Bupivacaină Grindeks 5 mg/ml soluție injectabilă

Prospect Bupivacaină Grindeks 5 mg/ml soluție injectabilă

Producator: AS GRINDEKS.

Clasa ATC: anestezice locale, amide, codul ATC: N01BB01.

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 14435/20222/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Bupivacaină Grindeks 5 mg/ml soluție injectabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml de soluție pentru injecție conține clorhidrat de bupivacaină 5 mg.

O fiolă (10ml) conține clorhidrat de bupivacaină 50mg.

Excipient(ți) cu efect cunoscut: fiecare fiolă (10ml) conține sodiu 31,48mg.

Pentru lista completă a tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluție pentru injecție.

Soluție limpede, incoloră, fără particule vizibile.

pH-ul soluției: de la 5,0 la 6,5

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

• Anestezie chirurgicală la adulți și copii cu vârsta peste 12 ani.
• Managementul durerii acute la adulți și copii cu vârsta peste 1 an.

4.2 Doze și mod de administrare

Doze

Adulți și copii cu vârsta peste 12 ani

Tabelul ce urmează (Tabel 1) însumează dozele recomandate pentru cele mai comun folosite tehnici

de anestezie regională. Dozele date în tabel trebuie considerate ca necesare pentru a efectua blocarea

eficientă a nervului la pacientul adult și sunt instrucțiuni specifice de utilizare ale acestui medicament.

Factorii care afectează blocade nervoase specifice (particulare) sunt descriși în textele de specialitate.

Când este folosită o blocadă prelungită, ori prin infuzie, ori prin injectări intermitente, trebuie luate în

considerare atât riscul crescut de toxicitate generală cât și riscul crescut de neurotoxicitate locală.

În afara acestor recomandări, pentru calcularea dozei corespunzătoare de anestezic sunt necesare

experiența medicului și cunoașterea stării generale de sănătate a pacientului. Se recomandă folosirea

celei mai mici doze de anestezic necesar pentru obținerea unei anestezii adecvate. Există variații

individuale în instalarea și durata anesteziei. Durata anesteziei poate fi extinsă prin administrarea de

soluție de anestezic cu adrenalină.

Atenție! Există riscul efectelor sistemice ale adrenalinei în cazul administrării de volume mari de

soluție de anestezic cu adrenalină.

Tabel 1 Doze recomandate la adulți

Tip de blocadă Concentrația Doza Instalarea Durata

nervoasă de medicament efectului efectului

de blocadă

[mg/ml] [%] [ml] [mg] [min] [ore]

Anestezie Chirurgicală

Bloc lombar 5,0 0,5 15-30 75-150 15-30 2-3

epidural1)

chirurgie

Bloc lombar 5,0 0,5 15-30 75-150 15-30 2-3

epidural1)

operație de

cezariană

Bloc toracic 2,5 0,25 5-15 12,5-37,5 10-15 1,5-2

epidural1) 5,0 0,5 5-10 25-50 10-15 2-3

chirurgie

Bloc caudal 2,5 0,25 20-30 50-75 20-30 1-2

epidural1) 5,0 0,5 20-30 100-150 15-30 2-3

Blocade ale 5,0 0,5 10-35 50-175 15-30 4-8

nervilor majori2)

(de exemplu

plexul brahial,

nervul femural,

nervul sciatic)

Blocade regionale 2,5 0,25 <60 <150 1-3 3-4

(de exemplu 5,0 0,5 <30 <150 1-10 3-8

blocade ale

nervilor minori și

infiltrație)

Managementul durerii acute

Bloc lombar

epidural 2,5 0,25 6-15 15-37.5 2-5 1-2

• prin injecții la interval la interval

intermitente3) minim de minim de

(de exemplu 30 min. 30 min.

terapia durerii

post-operatorie)

• infuzie continuă4) 1,25 0,125 10-15/h 12,5-18,8/h – –

2,5 0,25 5-7,5/h 12,5-18,8/h – –

• infuzie continuă4)

(durere de 1,25 0,125 5-10/h 6,25-12,5/h – –

travaliu)

Tip de blocadă Concentrația Doza Instalarea Durata

de medicament efectulului efectului

de blocadă

[mg/ml] [%] [ml] [mg] [min] [ore]

