Prospect Carboplatin Teva 10 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă
Producator: TEVA B.V.
Clasa ATC: alte antineoplazice, compuşi ai platinei, codul ATC: L01X A02.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9544/2016/01-02-03-04 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Carboplatin Teva 10 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine carboplatină 10 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Concentrat pentru soluţie perfuzabilă
Soluţie limpede, incoloră, practic lipsită de particule în suspensie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Carcinom ovarian de origine epitelială avansat, ca medicaţie de primă linie sau ca medicaţie de linia a doua
în caz de eşec la alte tratamente.
Carcinom pulmonar cu celule mici, în asociere cu alte chimioterapice anticanceroase.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată la pacienții netratați anterior, cu funcție renală normală (adică clearance de creatinină >
60 ml/min) este 400 mg/m2, în perfuzie cu durata de 15-60 minute. Formula Calvert, expusă mai jos, poate fi
utilizată alternativ pentru determinarea dozei:
Doza (mg) = ASC țintă (mg/ml x min) x [RFG ml/min + 25], unde ASC este aria de sub curbă, RFG este rata
de filtrare glomerulară.
Doza (mg) = ASC țintă (mg/ml x min) x [RFG ml/min + 25]
ASC țintă Tip de chimioterapie Statusul pacientului de tratat
5-7 mg/ml .min Carboplatină în Netratat anterior
monochimioterapie
4-6 mg/ml .min Carboplatină în Tratat anterior
monochimioterapie
4-6 mg/ml .min Carboplatină cu ciclofosfamidă Netratat anterior
Notă: Doza de carboplatină calculată conform formulei Calvert nu este calculată în mg/m2 ci în mg. Formula
Calvert nu trebuie folosită la pacienții care au fost tratați anterior extensiv**.
** tratat anterior extensiv înseamnă pacient tratat anterior cu oricare dintre:
Mitomicină C
Nitrozuree,
Combinația doxorubicină/ciclofosfamidă/cisplatin
Polichimioterapie de 5 sau mai mulți agenți citotoxici
Radioterapie ≥ 4500 razi (45Gy) pe un câmp de 20×20 cm sau pe mai multe câmpuri
Tratamentul cu carboplatină trebuie întrerupt în cazul observării lipsei răspunsului tumoral, progresiei bolii
sau intoleranță la tratament.
Tratamentul nu trebuie repetat mai devreme de 4 săptămâni de la ultima administrare de carboplatină și până
când numărul neutrofilelor nu este mai mare de 2000/mm3 și cel al trombocitelor nu este mai mare de
100000/mm3.
Pacienții cu factori de risc precum mielosupresie tratată anterior sau status de performanță deteriorat (ECOG-
Zubrod 2-4 sau Karnofsky sub 80%) vor primi o doză redusă cu 20-25% față de cea inițială.
Se recomandă monitorizarea hemoleucogramei săptămânal la primele administrări de carboplatină pentru a
evalua o eventuală ajustare de doză la administrările ulterioare.
Insuficienţă renală
Pacienții cu valori ale clearance-ului creatininei mai mici de 60 ml/min prezintă cel mai mare risc de apariție
a mielosupresiei. Utilizarea adecvată a carboplatinei la pacienții cu disfuncție renală presupune monitorizarea
frecventă a funcției hematologice și renale.
În cazul în care rata de filtrare glomerulară scade sub 20 ml/min, administrarea carboplatinei este
contraindicată.
Administrare în polichimioterapie
Doza optimă de carboplatină în asociere cu alte medicamente mielosupresoare trebuie modificată în funcţie
de regimul şi schema terapeutică a celorlalte citostatice utilizate.
Vârstnici
La pacienţii vârstnici (cu vârsta peste 65 de ani) poate fi necesară ajustarea dozei, în funcţie de situaţia
clinică și biologică a pacientului.
Copii şi adolescenţi
Nu există suficiente informaţii pentru a susţine recomandări de dozaj la copii şi adolescenţi.
