150 mg/kg şi zi la fiecare 8 ore, maxim

9 g pe zi

Neutropenie febrilă

Pneumonie nosocomială 2 g la fiecare 8 ore

Meningită bacteriană

Bacteremie*

Infecţii osteoarticulare 1-2 g la fiecare 8 ore

Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi complicate

Infecţii intraabdominale complicate

Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care

efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă

ambulatorie (DPCA)

Infecţii ale tractului urinar complicate 1-2 g la fiecare 8 ore sau 12 ore

Profilaxia perioperatorie în rezecţia transuretrală 1 g la inducerea anesteziei şi a doua doză la

a prostatei (RTUP) îndepărtarea cateterului

Otită medie cronică supurată

Otită externă malignă 1 g până la 2 g la fiecare 8 ore

Perfuzie continuă

Infecţie Doza pentru administrare

Neutropenie febrilă

Pneumonie nosocomială Doză de încărcare de 2 g urmată de perfuzie continuă

Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică cu 4 până la 6 g la fiecare 24 de ore

Meningită bacteriană

Bacteremie*

Infecţii osteo-articulare

Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi complicate

Infecţii intraabdominale complicate

Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care

efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă

ambulatorie (DPCA)

La pacienţii adulţi cu funcţie renală normală o doză de 9 g/zi a fost utilizată fără reacţii adverse.

*Atunci când este asociată cu, sau suspectată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate la pct.4.1.

Tabel 2: Copii cu greutate < 40 kg

Copii şi sugari cu vârsta > 2 Infecţie Doză uzuală

luni şi copii cu greutate < 40

Administrare intermitentă

Infecţii ale tractului urinar 100-150 mg/kg şi zi fracţionat

complicate în trei prize, maxim 6 g/zi

Otită medie cronică supurată

Otită medie externă malignă

Copii cu neutropenie 150 mg/kg şi zi fracţionat în trei

Infecţii bronhopulmonare în prize, maxim 6 g/zi

fibroza chistică

Meningită bacteriană

Bacteremie*

Infecţii osteoarticulare 100-150 mg/kg şi zi fracţionat

Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor în trei prize, maxim 6 g/zi

moi complicate

Infecţii intraabdominale

complicate

Peritonită asociată cu dializa la

pacienţii care efectuează şedinţe

de dializă peritoneală continuă în

ambulator (DPCA)

Perfuzie continuă

Neutropenie febrilă Doză de încărcare de 60-

Pneumonie nosocomială 100 mg/kg urmată de perfuzie

Infecţii bronhopulmonare în continuă cu 100-200 mg/kg şi

fibroza chistică zi, maxim 6 g/zi

Meningită bacteriană

Bacteremie*

Infecţii osteoarticulare

Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor

moi complicate

Infecţii intraabdominale

complicate

Peritonită asociată cu dializa la

pacienţii care efectuează şedinţe

de dializă peritoneală continuă în

ambulator (DPCA)

Nou-născuţi şi sugari cu vârsta Infecţie Doză uzuală

≤ de 2 luni

Administrare intermitentă

Majoritatea infecţiilor 25-60 mg/kg şi zi fracţionat în

douăprize

La nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤ 2 luni, timpul de înjumătăţire plasmatică a ceftazidimei poate fi

de 3-4 ori mai mare decât la adulţi.

*Atunci când este asociată cu, sau suspectată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate la pct.

4.1.

Copii

Nu a fost stabilită siguranţa si eficacitatea Ceftamil administrat continuu în perfuzie, la nou-născuţi şi

sugari cu vârsta ≤ 2 luni.

Vârstnici

Având în vedere clearance-ul scăzut corelat cu înaintarea în vârstă al ceftazidimei la pacienţii vârstnici,

doza zilnică nu trebuie să depăşească, în mod normal, 3 g ceftazidimă, în special la pacienţii cu vârsta

peste 80 de ani.

Insuficienţă hepatică

Datele disponibile nu indică necesitatea ajustării dozei în caz de insuficienţă hepatică uşoară sau

moderată. Nu sunt disponibile date din studii clinice la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi,

de asemenea, pct. 5.2). Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.