Bloc toracic

epidural 1,25 0,125 5-10/h 6.3-12.5/h – –

• infuzie continuă 2,5 0,25 4-7,5/h 10-18.8/g – –

Bloc intra- 2,5 0,25 <40 <1005) 5-10 2-4 h

articular6) după

(de exemplu eliminare

injecție după

artroscopia

genunchiului)

Blocade regionale 2,5 0,25 <60 <150 1-3 3-4

(de exemplu

blocade ale

nervilor minori și

infiltrație)

1) Incluzând doza de test;

2) Dozele pentru blocarea nervilor majori trebuie ajustate în funcție de locul de administrare și starea

clinică a pacientului

3) În total maxim 400 mg de bupivacaină în 24 de ore.

4) Adesea în combinație cu un opioid potrivit. În total maxim 400mg de bupivacaină în 24 de ore.

5) Dacă bupivacaina este utilizată de asemenea și în alte tehnici la același pacient, doza totală nu ar

trebui să depășească 150 mg.

6) Au fost raportate post punere pe piaţă manifestări de condroliză la pacienții care au primit infuzie

intraarticulară post-operativă cu anestezice locale. Acest medicament nu este aprobat pentru această

indicație (vezi de asemenea pct. 4.4).

În general, anestezia chirurgicală (de exemplu administrarea epidurală) necesită concentrații și dozaje

mai mari de anestezic local. Când se dorește un bloc nervos mai puțin intens (ca de exemplu terapia

durerii de travaliu), se utilizează o concentrație de anestezic mai redusă. Volumul de anestezic

administrat influențează durata anesteziei.

Când este administrat medicamentul, este necesară evitarea aplicării intravasculare care este asociată

cu reacție toxică acută. Efectuarea minuțioasă de aspirații este recomandată atât înaintea cât și în

timpul administrării. În cazul administrării de doze mari, ca de exemplu în anestezia epidurală, este

recomandată aplicarea unei doze de test de 3-5 ml de bupivacaină cu adrenalină. Administrarea

accidentală intravasculară poate fi recunoscută ușor prin creșterea temporară a ritmului cardiac.

Administrarea accidentală subarahnoidiană se reflectă prin blocarea subarahnoidei. Înaintea

administrării dozei principale este recomandată efectuarea încă a unei aspirații iar doza ar trebui să fie

administrată lent într-un ritm de 25-30 mg/minut sau în doza crescătoare gradual în timp ce se observă

îndeaproape funcțiile vitale și păstrând contactul verbal cu pacientul. Dacă apar simptome de

toxicitate, injecția trebuie întreruptă imediat.

Experiența curentă indică că 400 de mg de bupivacaină administrate în cursul a 24 de ore este o doză

bine tolerată de majoritatea adulților.

Copii și adolescenți

Copii cu vîrsta între 1-12 ani

Tehnicile de anestezie regională pediatrice ar trebui făcute de medici calificați care sunt familiari cu

această grupă de populație și cu tehnicile corespunzătoare.

Dozele indicate în tabelul de mai jos (Tabel 2) sunt recomandate pentru utilizare în pediatrie. Există

variații individuale. La copiii cu masă corporală mare este adesea necesară reducerea dozei gradual,

lucrând cu doza indicată pentru greutatea ideală. Factorii care afectează blocade specifice sunt descriși

în manuale de specialitate.

Este recomandată utilizarea celei mai mici doze pentru obținerea analgeziei adecvate.

Durata efectului poate fi prelungită utilizând soluții cu conținut de adrenalină.

Tabel 2 Dozaj recomandat la copii cu vârsta 1-12 ani

Tip of blocadă Concentrația de Doza Instalarea Durata

medicament efectului efectului

[mg/ml] [%] [ml] [mg] [min] [ore]

Bupivacaină Grindeks cu sau fără adrenalină

Managementul durerii acute (per- și post-operatorie)

Bloc caudal 2,5 0,25 0,6-0,8 1,5-2 20-30 2-6

epidural

2,5 0,25 0,6-0,8 1,5-2 20-30 2-6

Bloc lombar

epidural 2,5 0,25 0,6-0,8 1,5-2 20-30 2-6

Bloc toracic

epiduralb)

Bupivacaină Grindeks fără adrenalină

Blocade regionale 2,5 0,25 0,5-2,0 – – –

(de exemplu

blocade ale

nervilor minori și

infiltrație)

5,0 0,5 0,5-2,0 – – –

Blocade ale 2,5 0,25 0,5-2,0 a) – –

nervilor periferici

(de exemplu

ilioinghinal-

iliohipogastric)

5,0 0,5 0,5-2,0 a) – –

a) Instalarea și durata blocadei nervilor periferici depinde de tipul de blocadă și doza administrată.

b) Blocul toracic epidural trebuie făcut prin administrarea de doze graduale de anestezic până când

este atins nivelul dorit de anestezie.