Mod de administrare
Carboplatina trebuie administrată exclusiv intravenous, după diluare conform indicațiilor de la pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Carboplatina este contraindicată la pacienţii cu:
- antecedente de hipersensibilitate sau reacţii alergice severe la carboplatină sau la alte medicamente
care conţin platină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
- mielosupresie severă,
- insuficienţă renală severă preexistentă (clearance-ul creatininei < 20 ml/min),
- tumori hemoragice,
- vaccinare împotriva febrei galbene (vezi pct. 4.5)
- alăptare
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenționări
Administrarea carboplatinei se va face de către personal sanitar specializat, sub stricta supraveghere a unui
medic oncolog. Aceasta se va face în unități medicale specializate în diagnosticarea și tratarea tuturor
reacțiilor adverse specifice.
Toxicitate hematologică
Mielosupresia indusă de carboplatină este direct relaționată de clearance-ul renal. Pacienții cu afectarea
funcției renale sau cei care primesc concomitent alte tratamente nefrotoxice sunt mai predispuși în a dezvolta
mielosupresie mai accentuată și mai prelungită. Prin urmare, parametrii renali trebuie monitorizați înaintea,
în timpul și după administrarea carboplatinei.
Administrarea carboplatinei nu trebuie repetată în mod normal mai repede de 1 lună. Trombocitopenia,
leucopenia și anemia pot să apară după administrarea de carboplatină. Hemoleucograma trebuie monitorizată
frecvent înaintea, în cursul și după administrarea tratamentului cu carboplatină. Aceasta va permite
identificarea potențialelor toxicități și a maximului acestora, administrarea unui tratament suportiv adecvat și
ajustarea corectă a dozelor următoare.
Numărul minim de trombocite este înregistrat între zilele 14-21 de la administrarea inițială. O scădere mai
accentuată poate fi înregistrată la pacienții care au primit anterior terapii mielosupresive. În acest caz cea mai
mare scădere a elementelor figurate albe are loc între zilele 14-28 de la administrare. Dacă nivelul
leucocitelor scade sub 2000 elemente/mm3 sau numărul trombocitelor scade sub 100000/mm3 trebuie avută
în vedere postpunerea următoarei administrări de carboplatină până la recuperarea totală hematologică.
Această perioadă de recuperare durează de obicei 5-6 săptămâni. Uneori pot fi necesare transfuzii și trebuie
avută în vedere și o reducere a dozelor la administrările ulterioare.
La pacienții tratați cu carboplatină s-a raportat anemie hemolitică, însoțită de prezența anticorpilor serologici
induși de medicament. Acest eveniment poate fi letal.
Administrarea de carboplatină cu alte medicamente mielosupresive trebuie evaluată în detaliu atât din punct
de vedere al dozelor cât și din punctul de vedere al secvențialității temporale. Pacienții la care apare
mielosupresie pot necesita uneori transfuzii.
Mielosupresia poate fi asociată cu alte reacții adverse determinate de chimioterapia concomitentă. Pacienții
cu mielosupresie severă și persistentă au un risc mare de complicații infecțioase, inclusiv cazuri fatale (vezi
pct. 4.8). În acest caz, administrarea carboplatinei trebuie întreruptă și se recomandă ajustarea dozei sau
încetarea tratamentului.
După câțiva ani de la terapia cu carboplatină și alte tratamente antineoplazice s-au raportat leucemie
progranulocitară acută și sindrom mielodisplazic (SMD)/leucemie granulocitară acută (LGA).
Sindrom de leucoencefalopatie posterioară reversibilă (SLPR)
Au fost rapotate cazuri de sindrom de leucoencefalopatie posterioară reversibilă (SLPR) la pacienții tratați cu
carboplatină în asociere cu chimioterapie. SLPR este o afecțiune neurologică rară, cu evoluție rapidă și
reversibilă la încetarea tratamentului, care se manifestă prin convulsii, hipertensiune arterială, cefalee,
confuzie, orbire și alte tulburări vizuale și neurologice (vezi pct. 4.8). Diagnosticul SLPR se confirmă prin
imagistică cerebrală, preferabil RMN (rezonanță magnetică nucleară).
Sindrom hemolitic uremic (SHU)
Sindromul hemolitic uremic este o reacție adversă care poate pune în pericol viața. Tratamentul cu
carboplatină trebuie întrerupt la primul semn de anemie hemolitică microangiopatică, precum scăderea
rapidă a concentrației hemoglobinei, asociată cu trombocitopenie, creștere a bilirubinemiei, creatininemiei și
ureei serice sau a LDH. Este posibil ca insuficiența renală să nu fie revesibilă la încetarea tratamentului,
putând fi necesară dializa.
