Colesterolul este o lipidă (grăsime) esențială, insolubilă în apă, prezentă în fiecare celulă a corpului. Deși are o reputație negativă, este vital pentru multe funcții biologice.
Este produs în principal de ficat, dar se absoarbe și din alimentele de origine animală (carne, lactate, ouă). Colesterolul este transportat prin sânge prin intermediul lipoproteinelor, iar un dezechilibru între acestea poate duce la probleme de sănătate.
În exces, colesterolul se poate depozita pe pereții arterelor, contribuind la formarea plăcilor de aterom, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare – infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC), hipertensiune arterială etc.
Tipuri de colesterol
- Colesterol total
Reprezintă valoarea totală a colesterolului din sânge, incluzând atât HDL, cât și LDL și alte componente lipidice. - HDL (High-Density Lipoprotein) – „colesterol bun”
- Are rol protector: curăță vasele de sânge de excesul de colesterol și îl transportă înapoi la ficat.
- Nivelurile mari de HDL sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli de inimă.
- LDL (Low-Density Lipoprotein) – „colesterol rău”
- Transportă colesterolul de la ficat către celule.
- În exces, se depozitează în pereții arterelor, contribuind la îngustarea și rigidizarea acestora.
- Trigliceridele
- Alte grăsimi din sânge care, împreună cu colesterolul, cresc riscul cardiovascular atunci când sunt prezente în cantități mari.
Rolurile colesterolului în organism
- Funcție structurală – componentă esențială a membranelor celulare.
- Sinteza vitaminei D – sub acțiunea razelor UV, colesterolul ajută la formarea acestei vitamine esențiale.
- Producerea hormonilor – participă la sinteza hormonilor sexuali (estrogen, testosteron), cortizolului și aldosteronului.
- Digestie – intră în componența sărurilor biliare, necesare pentru digestia grăsimilor.
- Imunitate și reparare celulară – are efect antioxidant și cicatrizant.
Valorile normale ale colesterolului
| Categoria | Colesterol total | LDL („rău”) | HDL („bun”) |
|---|---|---|---|
| Copii (≤ 19 ani) | < 170 mg/dL | < 110 mg/dL | > 45 mg/dL |
| Bărbați (≥ 20 ani) | 125–200 mg/dL | < 100 mg/dL | > 40 mg/dL |
| Femei (≥ 20 ani) | 125–200 mg/dL | < 100 mg/dL | > 50 mg/dL |
🔺 Persoanele cu risc cardiovascular mare (diabetici, hipertensivi, fumători etc.) ar trebui să aibă:
- LDL < 70 mg/dL (sau chiar < 55 mg/dL pentru cei cu boală cardiovasculară existentă)
Cum se măsoară colesterolul?
- Se face printr-o analiză de sânge numită profil lipidic sau lipidogramă.
- Este necesar post alimentar de 9–12 ore (nu se mănâncă nimic în acest interval, doar apă).
- Se măsoară:
- Colesterol total
- HDL
- LDL
- Trigliceride
Ce înseamnă colesterol mărit?
- Colesterol total > 200 mg/dL indică hipercolesterolemie.
- Nivelurile crescute de LDL și scăzute de HDL sunt cele mai îngrijorătoare.
- Este frecvent asociat cu trigliceride crescute → situație numită dislipidemie.
Cauze și factori de risc
Nemodificabili:
- Ereditate – hipercolesterolemia familială (niveluri crescute de la o vârstă fragedă)
- Vârsta înaintată
- Sexul feminin după menopauză
Modificabili:
- Dietă bogată în grăsimi saturate și zaharuri rafinate
- Fumatul
- Alcoolul în exces
- Lipsa de activitate fizică
- Afecțiuni medicale: diabet zaharat, hipotiroidism, sindrom metabolic
- Stres cronic
Simptome (în faze avansate)
Colesterolul crescut nu are simptome în fazele inițiale. Este adesea descoperit întâmplător prin analize de rutină.