Insuficienţă renală

Ceftazidima se elimină nemodificată renal. Prin urmare, la pacienţii cu insuficienţă renală doza trebuie

redusă (vezi de asemenea pct. 4.4).

Trebuie administrată o doză iniţială de 1 g. Dozele de întreţinere trebuie stabilite în funcţie de

clearance-ul creatininei:

Tabel 3: Doza de Ceftamil recomandată pentru tratamentul de întreţinere la pacienţii cu insuficienţă

renală – perfuzie intermitentă

Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate  40 kg

Creatininemie Doză unitară (g)

Clearance-ul Intervalul dintre doze

(aproximativ) de Ceftamil

creatininei (ml/min) (ore)

micromol/l (mg/dl) recomandată (g)

150-200

50-31 1 12

(1,7-2,3)

200-350

30-16 1 24

(2,3-4,0)

350-500

15-6 0,5 24

(4,0-5,6)

>500

<5 0,5 48

(>5,6)

La pacienţii cu infecţii severe, doza unitară din tabelul de mai sus trebuie crescută cu 50% sau trebuie

crescută frecvenţa administrării dozelor.

La copii, clearance-ul creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară.

Copii cu greutate< 40 kg

Clearance-ul Creatininemie Doza individuală

Intervalul dintre doze

creatininei (aproximativ)* recomandată mg/kg

(ore)

(ml/min)** micromol/l (mg/dl) corp

150-200

50-31 25 12

(1,7-2,3)

200-350

30-16 25 24

(2,3-4,0)

350-500

15-6 12,5 24

(4,0-5,6)

>500

<5 (>5,6) 12,5 48

* Valorile creatininemiei sunt orientative şi este posibil să nu indice exact acelaşi nivel de reducere

pentru toţi pacienţii cu disfuncţie renală.

** Estimat pe baza suprafeţei corporale, sau măsurat.

Pentru siguranţă şi eficacitate, se recomandă monitorizarea clinică atentă.

Tabel 4: Doza de Ceftamil recomandată pentru întreţinere, în insuficienţă renală – perfuzie continuă

Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate  40 kg

Creatininemie

Clearance-ul creatininei

(aproximativ) Intervalul dintre doze (ore)

(ml/min)

micromol/l (mg/dl)

Doza de încărcare este de 2 g

150-200

50-31 urmată de 1 g până la 3 g /24

(1,7-2,3)

de ore

200-350 Doza de încărcare este de 2 g

30-16

(2,3-4,0) urmată de 1 g/24 de ore

≥350

≤15 Nu este evaluată

(>4,0)

Alegerea dozei trebuie efectuată cu prudenţă. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă

monitorizarea clinică atentă.

Copii cu greutate < 40 kg

Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Ceftamil, administrat în perfuzie continuă la copii cu

insuficienţă renală şi greutate < 40 kg. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea

clinică atentă.

Dacă se administrează Ceftamil în perfuzie continuă la copii cu insuficienţă renală, clearance-ul

creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară a copilului.

Hemodializă

Timpul de înjumătăţire plasmatică în timpul hemodializei variază între 3 şi 5 ore.

După fiecare şedinţă de hemodializă trebuie repetată administrarea dozei de întreţinere de ceftazidimă

recomandată în tabelul de mai jos.

Dializă peritoneală

Ceftazidima poate fi utilizată în timpul dializei peritoneale şi dializei peritoneale continue ambulatorii

(DPCA).

Pe lângă administrarea intravenoasă, ceftazidima poate fi introdusă în lichidul pentru dializă (de regulă

125 – 250 mg la 2 l soluţie de dializă).

La pacienţii cu insuficienţă renală hemodializaţi arteriovenos continuu sau cu hemofiltrare cu flux

crescut din unităţile de terapie intensivă: 1g pe zi în doză unică sau fracţionată. În cazul utilizării

hemofiltrării cu flux scăzut se recomandă ca dozele să fie cele recomandate în cazul insuficienţei

renale.