Toxicitate digestivă
Carboplatina poate provoca greață și vărsături. Administrarea antiemeticelor ca și pre-medicație s-a dovedit
eficientă în reducerea incidenței și intensității acestor reacții adverse.
Insuficiență renală și hepatică
Doze foarte mari de carboplatină (doze de 5 ori mai mari decât cea recomandată în monochimioterapie) pot
determina disfuncții renale și hepatice. Nu este clar dacă un program de hidratare riguros condus poate
compensa disfuncția renală. Reducerea dozelor sau chiar oprirea chimioterapiei este uneori necesară la
apariția insuficienței renale sau hepatice moderată sau severă (vezi pct. 4.8).
Incidența și severitatea nefrotoxicității pot să fie crescute la pacienții cu disfuncții renale anterioare
tratamentului cu carboplatină. Disfuncția renală este mai probabilă la pacienții cu nefrotoxicitate manifestă la
administrarea anterioară de cisplatin. Deși nu există dovezi clinice clare, este recomandat ca tratamentul cu
carboplatină să nu fie asociat cu administrarea de aminoglicozide sau alte medicamente nefrotoxice.
Boală veno-ocluzivă hepatică
S-au raportat cazuri de boală veno-ocluzivă hepatică (sindrom de obstrucție sinusoidală), dintre care unele au
fost letale. Pacienții trebuie monitorizați cu privire la semnele și simptomele unei disfuncții hepatice sau ale
hipertensiunii portale, care nu sunt rezultatul evident al metastazelor
hepatice.
Reacții alergice
Administrarea de carboplatină a fost asociată rareori cu apariția unor reacții alergice precum: rash eritematos,
febră sau prurit. Rareori au fost raportate anafilaxie, angioedem sau reacții anafilactoide inclusiv
bronhospasm, urticarie sau edem facial. Acestea au fost similare cu cele apărute la administrarea altor
compuși pe bază de platină și au apărut la câteva minute de la începerea administrării. Incidența reacțiilor
alergice poate crește în cazul expunerii anterioare la săruri de platină, dar pot să apară și la administrarea de
carboplatină ca primă administrare. Pacienții trebuie monitorizați atent și trebuie luate măsuri de terapie
suportivă imediat (antihistaminice, adrenalină și/sau glucocorticoizi).
Neurotoxicitate
Evaluarea neurologică și mai ales cea auditivă, trebuie efectuată la începutul și pe parcursul administrării
carboplatinei. Efecte neurotoxice precum: parestezii, scăderea reflexelor tendinoase profunde și
ototoxicitatea sunt mai probabil să apară la pacienții tratați anterior cu cisplatin, alte săruri de platină sau alte
medicamente ototoxice.
La utilizarea unor doze mai mari decât cele recomandate la pacienţii cu insuficienţă renală au fost raportate
tulburări oculare, inclusiv pierderea vederii.Vederea pare a fi recuperată total sau într-o proporţie
semnificativă la câteva săptămâni de la încetarea administrării acestor doze mari.
La utilizarea unor doze mai mari decât cele recomandate la pacienţii cu insuficienţă renală au fost raportate
tulburări oculare, inclusiv pierderea vederii. Vederea pare a fi recuperată total sau într-o proporţie
semnificativă la câteva săptămâni de la încetarea administrării acestor doze mari.
Carcinogenitate
Potențialul carcinogenic al carboplatinei nu a fost studiat dar trebuie avută în vedere carcinogenitatea și
mutagenitatea manifeste la medicamente cu mecanism de acțiune similar (vezi pct. 5.3).
Sindrom de liză tumorală (SLT)
În cadrul experienței ulterioare punerii pe piață s-a raportat sindromul de liză tumorală (SLT) la pacienți, ca
urmare a utilizării carboplatinei în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente chimioterapeutice.
Pacienții cu risc crescut de SLT, cum sunt pacienții cu rată crescută de proliferare, încărcătură tumorală mare
și sensibilitate crescută la medicamentele citotoxice trebuie monitorizați cu atenție și trebuie luate măsurile
de precauție adecvate.
Copii
Siguranța și eficacitatea carboplatinei la copii nu au fost dovedite.
Echipamente medicale care conțin aluminiu
Nu trebuie folosite pentru administrarea carboplatinei echipamente de aluminiu (vezi pct. 6.2).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Carboplatina poate interacţiona cu aluminiul formând un precipitat de culoare neagră. Acele, seringile,
cateterele sau dispozitivele de administrare intravenoasă care conţin componente din aluminiu ce pot
interacţiona cu carboplatina, nu trebuie utilizate în timpul preparării sau administrării medicamentului.