Doza necesară pentru copii ar trebui calculată ținând cont de greutatea corporală, până la doza maximă

de 2 mg/kg corp.

Este recomandată efectuarea de aspirări repetate atât înainte cât și în cursul administrării dozei

principale pentru a evita aplicarea intravasculară. Doza trebuie injectată încet, în doze graduale, în

special la administrarea de anestezic pe căile epidural lombar și epidural toracic; semnele vitale ale

pacientului trebuie observate cu minuțiozitate.

La copiii cu vârsta peste 2 ani s-au făcut infiltrații periamigdaliene cu bupivacaină 2,5 mg/ml la o doză

de 7,5-12,5 mg per amigdală.

Blocade ilio-inghinale – iliohipogastrice s-au efectuat la copii cu vârsta de 1 an și peste 1 an cu

bupivacaină 2,5 mg/ml la o doză de 0,1-0,5 ml/kg corp, echivalentă cu 0,25-1,25 mg/kg corp. La copiii

cu vârsta mai mare sau egală cu 5 ani s-a administrat bupivacaină 5 mg/ml la o doză de 1,25-2 mg/kg

corp.

Pentru blocade peniene s-a utilizat bupivacaină 5 ml/ml la o doză totală de 0,2-05 ml/kg corp,

echivalentă cu 1-2,5 mg/kg corp.

Siguranța și eficacitatea utilizării acestui medicament cu sau fără adrenalină la copii cu vârsta de până

la 1 an nu a fost stabilită. Sunt disponibile doar date limitate.

Siguranța și eficacitatea injecțiilor epidurale în bolus intermitente sau a perfuziei epidurale continue nu

au fost stabilite. Sunt disponibile doar date limitate.

Mod de administrare

Pentru administrare epidurală, perineurală, subcutanată, intraarticulară.

4.3 Contraindicații

• hipersensibilitate la substanța activă, sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.;
• hipersensibilitate la anestezice locale de tipul amidelor;
• deteriorări severe ale sistemului conducător al inimii;
• decompensare cardiacă acută;
• volum intravascular redus necorectat;
• dereglări semnificative ale coagulării sângelui;
• presiune intracraniană crescută. Dureri de cap severe cauzate de hemoragii cerebrale;
• infecție la nivelul epidermei la locul de injecție;
• meningită, poliomielită, spondilită;
• sepsis – infecție a sângelui;
• traume recente la nivelul coloanei vertebrale, tuberculoză la nivelul coloanei vertebrale, tumori

spinale;

• vătămări ale coloanei vertebrale datorate anemiei pernicioase (anemia Biermer);
• bloc paracervical obstetric.

Acest medicament este contraindicat pentru anestezia regională intravenoasă (blocada lui Bier)

deoarece pătrunderea bupivacainei în sistemul circulator poate cauza manifestări de toxicitate

sistemică.

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

S-au raportat cazuri de stop cardiac sau moarte în timpul administrării de bupivacaină în spațiul

epidural sau în blocada nervilor periferici. În unele cazuri resuscitarea pacienților a fost dificilă sau

practic imposibilă în ciuda intervenției corecte și imediate.

Ca și alte anestezice, bupivacaina poate induce efecte de toxicitate acută la nivel central și

cardiovascular dacă se întâmplă să crească concentrația de anestezic în plasmă ca urmare a unei

proceduri, ca de exemplu administrarea vasculară accidentală sau administrarea în zone puternic

vascularizate. În conexiune cu concentrații plasmatice crescute de bupivacaină s-au raportat: aritmie

ventriculară, fibrilații, stop cardiac subit și deces.

Procedurile de anestezie regională ar trebui întotdeauna executate în secții (departamente) dotate cu

personal și echipament corespunzător. Medicamentele, consumabilele medicale și echipamentele

necesare pentru resuscitarea de urgență și monitorizarea pacienților ar trebui să fie accesibile imediat.