La pacienţii cu hemofiltrare venovenoasă şi hemodializă venovenoasă, dozele recomandate sunt cele din

tabelele de mai jos.

Tabel 5: Doza de ceftazidimă recomandată în hemofiltrarea venovenoasă continuă

Funcţia renală Doza de întreţinere (mg) pentru o rată de ultrafiltrare (ml/min) :

reziduală 5 16,7 33,3 50

(clearance-ul

creatininei în

ml/min)

0 250 250 500 500

5 250 250 500 500

10 250 500 500 750

15 250 500 500 750

20 500 500 500 750

Doza de întreţinere trebuie administrată la fiecare 12 ore.

Tabel 6: Doza recomandată în hemodializa venovenoasă continuă

Funcţia renală Doza de întreţinere (mg) pentru un dializat cu debit de :

reziduală 1,0 litru/oră 2,0 litri/oră

(clearance-ul Rata de ultrafiltrare (litri/oră) Rata de ultrafiltrare (litri/oră)

creatininei în 0,5 1,0 2,0 0,5 1,0 2,0

ml/min)

0 500 500 500 500 500 750

5 500 500 750 500 500 750

10 500 500 750 500 750 1000

15 500 750 750 750 750 1000

20 750 750 1000 750 750 1000

Doza de întreţinere trebuie administrată la fiecare 12 ore.

Mod de administrare

Ceftamil trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie, sau intramuscular profund. Locurile

recomandate pentru injectarea intramusculară sunt cadranul supero-extern al muşchiului gluteus

maximus sau faţa laterală a coapsei. Soluţia Ceftamil poate fi administrată direct în venă sau poate fi

introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide.

Calea de administrare standard recomandată este cea intravenoasă, prin injectare intermitentă sau

perfuzie continuă. Administrarea intramusculară trebuie utilizată numai atunci când nu se poate folosi

calea intravenoasă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.

Doza depinde de severitatea infecţiei, sensibilitatea agentului patogen, localizarea şi tipul infecţiei,

vârsta şi statusul funcţiei renale ale pacientului.

Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

4.3. Contraindicaţii

Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţi.

Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu reacţie anafilactică) la orice antibiotic beta-

lactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).

4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Similar altor antibiotice beta-lactamice, s-au raportat reacţii de hipersensibilitate grave şi uneori fatale. În

caz de reacţii de hipersensibilitate severe tratamentul cu ceftazidimă trebuie întrerupt imediat şi

trebuie iniţiate măsurile de urgenţă corespunzătoare.

Anterior iniţierii tratamentului, trebuie stabilit dacă pacientul prezintă în antecedentele reacţii severe de

hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau orice tip de antibiotice beta-lactamice. Este

necesară prudenţă în cazul administrării ceftazidimei la pacienţi cu antecedente de reacţii non-severe de

hipersensibilitate la alte antibiotice beta-lactamice.

Ceftazidima are spectru de activitate antibacteriană limitat. Nu se recomandă utilizarea ceftazidimei ca

medicaţie unică pentru tratamentul anumitor tipuri de infecţii, cu excepţia cazului în care agentul patogen

este cunoscut ca fiind sensibil la ceftazidimă sau există o probabilitate foarte mare ca agentul patogen să

fie sensibil la ceftazidimă. Acest raţionament se aplică în special atunci când se intenţionează

administrarea la pacienţi cu bacteremie sau meningită bacteriană, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi şi

infecţii osoase şi articulare. În plus, ceftazidima este susceptibilă de a fi hidrolizată de câteva beta-

lactamaze cu spectru larg (BLSL). Prin urmare, atunci când ceftazidima este selectată pentru tratament,

trebuie luate în considerare microorganismele producătoare de BLSL.

Colita asociată antibioticelor şi colita pseudomembranoasă au fost raportate în asociere cu aproape toate

tipurile de antibiotice, incluzând ceftazidima, şi pot varia ca severitate de la uşoară până la reacţii care pot

pune în pericol viaţa. Prin urmare, este important ca acest diagnostic să fie avut în vedere la pacienţii care

dezvoltă diaree în timpul sau după administrarea ceftazidimei (vezi pct. 4.8). Trebuie avută în vedere

întreruperea tratamentului cu ceftazidimă şi administrarea tratamentului specific pentru Clostridium

difficile. Este contraindicată administrarea medicamentelor care inhibă peristaltismul intestinal.