În cazul bolilor tumorale, terapia cu anticoagulante este frecventă din cauza riscului trombotic crescut. Dacă
pacientul este tratat cu anticoagulante orale şi se impune chimioterapia, marea variabilitate intraindividuală a
capacităţii de coagulare în cursul bolii şi eventuala interacţie între anticoagulantele orale şi chimioterapia
anticanceroasă necesită creşterea frecvenţei monitorizării INR. Utilizarea concomitentă cu warfarină necesită
monitorizarea atentă a INR, deoarece valoarea acestuia poate crește.
Utilizări concomitente contraindicate
- Vaccinul împotriva febrei galbene: risc de boală de vaccinare generalizată, letală (vezi pct. 4.3).
Utilizări concomitente nerecomandate
- Vaccinuri vii atenuate (cu excepţia vaccinului împotriva febrei galbene): risc de boală sistemică,
posibil letală. Riscul este cresut la pacienţii deja imunosupresaţi din cauza unei afecţiuni preexistente.
Dacă este posibil, utilizaţi un vaccin inactivat (poliomielită).
- Fenitoină, fosfenitoină – Risc de exacerbare a convusiilor, ca urmare a scăderii absorbţiei digestive a
fenitoinei din caza medicamentului citotoxic sau risc de creştere a citotoxicităţii sau de scădere a
eficacităţii medicamentului citotoxic din cauza metabolismului hepatic crescut al fenitoinei.
Utilizări concomitente care trebuie avute în vedere
- Ciclosporină (şi prin extrapolare tacrolimus şi sirolimus): Imunosupresie excesivă, cu risc de
limfoproliferare.
- Aminoglicozide (vancomicină, capreomicină): Utilizarea concomitentă de carboplatină şi antibiotice
aminoglicozidice trebuie luată în considerare din cauza nefrotoxicităţii cumulative şi a ototoxicităţii, în
special la pacienţii cu insuficienţă renală.
- Diuretice de ansă: Utilizarea concomitentă a carboplatinei cu diuretice de ansă trebuie luată în
considerare din cauza nefrotoxicităţii cumulative şi a ototoxicităţii.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Fertilitatea
Atât femeile cât și bărbații care sunt tratați cu carboplatină trebuie informați asupra riscului potențial de
apariție a unui eventual produs de concepție (vezi pct. 5.3). Femeile la vârstă fertilă trebuie să evite apariția
unei sarcini pe durata tratamentului și încă 6 luni după terminarea acestuia, prin folosirea unor măsuri
contraceptive eficiente. În cazul în care o femeie este gravidă și urmează să înceapă tratament cu
carboplatină sau dacă devine gravidă pe durata tratamentului trebuie îndrumată pentru consiliere genetică.
Carboplatina este genotoxică. Bărbații tratați cu carboplatină trebuie sfătuiți să nu conceapă un copil pe
durata tratamentului și încă 6 luni după încheierea acestuia. În cazul în care aceasta este o opțiune este
recomandată recoltarea și conservarea spermei anterior începerii tratamentului cu carboplatină, deoarece în
unele cazuri acesta poate genera infertilitate ireversibilă.
Cele mai multe tratamente cu citostatice sunt asociate cu reducerea ovogenezei și a spermatogenezei iar
pacienții care urmează să fie tratați cu carboplatină trebuie informați asupra acestui aspect. Deși acest aspect
nu a fost raportat la carboplatină el a fost raportat la alte săruri de platină. Este posibil ca fertilitatea să se reia
după încheierea tratamentului dar nu este obligatoriu.
Sarcina
Siguranța utilizării carboplatinei în timpul sarcinii nu a fost stabilită. Studii efectuate la animale au
demonstrat toxicitate reproductivă (vezi pct. 5.3). Carboplatina s-a dovedit a fi teratogenă și mutagenică la
șobolani, atât in vitro cât și in vivo. Carboplatina nu trebuie administrat în timpul sarcinii decât dacă este
absolut necesar. În cazul în care se decide administrarea carboplatinei pe durata sarcinii, pacienta trebuie
informată asupra riscurilor pentru făt.