De asemenea, accesul intravenos ar trebui să fie asigurat înainte de începerea anesteziei, mai ales când

se dorește instalarea unui bloc mare. Personalul medical ar trebui să fie familiar cu procedurile de

diagnostic și tratament ale reacţiilor adverse, toxicității sistemice și a altor complicații.

Blocadele nervoase periferice majore pot necesita administrarea de volume mari de anestezic local în

zone puternic vascularizate și/sau zone cu risc ridicat de absorbție sistemică care pot conduce la

concentrații plasmatice crescute de medicament.

Anestezia regională este frecvent considerată drept tehnica optimă de anestezie, dar anumite grupuri

de pacienți necesită atenție specială pentru a reduce riscurile de reacţii adverse grave:

• pacienții în vârstă și pacienții cu stare generală precară;
• pacienții cu bloc cardiac parțiale sau totale de conducere sistemului întrucât anestezicele locale

pot încetini conducerea cardiacă;

• pacienții cu boli hepatice avansate sau disfuncții renale severe;
• pacientele în stadiu avansat al sarcinii;
• pacienții aflați sub tratament cu medicamente antiaritmice de clasa a III-a (ca de exemplu

amiodarona) ar trebui să fie supravegheați îndeaproape și monitorizați ECG întrucât efectele

ambelor medicamente sunt cumulative (aditive);

• pacienții cu acumulări de fluide la nivelul abdomenului;
• pacienții cu cancer gastric;
• pacienții cu hipovolemie;
• pacienții cu lichid la nivelul pulmonar;

Anumite tehnici de anestezie regională pot fi asociate cu apariția de reacții adverse grave indiferent de

anestezicul folosit:

• blocadele centrale pot cauza deprimarea cardio-respiratorie în special atunci când este prezentă

simultan hipovolemia. Anestezia epidurală trebuie aleasă (selectată) cu precauție în cazul

pacienților cu tulburări cardiovasculare.

• injecția retrobulbară de anestezic local poate ajunge în spațiul cranian subarahnoidian cauzând

orbire temporară, colaps cardiovascular, apnee, convulsii etc. Această complicație trebuie

diagnosticată la timp și tratată imediat.

Injecțiile de anestezic local peri- și retro-bulbare pot cauza disfuncții permanente ale mușchilor

oculari. Cauza primară este lezarea traumatică și/sau toxicitatea locală asupra mușchilor și/sau

nervilor. Severitatea unor astfel de efecte asupra țesuturilor este legată de gradul de vătămare

traumatică, concentrația de anestezic local și de durata expunerii. Din acest motiv ar trebui folosită

concentrația și doza minimă de anestezic local corespunzătoare. Medicamentele vasoconstrictoare și

alți aditivi pot agrava reacția țesutului și deci ar trebui folosiți doar atunci când sunt indicați. Injecțiile

de anestezic în regiunea capului sau gâtului pot fi administrate accidental intraarterial și pot cauza

instantaneu simptome cerebrale chiar și la doze mici.

• Blocadele paracervicale pot cauza câteodată bradicardie/tahicardie la feţi, și deci din acest punct

de vedere, trebuie monitorizată permanent activitatea inimii fetusului. Blocada paracervicală în

cursul travaliului este contraindicată în caz de semne de hipoxie fetală iminentă (lichid amniotic

tulbure, înregistrare cardiotocografică modificată).

• Au fost raportate post punere pe piaţă manifestări de condroliză la pacienții care au primit

infuzie continuă intraarticulară postoperatorie de anestezic local. Majoritatea cazurilor de

condroliză raportate au fost privitoare la articulația umărului. Datorită factorilor multipli care

pot contribui la această manifestare și a inconsistenței literaturii de specialitate referitoare la

acest mecanism de acțiune, legătura de cauzalitate între infuzia continuă intraarticulară post-

operatorie de anestezic local și apariția condrolizei nu a putut fi demonstrată. Infuzia

intraarticulară continuă a acestui medicament nu este o indicație aprobată.

Anestezia epidurală poate cauza hipotensiune arterială și bradicardie. Riscul de apariție a acestor

complicații poate fi redus prin injectarea de medicamente vasoconstrictoare. Hipotensiunea arterială

poate fi tratată de urgență prin administrarea intravenoasă de simpatomimetice, chiar și repetat dacă

este necesar.