Tratamentul concomitent cu doze mari de cefalosporine sau cu medicamente nefrotoxice cum sunt

exemplu aminoglicozide sau diuretice puternice (de exemplu furosemida) poate afecta funcţia renală.

Ceftazidima este eliminată renal; prin urmare, dozele trebuie reduse în funcţie de gradul de insuficienţă

renală. Pentru siguranţă şi eficacitate pacienţii cu insuficienţă renală trebuie monitorizaţi cu atenţie.

Sechele neurologice au fost raportate ocazional când doza nu a fost redusă la pacienţii cu insuficienţă

renală (vezi pct. 4.2 şi 4.8).

Utilizarea de lungă durată poate determina înmulţirea microorganismelor rezistente (de exemplu

enterococi, fungi), care pot impune întreruperea tratamentului sau adoptarea altor măsuri

corespunzătoare. Este esenţială evaluarea periodică a pacienţilor.

Ceftazidima nu interferă cu testele enzimatice pentru glicozurie, însă pot apărea uşoare interferenţe

(fals-pozitiv) cu metodele bazate pe reducerea cuprului (Benedict, Fehling, Clinitest).

Ceftazidima nu interferă cu dozarea creatininei cu picrat alcalin.

Pozitivarea testului Coombs în asociere cu utilizarea ceftazidimei la aproximativ 5% din pacienţi poate

determina interferenţe în testul de compatibilitate încrucişată a sângelui.

Informaţii importante despre unul dintre excipienţii Ceftamil:

Ceftamil conţine carbonat de sodiu.

Ceftamil 1 g conţine 2,3 mmol (54 mg) sodiu pe flacon.

Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmeaza o dietă cu restricţie de sodiu

4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

S-au efectuat studii de interacţiune numai cu probenecid şi furosemidă.

Tratamentul concomitent cu doze mari şi medicamente nefrotoxice poate afecta funcţia renală (vezi pct

4.4).

Cloramfenicolul antagonizează in vitro ceftazidima şi alte cefalosporine. Relevanţa clinică a acestei

observaţii este necunoscută, dar dacă se propune administrarea ceftazidimei în asociere cu

cloramfenicol, trebuie luat în considerare acest posibil antagonism.

Asemeni altor antibiotice, ceftazidima poate afecta flora intestinală, care conduce la reabsorbţia mai

mică a estrogenilor şi astfel scade eficacitatea contraceptivelor orale combinate. Prin urmare sunt

recomandate metode contraceptive alternative non-hormonale.

4.6. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Datele provenite din utilizarea ceftazidimei la gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au evidenţiat

efecte nocive directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, parturiţiei sau

dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3).

Ceftamil trebuie prescris la gravide numai dacă beneficiile depăşesc riscul.

Alăptarea

Ceftazidima se excretă în laptele uman în cantităţi mici, dar la doze terapeutice ale ceftazidimei nu se

anticipează apariţia de efecte la sugar. Ceftazidima poate fi utilizată în timpul alăptării.

Fertilitatea

Nu există date disponibile.

4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Cu

toate acestea, pot să apară reacţii adverse (de exemplu ameţeală), care pot influenţa capacitatea de a

conduce vehicule şi de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).

4.8. Reacţii adverse

Cele mai frecvente reacţii adverse sunt eozinofilie, trombocitoză, flebită sau tromboflebită la

administrare intravenoasă, diaree, creşteri tranzitorii ale enzimelor hepatice, erupţii cutanate

maculopapulare sau urticariene, durere şi/sau inflamaţie după injectare intramusculară şi pozitivarea

testului Coombs.