Alăptarea
Nu este clar dacă carboplatina se excretă în laptele matern. Deoarece există riscul apariției unor efecte
dăunătoare la făt, alăptarea trebuie întreruptă pe durata tratamentului cu carboplatină (vezi pct 4.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu au fost efectuate studii privind efectele carboplatinei asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a
folosi utilaje. Cu toate acestea, Carboplatin Teva poate determina greaţă, vărsături, anomalii ale vederii şi
ototoxicitate; prin urmare, pacienţii trebuie avertizaţi asupra posibilului efect ale acestor simptome asupra
capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Mielosupresia este reacţia adversă limitantă a dozei de carboplatină. De obicei este reversibilă şi
necumulativă, în cazul utilizării carboplatinei în monoterapie, în dozele şi schema terapeutică recomandate.
Mielosupresia poate fi severă şi prelungită în caz de insuficienţă renală, la pacienţii trataţi extensiv anterior,
la cei cu scor al performanţei stării generale alterat, la vârstnici şi în cazul asocierii cu alte medicamente
mielosupresoare.
Frecvenţa reacţiilor adverse raportate se bazează pe datele cumulate de la 1893 de pacienţi aflaţi sub
monoterapie cu carboplatină şi din experienţa de după punerea pe piaţă.
Reacţiile adverse raportate în studiile clinice sunt prezentate mai jos, clasificate pe aparate, sisteme şi organe.
Frecvenţele sunt definite astfel: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente
(≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000), foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care
nu poate fi estimată din datele disponibile).
Aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţii adverse
Tumori benigne, maligne şi Cu frecvenţă Tumori maligne secundare, legate de
nespecificate (incluzând chisturi necunoscută tratament
şi polipi)
Infecţii şi infestări Frecvente Infecţii*
Cu frecvență Pneumonie
necunoscută
Tulburări hematologice şi Foarte frecvente Trombocitopenie, neutropenie, leucopenie,
limfatice anemie
Frecvente Hemoragie*
Cu frecvenţă Insuficienţă medulară, neutropenie febrilă,
necunoscută sindrom hemolitic-uremic, leucemie
promielocitică
Tulburări ale sistemului Frecvente Hipersensibilitate, reacţii de tip anafilactoid
imunitar
Tulburări metabolice şi de Cu frecvenţă Deshidratare, anorexie, hiponatremie
nutriţie necunoscută Sindrom de liză tumorală
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Neuropatie periferică, parestezie,
diminuarea reflexelor osteotendinoase,
tulburări senzoriale, disgeuzie.
Cu frecvenţă Accident vascular cerebral*, sindrom de
necunoscută leucoencefalopatie posterioară reversibilă
Tulburări oculare Frecvente Tulburări de vedere, cazuri rare de pierdere
a vederii
Tulburări acustice şi vestibulare Frecvente Ototoxicitate
Tulburări cardiace Frecvente Tulburări cardiovasculare*
Cu frecvenţă Insuficienţă cardiacă*
necunoscută
Tulburări vasculare Cu frecvenţă Embolism*, hipertensiune, hipotensiune
necunoscută
Tulburări respiratorii, toracice Frecvente Afecţiuni respiratorii, boală pulmonară
şi mediastinale interstiţială, bronhospasm
Tulburări gastrointestinale Foarte frecvente Vărsături, greaţă, dureri abdominale
Frecvente Diaree, constipaţie, afecţiuni ale mucoaselor
Cu frecvenţă Stomatită
necunoscută
Afecţiuni cutanate şi ale Frecvente Alopecie, afecţiune cutanată
ţesutului subcutanat Cu frecvenţă Urticarie, erupţie cutanată tranzitorie,
necunoscută eritem, prurit
Tulburări musculo-scheletice şi Frecvente Afecţiuni musculo-scheletice
ale ţesutului conjunctiv
Tulburări renale şi ale căilor Frecvente Afecţiune urogenitală
urinare
Tulburări generale şi la nivelul Frecvente Astenie
locului de administrare Cu frecvenţă Necroză la locul de perfuzare, reacţie la
necunoscută nivelul locului de perfuzare, extravazare la
nivelul locului de perfuzare, eritem la
nivelul locului de perfuzare, stare generală
de rău
Investigaţii diagnostice Foarte frecvente Clearance renal scăzut al creatininei,
concentraţie serică crescută a ureei,
concentraţie serică crescută a alcalin-
fosfatazei, concentraţie serică crescută a
aspartat aminotrasferazei, anomalii ale
testelor funcţiei hepatice, concentraţie serică
scăzută a sodiului, concentraţie serică
scăzută a potasiului, concentraţie serică
scăzută a calciului, concentraţie serică
scăzută a magneziului
Frecvente Concentraţie serică crescută a bilirubinei,
concentraţie serică crescută a creatininei,
concentraţie serică crescută a acidului uric
Tulburări hematologice şi limfatice:
Mielosupresia este efectul secundar limitativ al dozei în cazul carboplatinei. Mielosupresia poate fi mai
frecventă și mai accentuată la pacienții cu disfuncții renale, tratament mielotoxic anterior, status de
performanță scăzut sau vârstă mai mare de 65 ani. Mielosupresia este, de asemenea, mai accentuată la
pacienții care primesc carboplatină în asocieri polichimioterapice sau cu medicamente la rândul lor
mielotoxice. Mielosupresia este de cele mai multe ori reversibilă și nu este cumulativă atunci când
carboplatina este administrat în monochimioterapie, la dozele și frecvențele de administrare recomandate.