Când se administrează bupivacaină ca injecție intraarticulară, este necesar să se procedeze cu mare

precauție deoarece dacă se suspectează traume intraarticulare recente, respectiv suprafețe denudate în

articulație create de intervenția chirurgicală. Acestea ar putea accelera absorbția anestezicului

rezultând în concentrații plasmatice mai mari.

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea utilizării acestui medicament la copiii cu vârsta de până la 1 an nu a fost

stabilită. Sunt disponibile doar date limitate.

Utilizarea acestui medicament pentru blocade intraarticulare la copii cu vârsta între 1 și 12 ani nu a

fost documentată.

Utilizarea acestui medicament pentru blocade nervoase majore la copii cu vârsta între 1 și 12 ani nu a

fost documentată.

Anestezia epidurală la copii şi adolescenţi ar trebui realizată prin doze graduale corespunzătoare cu

vârsta și greutatea corporală, în special anestezia epidurală care implică regiunea toracică poate rezulta

în hipotensiune arterială severă și dificultăți de respirație.

Acest medicament conține 31,48mg de sodiu (10ml) per fiolă, echivalent cu 1,57% din aportul zilnic

maxim recomandat de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Administrarea concomitentă de bupivacaină și alte anestezice locale sau alte medicamente cu structură

similară anestezicelor locale de tipul amidelor, ca de exemplu anumite antiaritmice – lidocaina,

mexiletina și tocainida – poate rezulta în potențarea reacţiilor toxice sistemice, care sunt aditive în

acest caz. Nu s-au efectuat studii specifice de interacțiune a bupivacainei cu medicamente antiaritmice

de clasa a III-a ca de exemplu amiodarona, dar se recomandă prudență în acest caz (vezi pct. 4.4).

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Bupivacaina a fost administrată la un număr mare atât de femei gravide cât și de femei de vârstă

fertilă. Nu s-au raportat alterări ale caracteristicilor reproductive cum ar fi incidența crescută a

malformațiilor.

Soluțiile de bupivacaină sunt contraindicate pentru utilizarea în bloc paracervical în obstetrică,

deoarece poate apărea bradicardie fetală după blocarea paracervicală (vezi pct. 4.3).

Alăptarea

Bupivacaina ca orice alt anestezic local, este excretată în laptele matern în cantitate mică și este slab

absorbit pe cale orală și în consecință nu sunt de așteptat efecte adverse la copiii alăptați. Prin urmare,

este posibilă alăptarea după anestezia cu bupivacaină. Pe baza celor mai recente date din literatura de

specialitate, mamele cu copii născuți la termen sau cu vârste mai mari, în general, pot relua alăptarea

imediat ce sunt treji, stabili și alerți. Cu toate acestea, trebuie acordată atenție sugarilor prematuri și

sugarilor cu risc de apnee, hipotonie sau hipotensiune arterială, care ar putea fi mai sensibili la cantități

mici de bupivacaină și, prin urmare, ar trebui să fie observați îndeaproape, în special în primele 24 de

ore după administrarea bupivacainei la mamă.

Fertilitate

Nu există date disponibile privind efectul clorhidratului de bupivacaină asupra fertilității umane.

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje

În funcție de doză, medicamentul poate avea efecte ușoare asupra funcțiilor mentale și poate afecta

temporar coordonarea mișcărilor. Când se utilizează acest medicament, medicul trebuie să decidă de la

caz la caz dacă pacientul este apt să participe activ în trafic sau poate utiliza mașini și utilaje.

4.8 Reacții adverse

Rezumatul profilului de siguranță

Profilul reacţiilor adverse ale acestui medicament este similar celor ale altor anestezice locale cu efect

îndelungat. Reacţiile adverse ale acestui medicament pot fi dificil de diferențiat față de efectele

fiziologice ale blocadei nervoase (ca de exemplu hipotensiune arterială, bradicardie), sau de cauzele

directe (ca de exemplu traumatizarea nervului) sau de manifestările indirecte (ca de exemplu abcesul

epidural) cauzate de introducerea acului hipodermic. Vătămarea neurologică este o complicație rară

dar binecunoscută a anesteziei regionale, în particular a anesteziei epidurale și subarahnoidiene.