Date din studii clinice sponsorizate sau nesponsorizate au fost utilizate pentru a determina incidenţa

reacţiilor adverse frecvente şi mai puţin frecvente. Incidenţa celorlalte reacţii adverse a fost determinată în

principal din datele după punerea pe piaţă şi se referă mai curând la rata de raportare decât la frecvenţa

reală. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a

gravităţii. Frecvenţa reacţiilor adverse menţionate mai jos este definită utilizând următoarea convenţie:

Foarte frecvente ( 1/10) Frecvente

( 1/100 şi < 1/10)

Mai puţin frecvente ( 1/1000 şi < 1/100)

Rare ( 1/10000 şi < 1/1000)

Foarte rare (< 1/10000),

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Clasificare pe Frecvente Mai puţin frecvente Foarte rare Cu frecvenţă

aparate, sisteme şi necunoscută

organe

Infecţii şi infestări Candidoză (inclusiv

vaginală şi orală)

Tulburări Eozinofilie Neutropenie Agranulocitoză

hematologice şi Trombocitoză Leucopenie Anemie

limfatice Trombocitopenie hemolitică

Limfocitoză

Tulburări ale Anafilaxie

sistemului imunitar (incluzând

bronhospasm

şi/sau

hipotensiune

arterială) (vezi

pct. 4.4)

Tulburări ale Cefalee Sechele

sistemului nervos Ameţeli neurologice1

Parestezie

Tulburări vasculare Flebită sau

tromboflebită la

administrarea

intravenoasă

Tulburări gastro- Diaree Colită2 (vezi pct. 4.4) Gust neplăcut

intestinale Durere abdominală

Greaţă

Vărsături

Tulburări Creşterea Icter

hepatobiliare tranzitorie a

valorilor serice a

uneia sau mai

multor enzime

hepatice3

Afecţiuni cutanate Erupţii Prurit Necroliză

şi ale ţesutului maculopapulare epidermică toxică

subcutanat sau urticariene Sindrom

Stevens-Johnson

Eritem multiform

Angioedem

Tulburări renale şi Creşteri tranzitorii Nefrită

ale căilor urinare ale uremiei, azotului interstiţială

uric din sânge şi/sau Insuficienţă

creatininemiei renală acută

Tulburări generale Durere şi/sau Febră

şi la nivelul locului inflamaţie după

de administrare injectarea

intramusculară

Investigaţii Test Coombs

diagnostice pozitiv 4

1 S-au raportat sechele neurologice incluzând tremor, mioclonie, convulsii, encefalopatie şi comă la

pacienţi cu insuficienţă renală la care nu s-a redus în mod corespunzător doza de Ceftamil.

2 Diareea şi colita pot fi asociate cu Clostridium difficile şi se poate prezenta sub formă de colită

pseudomembranoasă.

3 ALT (SGPT), AST (SOGT), LHD, GGT, fosfatază alcalină.

4 Pozitivarea testului Combs s-a observat la aproximativ 5% dintre pacienţi şi poate interfera cu testul

de compatibilitate încrucişată a sângelui.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul

sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de

raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9. Supradozaj

Supradozajul poate determina sechele neurologice incluzând encefalopatie, convulsii şi comă. Simptome

de supradozaj pot să apară în cazul în care doza nu este redusă corespunzător la pacienţii cu insuficienţă

renală (vezi pct. 4.2 şi 4.4).

Concentraţia plasmatică a ceftazidimei poate fi redusă prin hemodializă sau dializă peritoneală.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1. Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Antibiotice de uz sistemic. Cefalosporine de generaţia a treia, codul ATC:

J01DD02.

Mecanism de acţiune

Ceftazidima inhibă sinteza peretelui bacterian după ataşarea de proteinele care leagă penicilina (PLP).

Astfel inhibă biosinteza peretelui celular (peptidoglican), care determină liza şi apoptoza celulei

bacteriene.

Relaţia dintre FC/FD

În cazul cefalosporinelor, s-a demonstrat că cel mai important indice de farmacocinetică-

farmacodinamie care se corelează cu eficacitatea in vivo este procentul din intervalul de dozaj în care

concentraţia de medicament nelegat se menţine peste concentraţia minimă inhibitorie (CMI) a

ceftazidimei pentru fiecare specie în parte (adică %T > CMI).