La doza maxim tolerată, administrat în monochimioterapie, trombocitopenia apare la aproximativ 1/3 dintre
pacienți (cu un maxim de scădere la mai puțin de 50 x109/l între zilele 14-21 de la administrare și cu refacere
la 35 de zile de la administrare).
Leucopenia apare la aproximativ 20% dintre pacienți, cu un maxim al scăderii între zilele 14-28 de la
administrare și poate avea o perioadă de normalizare mai lungă, de până la 42 de zile. Neutropenia mai mică
de 1 x 109/l apare la aproximativ 1/5 dintre pacienți.
Anemia (valori ale Hb sub 8 mg/dl) a fost observată la aproximativ 15% dintre pacienții care aveau valori
normale ale acesteia înaintea inițierii tratamentului. Anemia apare frecvent și poate fi cumulativă.
Tulburări gastro-intestinale:
Greața neînsoțită de vărsături a fost raportată la 25% dintre pacienții tratați cu carboplatină, vărsăturile au
fost raportată la 65% dintre pacienți, iar aproximativ o treime au prezentat sindrom emetic intens. Greața și
vărsăturile apar cu 6-12 ore după administrare și de cele mai multe ori dispar după 24 de ore. Sunt, în cele
mai multe cazuri, responsive la medicație antiemetică. Un sfert dintre pacienți nu prezintă greață sau
vărsături. Există un procent foarte redus de pacienți, aproximativ 1%, care nu răspund la medicația
antiemetică. Vărsătura apare mai frecvent la pacienții pretratați și în special la cei tratați cu cisplatină.
Tulburările gastro-intestinale dureroase se pot întâlni la 8% dintre pacienți, iar constipaţia la 6% dintre
pacienţi.
Tulburări ale sistemului nervos:
La 4% dintre pacienţi s-au raportat neuropatii periferice uşoare, manifestate prin parestezii şi diminuarea
reflexelor osteotendinoase. Fenomenele neurotoxice sunt mai importante la vârstnici şi în caz de tratament
anterior cu cisplatină. Paresteziile preexistente, legate de tratamentul anterior cu cisplatină, pot persista sau
se pot agrava pe parcursul tratamentului cu carboplatină (vezi Precauţii).
Tulburări oculare:
Rare: tulburări de vedere tranzitorii, uneori cu pierderea vederii au fost raportate rar în cazul utilizării
compuşilor de platină. De obicei acestea sunt legate de utilizarea dozelor mari la pacienţii cu insuficienţă
renală.
Tulburări acustice şi vestibulare:
O scădere subclinică a acuităţii auditive, cu afectarea auzului pentru frecvenţele înalte (4000-8000 Hz),
determinată pe baza audiogramei a fost raportată la 15% dintre pacienţi.
Frecvente: doar 1% dintre pacienţi prezintă simptome clinice de ototoxicitate manifestate în majoritatea
cazurilor ca tinitus. Carboplatina poate agrava şi prelungi tulburările de auz provocate de tratamentul anterior
cu cisplatină.
Administrarea la copii a unor doze mari de carboplatină în asociere cu alte medicamente ototoxice au condus
la scăderea semnificativă a auzului.
