Borenar 20 mg comprimate orodispersabile

Prospect Borenar 20 mg comprimate orodispersabile

Producator: MENARINI INTERNATIONAL OPERATIONS LUXEMBOURG S.A.

Clasa ATC: Antihistaminice pentru utilizare sistemică, alte antihistaminice pentru

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 14958/2023/01-02-03-04-05 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Borenar 20 mg comprimate orodispersabile

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat orodispersabil conţine bilastină 20 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare comprimat orodispersabil conţine etanol 0,0030 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat orodispersabil

Comprimate albe, rotunde, plate, marcate cu “20” pe una dintre feţe şi cu diametrul de 8 mm.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice (sezoniere şi perene) şi al urticariei.

Borenar este indicat la adulţi şi adolescenţi (cu vârstă de 12 ani şi peste).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Adulţi şi adolescenţi (cu vârstă de 12 ani şi peste)

20 mg bilastină o dată pe zi pentru ameliorarea simptomelor rinoconjunctivitei alergice (RAS şi RAP)

şi urticariei.

Comprimatul trebuie administrat cu o oră înainte sau cu două ore după ingestia de alimente sau de

sucuri de fructe (vezi pct. 4.5).

Durata tratamentului:

În cazul rinoconjunctivitei alergice tratamentul trebuie limitat la perioada de expunere la alergeni. În

cazul rinitei alergice sezoniere tratamentul poate fi întrerupt după dispariţia simptomelor şi reluat după

reapariţia lor. În cazul rinitei alergice perene tratamentul poate continua pe întreaga perioadă de

expunere la alergen. În cazul urticariei, durata tratamentului depinde de tipul şi durata acesteia,

precum şi de evoluţia simptomelor.

Grupe speciale de pacienți

Vârstnici

Nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii vârstnici (vezi pct. 5.1 şi 5.2).

Insuficienţă renală

Studiile efectuate la adulți în grupuri de risc speciale (pacienți cu insuficiență renală) indică faptul că

nu este necesară ajustarea dozei de bilastină la adulți (vezi pct. 5.2).

Insuficienţă hepatică

Nu există experienţă clinică la pacienţii adulţi cu insuficienţă hepatică. Cu toate acestea, deoarece

bilastina nu este metabolizată şi este eliminată nemodificată în urină şi fecale, nu se aşteaptă ca

insuficienţa hepatică să determine creşterea expunerii sistemice peste limita de siguranţă la pacienţii

adulţi. De aceea, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii adulţi cu insuficienţă hepatică (vezi

pct. 5.2).

Copii şi adolescenţi

• Copii cu vârstă cuprinsă între 6 şi 11 ani şi greutatea de cel puţin 20 kg

Bilastina 10 mg comprimate orodispersabile şi bilastina 2,5 mg/ml soluţie orală se pot

administra la această categorie de populaţie.

• Copii cu vârstă sub 6 ani şi greutatea sub 20 kg

Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.4, 4.8, 5.1 şi 5.2, dar nu se pot face

recomandări privind dozele. De aceea, bilastina nu trebuie utilizată la această grupă de vârstă.

Siguranța și eficacitatea bilastinei la copiii cu insuficiență renală și hepatică nu au fost încă stabilite.

Mod de administrare:

Administrare orală.

Comprimatul orodispersabil este introdus în cavitatea bucală, unde se dispersează rapid în salivă,

astfel încât poate fi ușor înghițit.

În mod alternativ, comprimatul orodispersabil poate fi dizolvat în apă înainte de administrare. Sucul de

grepfrut sau orice alt suc de fructe nu trebuie utilizat pentru dizolvare (vezi pct. 4.5).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Copii şi adolescenţi

Eficacitatea şi siguranţa bilastinei la copii cu vârstă sub 2 ani nu au fost încă stabilite şi există

experiență clinică redusă la copii cu vârstă cuprinsă între 2 și 5 ani, prin urmare bilastina nu trebuie

utilizată la aceste grupe de vârstă.