Mecanism de rezistenţă

Rezistenţa bacteriană la ceftazidimă poate să apară prin unul sau mai multe dintre următoarele

mecanisme:

 hidroliza de către beta-lactamaze. Ceftazidima poate fi hidrolizată eficient de către anumite beta-

lactamaze cu spectru larg (BLSL), incluzând familia SHV de BLSL şi enzimele de tip AmpC care

pot fi induse sau inhibate constant la anumite specii bacteriene aerobe Gram-negativ

 afinitate scăzută a proteinelor care leagă penicilina pentru ceftazidimă

 absenţa permeabilităţii membranei exterioare, care restricţionează pătrunderea ceftazidimei la

nivelul proteinelor care leagă penicilina din microorganismele Gram-negativ

 mecanisme bacteriene de tip pompe de eflux.

Valori critice

Valorile critice ale concentraţiei minime inhibitorii (CMI) recomandate de EUCAST (European

Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing) sunt următoarele:

Microorganism Valori critice (mg/l)

S I R

Enterobacteriacee ≤ 1 2-4 > 4

Pseudomonas aeruginosa ≤ 8 – > 8

Valori critice2 nelegate de ≤ 4 8 > 8

specie

S=sensibil, I=intermediar, R=rezistent.

1 Valorile critice raportate la dozele terapeutice mari (2 g x 3).

2 Valorile critice nelegate de specie au fost determinate în principal pe baza datelor FC/FD şi sunt

independente de distribuţiile CMI ale speciilor specifice. Ele sunt utilizate numai pentru speciile

care nu sunt menţionate în tabel sau în notele explicative.

Sensibilitatea microbiologică

Prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de aria geografică şi în timp pentru specii

selecţionate şi sunt necesare informaţii locale despre rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului pentru

infecţii severe. Dacă este necesar, se va solicita sfatul specialistului în cazul în care prevalenţa locală a

rezistenţei face ca utilitatea medicamentului să fie pusă sub semnul îndoielii, cel puţin în cazul unor

tipuri de infecţii.

Specii frecvent sensibile

Microorganisme aerobe Gram-pozitiv

Streptococcus pyogenes

Streptococcus agalactiae

Microorganisme aerobe Gram-negativ

Citrobacter koseri

Escherichia coli

Haemophilus influenzae

Moraxella catarrhalis

Neisseria meningitidis

Proteus mirabilis

Proteus spp. (altele)

Providencia spp

Specii în cazul cărora rezistenţa dobândită poate fi o problemă

Microorganisme aerobe Gram-negativ

Acinetobacter baumannii£+

Burkholderia cepacia

Citrobacter freundii

Enterobacter aerogenes

Enterobacter cloacae

Klebsiella pneumoniae

Klebsiella spp (altele)

Pseudomonas aeruginosa

Serratia spp

Morganella morganii

Microorganisme aerobe Gram-pozitiv

Staphylococcus aureus£

Streptococcus pneumoniae££

Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv

Clostridium perfringens

Peptococcus spp

Peptostreptococcus spp

Microorganisme anaerobe Gram-negativ

Fusobacterium spp.

Microorganisme cu rezistenţă înnăscută

Bacterii aerobe Gram-pozitiv

Enterococi incluzând Enterococcus faecalis şi Enterococcus faecium

Listeria spp

Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv

Clostridium difficile

Microorganisme anaerobe Gram-negativ

Bacteroides species (multe tulpini de Bacteroides fragilis sunt rezistente).

Altele:

Chlamydia spp

Mycoplasma spp

Legionella spp

Se consideră că S. aureus meticilino-sensibil are sensibilitate înnăscută scăzută la ceftazidimă. Toate

tulpinile de S. aureus meticilino-rezistent sunt rezistente la ceftazidimă.

££

Se anticipează ca S. pneumoniae cu sensibilitate intermediară sau rezistent la penicilină să prezinte

cel puţin sensibilitate redusă la ceftazidimă.