Tulburări hepatobiliare:
La unii pacienţi s-a raportat creşterea tranzitorie a enzimelor hepatice. Creşterea fosfatazei alcaline a fost
raportată la 24% dintre pacienţi şi a aspartataminotransferazei la 15% din pacienţi.
Creşterea bilirubinemiei a fost raportată la 5% dintre pacienţi.
De asemenea, a fost raportată disfuncție hepatică severă (inclusiv necroză hepatică).
Tulburări renale şi ale căilor urinare:
Foarte frecvente: nefrotoxicitatea nu este de obicei limitativă de doză și nu impune măsuri preventive de
hidratare sau diureză forțată. Totuși, pot să apară niveluri crescute ale acidului uric (5%), ureei (la 6%),
nivelului seric de azot (14%) sau al creatininei serice (6%).
Disfuncția renală (definită ca scăderea clearance-ului creatininei sub 60 ml/min) a apărut la 27% dintre
pacienţi.
Incidența și severitatea nefrotoxicității pot să crească dacă pacientul a avut o funcție renală afectată anterior
începerii tratamentului și la cei care au prezentat nefrotoxicitate la cisplatină. Nu este clar dacă un regim
hidric poate preveni apariția nefrotoxicității dar reducerea dozelor sau oprirea tratamentului este necesară în
prezența alterării funcției renale (clearance al creatininei între 41-59 ml/min) sau a insuficienței renale severe
(clearance al creatininei între 21-40 ml/min). Carboplatina este contraindicată la pacienții cu clearance al
creatininei mai mic de 20 ml/min.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj. Complicaţiile anticipate ale supradozajului sunt deprimarea
măduvei osoase şi alterarea funcţiei renale, hepatice și auditive, putând fi necesar tratament de susţinere.
Utilizarea unor doze de carboplatină mai mari decât cele recomandate a fost asociată cu pierderea vederii
(vezi pct. 4.4).
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte antineoplazice, compuşi ai platinei, codul ATC: L01X A02.
Carboplatina este un agent antineoplazic. Activitatea sa a fost demonstrată împotriva câtorva linii celulare de
origine murină sau umană.
Carboplatina a avut activitate comparabilă cu cea a cisplatinei împotriva unei categorii largi de tumori,
indiferent de locul de implantare.
Tehnicile de eluţie în mediu alcalin şi studiile de legare a ADN-ului au demonstrat modurile de acţiune
similare din punct de vedere calitativ ale carboplatinei şi cisplatinei. Carboplatina, ca şi cisplatina, induce
modificări în conformaţia superhelicală a ADN-ului, ceea ce echivalează cu un efect de scurtare a ADN-ului.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea la copii şi adolescenţi nu au fost stabilite.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După perfuzia intravenoasă a unei singure doze (20-520 mg/m2), timp de o oră, concentraţiile plasmatice de
platină totală şi platină liberă (ultrafiltrabilă) scad bifazic conform unei cinetici de tip I.
Pentru forma liberă de platină, timpul de înjumătăţire iniţial (t α) este de aproximativ 90 de minute şi
1/2
timpul de înjumătăţire prin eliminare (t β) este de aproximativ 6 ore.
1/2
Carboplatina se elimină în principal pe cale renală, un procent de 65% din doza administrată regăsindu-se în
urină în interval de 24 de ore. Cea mai mare parte din medicament se elimină în primele 6 ore. Aproximativ
32% din doza administrată de carboplatină se excretă sub formă nemodificată.
Carboplatina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 85-89% la 24 ore de la administrare, deşi în
primele 4 ore doar un procent de maximum 29% din doză se leagă de proteinele plasmatice.
La pacienţii cu clearance al creatininei < 60 ml/min, clearance-ul total şi clearance-ul renal al carboplatinei
scad în funcţie de valoarea clearance-ului creatininei. De aceea, doza de carboplatină trebuie redusă
corespunzător la pacienţii cu insuficienţă renală.
Copii şi adolescenţi
S-a raportat un clearance plasmatic al carboplatinei ce variază de 3-4 ori la copii şi adolescenţi. Ca şi la
pacienţii adulţi, datele din literatura de specialitate sugerează că funcţia renală poate contribui la variaţia
clearance-ului carboplatinei.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile la şobolani au evidenţiat proprietăţi embriotoxice şi teratogene pentru carboplatină.