La pacienţii cu insuficienţă renală moderată sau severă, administrarea concomitentă de bilastină cu

inhibitori ai glicoproteinei P, cum sunt ketoconazol, eritromicină, ciclosporină, ritonavir sau diltiazem,

poate creşte concentraţia plasmatică de bilastină şi astfel să crească riscul de reacţii adverse ale

bilastinei. De aceea, administrarea concomitentă de bilastină cu inhibitori ai glicoproteinei P trebuie

evitată la pacienţii cu insuficienţă renală moderată sau severă.

Excipienţi

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per comprimat orodispersabil, adică

“practic nu conţine sodiu”.

Acest medicament conţine alcool (etanol) 0,0030 mg în fiecare comprimat orodispersabil echivalent

cu 1,6 mg/100 g (0,0016% m/m). Cantitatea per comprimat orodispersabil de 185 mg este echivalentă

cu mai puţin de 1 ml bere sau 1 ml vin.

Cantitatea mică de alcool din acest medicament nu va determina vreun efect semnificativ.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi şi sunt detaliate mai jos.

Interacţiunea cu alimente: Alimentele reduc semnificativ biodisponibilitatea orală a bilastinei cu 30%.

Interacţiunea cu suc de grepfrut: Administrarea concomitentă de bilastină 20 mg şi suc de grepfrut a

scăzut biodisponibilitatea bilastinei cu 30%. Acest efect se poate aplica, de asemenea, şi în cazul altor

sucuri de fructe. Gradul scăderii biodisponibilităţii poate înregistra variaţii în funcţie de producător şi

de fructe. Mecanismul acestei interacţiuni constă în inhibarea OATP1A2, un transportor pentru care

bilastina este substrat (vezi pct. 5.2). Medicamentele care constituie substraturi sau sunt inhibitori

OATP1A2, cum sunt ritonavir sau rifampicina pot, de asemenea, avea un potenţial de scădere a

concentraţiei plasmatice de bilastină.

Interacţiunea cu ketoconazol sau eritromicină: Administrarea concomitentă de bilastină 20 mg o dată

pe zi şi ketoconazol 400 mg o dată pe zi sau eritromicină 500 mg de 3 ori pe zi au determinat creşterea

ASC pentru bilastină de 2 ori şi C de 2-3 ori. Aceste modificări pot fi explicate prin interacţiunea cu

max

transportorii prin mecanism de eflux la nivel intestinal, deoarece bilastina este un substrat pentru

glicoproteina P şi nu este metabolizată (vezi pct. 5.2). Aceste modificări nu par să afecteze profilul de

siguranţă al bilastinei şi ketoconazolului, respectiv, eritromicinei. Alte medicamente care sunt

substraturi sau inhibitori ai glicoproteinei P, cum este ciclosporina, au potenţialul de a creşte

concentraţia plasmatică a bilastinei.

Interacţiunea cu diltiazem: Administrarea concomitentă de bilastină 20 mg o dată pe zi şi

diltiazem 60 mg o dată pe zi a determinat creşterea C a bilastinei cu 50%. Acest efect poate fi

max

explicat prin interacţiunea cu transportorii prin mecanism de eflux la nivel intestinal (vezi pct. 5.2) şi

nu pare să afecteze profilul de siguranţă al bilastinei.

Interacţiunea cu alcool: Performanţa psihomotorie după administrarea concomitentă de alcool etilic şi

bilastină 20 mg o dată pe zi a fost similară cu cea observată după ingestia de alcool şi placebo.

Interacţiunea cu lorazepam: Administrarea concomitentă de bilastină 20 mg o dată pe zi şi lorazepam

3 mg o dată pe zi timp de 8 zile nu a potenţat efectele lorazepam de deprimare a SNC.