Rezumat tabelar al reacțiilor adverse

Reacțiile adverse sunt prezentate în tabelul 3 (Tabel 3) în conformitate cu sistemul organic de

clasificare și convenția de frecvență MedDRA: foarte frecvente (1/10), frecvente (între 1/100

și <1>

Tabel 3 Reacții adverse

Tulburări ale sistemului imunitar

Rare Reacții alergice, reacție/șoc anafilactic

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente Parestezia, amețeală

Mai puțin frecvente Simptome ale intoxicării sistemului nervos

central (convulsii, parestezia circumorală,

amorțirea limbii, tulburări de vedere și auz

(hiperacuzia), pierderea cunoștinței, tremur,

tinitus, dizartrie)

Rare Neuropatie, vătămări ale nervilor periferici,

inflamația mater arahnoida, pareză și

paraplegie

Tulburări de vedere

Rare Diplopia (vedere dublă)

Tulburări cardiace

Frecvente Bradicardie

Rare Stop cardiac, aritmie cardiacă

Tulburări vasculare

Foarte frecvente Hipotensiune arterială

Frecvente Hipertensiune arterială

Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale

Rare Deprimare respiratorie

Tulburări gastrointestinale

Foarte frecvente Greață

Frecvente Vărsături

Tulburări renale și urinare

Frecvente Retenție de urină

Vătămări, otrăviri și complicații procedurale

Rare Vătămări ale nervilor periferici

Descrierea reacțiilor adverse selectate

Toxicitatea sistemică acută

Simptomele toxicității sistemice implică simptomele sistemului nervos central și pe cele ale sistemului

cardiovascular. Aceste reacții sunt cauzate de concentrații plasmatice ridicate de anestezic local la care

se poate ajunge după injectarea intravasculară accidentală, supradoză sau absorbție excepțional de

rapidă din zone puternic vascularizate (vezi pct. 4.4). Reacțiile adverse la nivelul SNC sunt similare cu

cele produse de alte anestezice locale de tipul amidelor, în timp ce cele la nivel cardiovascular sunt

mai dependente de tipul medicamentului, atât cantitativ cât și calitativ. Manifestările asupra SNC apar

de obicei înaintea manifestărilor cardiovasculare. Excepția o fac pacienții sub anestezie generală sau

pacienții sedați cu barbiturice sau benzodiazepine.

Simptomele toxicității cauzate de efectul anestezicului asupra SNC includ semne de severitate

crescătoare. Primele simptome sunt tulburări vizuale și hiperacuzie, sensibilitate în jurul gurii redusă,

amețeală, senzație de intoxicare și parestezie. În anumite cazuri pacientul a acuzat țiuituri în urechi.

Simptome mai severe care preced instalarea crizei generalizate sunt: dizartria, tremurături și spasme

musculare. Aceste semne nu ar trebui ignorate niciodată. De obicei sunt urmate de pierderi severe ale

cunoștinței cu crize de convulsii tonico-clonice care durează de la câteva secunde la minute. În timpul

convulsiilor se dezvoltă rapid hipoxia și hipercapnia datorită creșterii activității musculare și ventilării

insuficiente a plămânilor. În cazuri severe se instalează apneea. Se dezvoltă acidoză metabolică și

respiratorie, hipocalcemie și hipoxie, care măresc efectul toxic al anestezicului local.

Totuși, recuperarea funcțiilor vitale se poate realiza rapid ca rezultat al redistribuției medicamentului

de la SNC, metabolismului subsecvent și excreției (cu excepția cazului în care s-a administrat o doză

mare de anestezic local).

Manifestările cardiovasculare ale toxicității sistemice pot fi observate în cazuri severe și sunt

precedate de obicei de cele ale toxicității SNC. La pacienții sedați sau care primesc concomitent

anestezie generală simptomele toxicității SNC pot trece neobservate. Efectele concentrațiilor

plasmatice mari de anestezic local sunt hipotensiunea arterială, aritmia și chiar stopul cardiac. La

concentrații mari de anestezic local, stopul cardiac poate avea loc rareori chiar și fără a fi precedat de

manifestări ale toxicității sistemice la nivel central.

Tratamentul toxicității acute

În caz de toxicitate acută administrarea de anestezic local ar trebui întreruptă imediat.