În stadii avansate sau în prezența complicațiilor pot apărea:
- Oboseală, amețeli, dificultăți de concentrare
- Dureri în piept, palpitații
- Tulburări de memorie
- Dureri în abdomen sau membre (din cauza afectării vaselor)
- Infarct miocardic sau AVC
Tratament
1. Modificarea stilului de viață
- Dietă bogată în fibre, legume, fructe, cereale integrale
- Evitarea grăsimilor trans și a zaharurilor procesate
- Renunțarea la fumat și alcool
- Activitate fizică regulată (30–45 min/zi)
- Somn de calitate (7–8 ore/noapte)
- Reducerea stresului
- Dieta mediteraneană este recomandată pentru menținerea unui profil lipidic sănătos
2. Tratament medicamentos (numai la recomandarea medicului)
- Statine (simvastatin, atorvastatin)
- Ezetimib
- Fibrate (pentru trigliceride crescute)
- Niacină (vitamina B3)
3. Remedii naturiste (complementare)
- Suplimente: Omega-3, coenzima Q10, ulei de krill, semințe de in
- Ceaiuri: verde, hibiscus, mentă, păpădie, roiboos
Complicații posibile
Dacă nu este tratat, colesterolul crescut poate duce la:
- Infarct miocardic
- Accident vascular cerebral (AVC)
- Hipertensiune arterială
- Boală arterială periferică
- Insuficiență cardiacă
- Steatoză hepatică (ficat gras)
Prevenție
- Monitorizarea regulată a valorilor colesterolului (la fiecare 1–2 ani)
- Dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate și zaharuri
- Activitate fizică zilnică
- Renunțarea la fumat și alcool
- Controlul stresului și al greutății corporale
Întrebări frecvente
Cât durează până scade colesterolul?
- Cu tratament medicamentos: 6–8 săptămâni
- Cu schimbări de stil de viață: ~3 luni
Ce alimente ajută la scăderea colesterolului?
- Fibre solubile: ovăz, fasole, mere, pere
- Pește gras: somon, ton, macrou, hering
- Nuci, semințe (chia, in), avocado
- Steroli și stanoli vegetali: în soia, uleiuri vegetale, cereale integrale
Ce alimente trebuie evitate?
- Carne roșie grasă, mezeluri, organe
- Produse de patiserie, fast-food, margarină
- Prăjeli și alimente procesate
- Lactate integrale (smântână, unt)
- Zaharuri rafinate, sucuri carbogazoase
- Sare în exces
Există o vitamină care ajută?
- Vitamina B3 (niacină) poate reduce LDL și trigliceridele și crește HDL.
Surse științifice și medicale utilizate:
- Mayo Clinic – www.mayoclinic.org
Informații despre tipurile de colesterol, cauze, simptome, tratament și prevenție. - Harvard Health Publishing – Harvard Medical School
Ghiduri alimentare pentru scăderea colesterolului și rolul dietei mediteraneene. - American Heart Association (AHA) – www.heart.org
Recomandări oficiale despre valorile normale, rolul colesterolului, riscuri cardiovasculare. - European Society of Cardiology (ESC) Guidelines 2021 & 2023
Ghiduri privind managementul dislipidemiilor și țintele LDL în funcție de riscul cardiovascular. - National Institutes of Health (NIH) – MedlinePlus
Descrieri clare și aprobate despre profilul lipidic, tratamente și prevenție. - UpToDate – platformă medicală folosită de medici (neaccesibilă publicului general, dar conține ghiduri bazate pe studii clinice).
- PubMed / NCBI – articole din jurnale științifice revizuite, pentru confirmarea efectelor suplimentelor, rolurilor biologice și riscurilor.
- Organizația Mondială a Sănătății (OMS/WHO)
Date epidemiologice și factori globali de risc pentru bolile cardiovasculare.