În cadrul studiilor efectuate in vivo şi in vitro , carboplatina prezintă potenţial mutagen.
Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate, dar compuşii cu mecanism de acţiune şi potenţial mutagen
similare au demonstrat potenţial carcinogen.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Apă pentru preparate injectabile.
6.2 Incompatibilităţi
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, exceptând cu soluţia de dextroză 5% sau
soluţia de clorură de sodiu 9%, până la concentraţii de minim 0,5 mg/ml.
Acele, seringile, caterele sau dispozitivele de administrare intravenoasă care conţin componente din
aluminiu, nu trebuie utilizate în timpul preparării sau administrării medicamentului, deoarece acesta
interacţionează cu carboplatina formând un precipitat de culoare neagră vezi pct. 4.5). Precipitarea poate
determina diminuarea activităţii antineoplazice.
6.3 Perioada de valabilitate
18 luni
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, tip I, de capacitate nominală 8 ml sau 10 ml, închis cu dop din cauciuc
bromobutilic, tip I, de culoare gri, sigilat cu capsă din aluminiu tip flip-off, prevăzută cu disc din
polipropilenă; flaconul conține 5 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, tip I, de capacitate nominală 20 ml, închis cu dop din cauciuc
bromobutilic, tip I, de culoare gri, sigilat cu capsă din aluminiu tip flip-off, prevăzută cu disc din
polipropilenă; flaconul conține 15 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, tip I, de capacitate nominală 50 ml, închis cu dop din cauciuc
bromobutilic, tip I, de culoare gri, sigilat cu capsă din aluminiu tip flip-off, prevăzută cu disc din
polipropilenă; flaconul conține 45 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră, tip I, de capacitate nominală 100 ml, închis cu dop din cauciuc
bromobutilic, tip I, de culoare gri, sigilat cu capsă din aluminiu tip flip-off, prevăzută cu disc din
polipropilenă; flaconul conține 60 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Carboplatina este un medicament citotoxic şi, la fel ca în cazul altor compuşi cu potenţial toxic, manipularea
Carboplatin Teva trebuie să se facă cu precauţie.
Prepararea soluţiilor injectabile a medicamentelor citotoxice trebuie făcută de către personal calificat de
specialitate care să cunoască medicamentele utilizate, şi să le utilizeze în condiţii de siguranţă a mediului şi,
în particular, a persoanelor care manipulează medicamentele.
Precauţii privind prepararea şi administrarea:
Se recomandă utilizarea de mănuşi, ochelari şi îmbrăcăminte de protecţie. În cazul în care soluţia de
Carboplatin Teva intră în contact cu pielea sau ochii, spălaţi imediat zona afectată cu apă din abundenţă sau
ser fiziologic. Toate obiectele folosite pentru constituire, administrare sau curăţare, inclusiv mănuşile, trebuie
plasate în recipiente de reciclare a materialelor cu risc înalt, pentru a fi incinerate la temperatură mare.
Prepararea perfuziei intravenoase
Carboplatin Teva 10 mg/ml, concentrat pentru soluţia perfuzabilă trebuie diluat înainte de administrarea în
perfuzie intravenoasă. Se diluează înainte de administrare numai cu soluţie perfuzabilă de glucoză 5% şi se
recomandă să se administreze imediat după preparare.
Soluţia diluată poate fi păstrată la temperaturi între 15-25°C cel mult 8 ore de la preparare. Soluţia diluată
neadministrată nu se mai utilizează. Produsul este destinat preparării unei singure doze.
Manipularea şi eliminarea:
Trebuie să fie respectate procedurile corespunzătoare pentru manipularea şi eliminarea medicamentelor
citotoxice.
Flacoanele goale şi echipamentul utilizat pentru preparare şi administrare, soluţiile şi alte materiale care au
intrat în contact cu carboplatina sunt colectate în saci dubli din polietilenă, se sigilează şi se etichetează
corespunzător (ca deşeuri toxice). Deşeurile toxice se distrug prin incinerare la temperatura de 1000°C.
Orice container spart trebuie tratat cu aceleaşi precauţii şi considerat deşeu contaminat.
Deşeurile contaminate trebuie incinerate în containere rigide, special fabricate pentru această destinaţie.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
TEVA B.V.
Swensweg 5, 2031GA Haarlem, Olanda
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
9544/2016/01-02-03-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data reînnoirii autorizaţiei – Decembrie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai, 2018