În caz de apariție a crizelor trebuie inițiat tratament anticonvulsiv. Principiile de acțiune sunt: terapia

cu oxigen, supresia convulsiilor și suport pentru sistemul circulator. Unde este necesar se realizează

ventilația controlată (intubare). Se administrează intravenos medicamente anticonvulsivante (de

exemplu tiopental, diazepam și midazolam) dacă convulsiile durează mai mult de 15-20 de secunde.

Administrarea de medicamente miorelaxante (de exemplu iodura de suxamethonium, vecuronium,

rocuronium etc.) este posibilă doar după introducerea de medicamente anticonvulsivante și inducerea

suficientă a pierderii cunoșținței. Posibilitatea intubării traheale sau ventilarea artificială a plămânilor

sunt premise necesare utilizării acestor substanțe.

Dacă au loc tulburări ale sistemului circulator (hipotensiune arterială, bradicardie) se recomandă

inițierea unui tratament adecvat cu soluții perfuzabile intravenos, medicamente vasopresoare,

medicamente inotrope și/sau emulsii lipidice lichide.

În caz de stop circulator trebuie inițiate măsuri urgente de resuscitare conform ghidurilor curente.

Tulburările de ritm cardiac se tratează simptomatic în conformitate cu principiile curente. De

importanță majoră în tratamentul toxicității este optimizarea ventilării, adică profilaxia hipoxiei și/sau

hipercapniei, modificarea de conținut a sistemului circulator (stabilirea euvolemiei) și tratamentul

acidozei, pentru că hipoxia și acidoza cresc toxicitatea sistemică a anestezicului local. Când se produce

stopul cardiac poate fi necesară resuscitarea timp îndelungat.

Copii și adolescenți

Reacțiile adverse la copii şi adolescenţi sunt similare celor la adulți, totuși, la copii şi adolescenţi

primele simptome ale toxicității pot fi dificil de detectat atunci când sunt instituite blocade nervoase

regionale în timpul anesteziei generale.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului

naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România:

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

București 011478- RO

e-mail: [email protected].

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

În caz de administrare accidentală intravasculară reacţiile toxice sistemice apar în câteva secunde până

la câteva minute. În caz de supradoză concentrațiile plasmatice maximale sunt atinse după 15-60 de

minute de la administrare, depinzând de locul injectării, și astfel manifestările de toxicitate sistemică

apar ulterior (vezi pct. 4.8).

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: anestezice locale, amide, codul ATC: N01BB01.

Clorhidratul de bupivacaină este un anestezic local cu efect îndelungat de tipul amidelor având

proprietăți atât anestezice cât și analgezice. La doze mari produce anestezia chirurgicală, la doze mici

produce blocada senzorială (analgezia) cu o mai puțin pronunțată blocadă motorie.

Instalarea și durata efectului anestezic local al bupivacainei depinde de doză și de locul administrării.

Bupivacaina, la fel ca și alte medicamente anestezice locale, cauzează blocada reversibilă a propagării

impulsurilor de-a lungul fibrelor nervoase prevenind influxul de ioni de sodiu prin membrana fibrei

nervoase.

Anestezia locală poate avea efecte similare asupra celorlalte membrane excitabile, adică cele din creier

și miocard. Dacă se ating rapid concentrații sistemice mărite apar simptome de toxicitate acută, mai

ales la nivel central și cardiovascular. Manifestările la nivel central (vezi pct. 4.8) preced de obicei

reacţiile adverse cardiovasculare, deoarece au loc la concentrații plasmatice mai reduse de anestezic.

Efectele directe ale medicamentelor anestezicelor locale asupra inimii includ efecte dromotrope și

inotrope și chiar stop cardiac.

Efectele indirecte (hipotensiune arterială, bradicardie) pot apare după administrarea epidurală și

depind de extensia blocadei simpatice concomitente (pe nervii vegetativi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Bupivacaina are o constantă de disociație (pKa) = 8,2 și un coeficient de distribuţie (D)= 346; în

soluție tampon n-octanol/fosfat la pH 7,4 la 25 °C . Acțiunea metaboliților bupivacainei este mai

redusă decat cea a bupivacainei.

Absorbție

Concentrația plasmatică depinde de doza administrată, de calea de administrare și de vascularizația

locului injectării.