+ Rate înalte de rezistenţă au fost observate în una sau mai multe zone/ţări/regiuni din cadrul UE.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

După administrarea intramusculară a unor doze de 500 mg, respectiv 1 g de ceftazidimă, concentraţiile

plasmatice maxime de 18 mg/l, respectiv 39 mg/l sunt atinse rapid (după 1 oră). După 5 minute de la

injectarea intravenoasă în bolus a 500 mg, 1 g sau 2 g, concentraţiile plasmatice sunt de 45 mg/l, 90 mg/l,

respectiv 170 mg/l. Cinetica ceftazidimei este liniară în intervalul dozei unice de la 0,5 la 2 g după

administrare intravenoasă sau intramusculară.

Distribuţie

Legarea de proteinele plasmatice este redusă, sub 10%. Concentraţii de ceftazidimă mai mari decât

CMI pot fi atinse pentru microorganismele frecvente în ţesuturi precum oase, inimă, bilă, spută,

umoarea apoasă, lichidul sinovial, pleural şi peritoneal. Ceftazidima traversează bariera

fetoplacentară şi se excretă în laptele uman. Traversarea barierei hematoencefalice intacte este slabă,

realizându-se concentraţii scăzute de ceftazidimă în lichidul cefalorahidian (LCR) în absenţa

inflamaţiei. Cu toate acestea, concentraţii de 4-20 mg/l sau mai mari se realizează în LCR când

meningele este inflamat.

Metabolizare

Ceftazidima nu se metabolizează.

Eliminare

După administrare pe cale parenterală concentraţiile plasmatice scad cu un timp de înjumătăţire de

aproximativ 2 ore. Ceftazidima se excretă sub formă nemodificată în urină prin filtrare glomerulară;

aproximativ 80-90% din doză se regăseşte în urină în 24 de ore. Mai puţin de 1% se excretă prin bilă.

Grupe speciale de pacienţi

Insuficienţă renală

Eliminarea ceftazidimei este scăzută la pacienţii cu insuficienţă renală şi doza trebuie redusă (vezi pct

4.2).

Insuficienţă hepatică

Prezenţa insuficienţei hepatice uşoare până la moderată nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii

ceftazidimei la persoane cărora li s-a administrat intravenos o doză de 2 g la interval de 8 ore, timp de 5

zile, cu condiţia ca funcţia renală să nu fi fost afectată (vezi pct 4.2).

Vârstnici

Clearance-ul redus observat la pacienţii vârstnici s-a datorat în principal scăderii corelate cu vârsta a

clearance-ului renal al ceftazidimei. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a variat

între 3,5 şi 4 ore după administrare în doză unică sau repetată timp de 7 zile, a unor doze de 2 g

injectabil în bolus i.v. de două ori pe zi la pacienţi cu vârsta de 80 de ani sau peste.

Copii

Timpul de înjumătăţire al ceftazidimei este prelungit la nou-născuţii la termen sau prematuri cu 4,5-7,5

ore după administrarea unor doze cuprinse între 25 şi 30 mg/kg. Cu toate acestea, la vârsta de 2 luni,

timpul de înjumătăţire se situează în intervalul pentru adulţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale

farmacologice de siguranţă, toxicitate după doze repetate, genotoxicitate, toxicitate asupra funcţiei de

reproducere. Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu ceftazidimă.

6. PROPRIETATI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Carbonat de sodiu.

6.2. Incompatibilităţi

Ceftazidima este incompatibilă cu vancomicina, nicardipina, midazolam, propofol, N-acetil-cisteină,

aminoglicozide, fluconazol, soluţii care conţin calciu.

Nu se recomandă amestecarea cu soluţii de bicarbonat.

S-a demonstrat instabilitatea ceftazidimei în prezenţa aciclovirului şi a ganciclovirului.

Toate medicamentele din soluţia perfuzabilă care prezintă un caracter bazic marcat (ph>9) pot altera

ceftazidima. De aceea nu se vor administra concomitent.

6.3. Perioada de valabilitate

3 ani

6.4. Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 1 flacon din sticlă incoloră, capacitate15 ml, închis cu dop din cauciuc, sigilat cu capsă din