Bupivacaina are o absorbție complet bifazică, din spațiul epidural, timpul de înjumătățire fiind cuprins

între 7 minute și respectiv 6 ore. Faza lentă a absorbţiei este factorul limitant în eliminarea

bupivacainei. Timpul aparent de înjumătățire plasmatică după o administrare peridurală este mai lung

decât după o administrare intravenoasă.

Distribuție

După administrarea intravenoasă clearance-ul plasmatic total (Cl ) are o valoare de 0,58 l/minut,

p

volumul de distribuţie (V ) este de 73 l, timpul de înjumătăţire (t ) este de 2,7 ore, iar rata eliminării

d ss 1/2

hepatice (E ) este de 0,38 faţă de metaboliţi.

H

Bupivacaina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 96% , în principal de alfa-1-

glicoproteina acidă.

Clearance-ul bupivacainei este aproape complet dependent de metabolismul hepatic și este mult mai

dependent de activitatea enzimelor hepatice decât de circulaţia sanguină hepatică.

O creștere a concentrației plasmatice totale a fost observată în timpul perfuziei epidurale continue.

Reprezintă o consecinţă a creşterii postoperatorii a nivelului de alfa-1-glicoproteină acidă. Fracţia

nelegată, adică farmacologic activă, este similară înainte și după operație.

Bupivacaina traversează rapid bariera fetoplacentară și echilibrul în raport cu fracţia nelegată de

proteinele plasmatice este rapid atins. La făt nivelul de legare de proteinele plasmatice este mai mic iar

concentrația plasmaticã totală este, în consecință, mai scăzută. Concentrația de bupivacaină în laptele

matern este mai scăzută în comparație cu concentrația plasmatică a mamei.

Metabolizare

Bupivacaina este metabolizată aproape complet la nivel hepatic, în principal prin hidroxilare aromatică

cu formare de 4-hidroxibupivacaină și N-dezalchilare cu formare de pipecolixilidină (PPX). Ambele

procese fiind mediate de către isoenzima 3A4 a citocromului P450.

Eliminare

Aproximativ 1% din bupivacaină este eliminată sub formă nebiotransformată prin urină în 24 de ore

după administrare şi în jur de 5% sub formă metabolizată de N-dezalchil-metabolit a PPX.

Concentrația plasmatică a PPX și 4-hidroxi-bupivacaină în timpul administrării continue este mai

scăzută decât cea a bupivacainei.

Copii și adolescenți

Proprietățile farmacocinetice ale bupivacainei administrate la copii şi adolescenţi sunt similare cu cele

la adulți.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Pe baza studiilor preclinice concentrate pe siguranța farmacologică, toxicitatea acută și cronică,

toxicitatea reproductivă, potențialul mutagen și toxicitatea locală, se poate trage concluzia că

administrarea de bupivacaină la oameni este sigură, cu excepția efectelor farmacodinamice de așteptat

după administrarea de doze mari (ca de exemplu toxicitatea SNC și cardiotoxicitatea).

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienților

Clorură de sodiu

Hidroxid de sodiu sau Acid clorhidric, concentrat (pentru ajustarea pH-ului)

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilități

Solubilitatea bupivacainei în soluții apoase cu pH > 6,5 este limitată. Amestecarea acesteia cu soluții

alcaline, ca de exemplu carbonați, poate determina precipitarea bupivacainei. Soluția izotonă de

clorură de sodiu este un diluant potrivit.

6.3 Perioada de valabilitate

5 ani

Din punct de vedere microbiologic, produsul trebuie utilizat imediat.

6.4 Precauții speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare. A nu se congela.

6.5 Natura și conținutul ambalajului

10 ml de soluție injectabilă într-o fiolă de tip I din sticlă hidrolitică incoloră din borsilicat cu linie de

rupere sau cu o tăietură cu punct.

5 fiole sunt împachetate într-un aliniator din film PVC.

1 aliniator este împachetat într-o cutie de carton.

6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor și alte instrucțiuni de manipulare

Pentru o singură utilizare. A se utiliza imediat după deschiderea fiolei întrucât soluția pentru injecție

nu conține conservanți. Aruncați orice soluție neutilizată.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările

locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

AS GRINDEKS.

Krustpils iela 53, Rīga, LV-1057

Letonia

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

14435/2022/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI

Data primei autorizări: Noiembrie 2017

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2022

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Mai 2022