Copii şi adolescenţi

Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi. Deoarece nu există experiență clinică

privind interacțiunea bilastinei cu alte medicamente, alimente sau sucuri de fructe la copii, rezultatele

obținute în studiile privind interacţiunile efectuate la adulţi ar trebui luate în considerare în momentul

administrării bilastinei la copii. Nu există date clinice la copii pentru a indica dacă modificările ASC

sau C datorate interacțiunilor afectează profilul de siguranță al bilastinei.

max

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Datele privind utilizarea de bilastină la femeile gravide sunt limitate sau absente.

Studiile la animale au evidenţiat toxicitate asupra funcţiei de reproducere, dar aceste efecte au apărut

doar la expuneri considerate a fi în exces faţă de expunerea maximă la om, ceea ce indică o relevanţă

scăzută pentru utilizarea clinică (vezi pct. 5.3). Ca măsură preventivă, este de preferat evitarea

utilizării Borenar în timpul sarcinii.

Alăptarea

Excreţia bilastinei în lapte nu a fost studiată la om. Datele farmacocinetice disponibile, referitoare la

animale, au indicat excreția de bilastină în lapte (vezi pct. 5.3). Decizia de a continua/întrerupe

alăptarea sau de a întrerupe/opri tratamentul cu Borenar trebuie luată ţinând cont de beneficiul alăptării

pentru copil şi de beneficiul tratamentului cu bilastină pentru mamă.

Fertilitatea

Datele clinice sunt limitate sau absente. Un studiu la şobolani nu a evidenţiat niciun efect negativ

asupra fertilităţii (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Un studiu efectuat la adulţi pentru evaluarea efectelor bilastinei asupra capacităţii de a conduce

vehicule a demonstrat că tratamentul cu bilastină 20 mg nu a afectat capacitatea de a conduce. Cu toate

acestea, deoarece răspunsul individual la medicament poate varia, pacienţii trebuie sfătuiţi să nu

conducă vehicule sau să folosească utilaje până când nu și-au stabilit propriul răspuns la bilastină.

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă la pacienţii adulţi şi adolescenţi

Incidenţa evenimentelor adverse prezentate de pacienţii adulţi şi adolescenţi care au rinoconjunctivită

alergică sau urticarie idiopatică cronică trataţi cu bilastină 20 mg din studiile clinice a fost comparabilă

cu cea de la pacienţii care au primit placebo (12,7% faţă de 12,8%).

Studiile clinice de fază II şi III efectuate în timpul cercetării clinice au inclus 2525 pacienţi adulţi şi

adolescenţi trataţi cu diferite doze de bilastină, dintre care 1697 au fost trataţi cu bilastină 20 mg. În

aceste studii 1362 pacienţi au primit placebo. Reacțiile adverse cel mai frecvent raportate de către

pacienţii care au primit bilastină 20 mg pentru indicaţia rinoconjunctivită alergică sau urticarie

idiopatică cronică au fost cefalee, somnolenţă, ameţeli şi oboseală. Aceste evenimente adverse au

survenit cu o frecvenţă comparabilă la pacienţii care au primit placebo.

Tabel cu rezumatul reacţiilor adverse la pacienţii adulţi şi adolescenţi

Reacțiile adverse cel mai puţin frecvente ca urmare a utilizării de bilastină şi raportate la peste 0,1%

dintre pacienţii care au primit bilastină 20 mg în timpul dezvoltării clinice (Nr=1697) sunt prezentate

în tabelul de mai jos.

Frecvenţele se clasifică după cum urmează:

Foarte frecvente (≥1/10)

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Rare (≥1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile)

Reacţiile adverse rare, foarte rare şi cele cu frecvenţă necunoscută nu au fost incluse în tabel.

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe Bilastină Bilastină toate

Placebo

20 mg dozele

N=1362

Frecvenţă Reacţia adversă Nr=1697 Nr=2525

Infecţii şi infestări

Mai puţin frecvente Herpes oral 2 (0,12%) 2 (0,08%) 0 (0,0%)

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Mai puţin frecvente Creşterea apetitului 10 (0,59%) 11 (0,44%) 7 (0,51%)

Tulburări psihice

Mai puţin frecvente Anxietate 6 (0,35%) 8 (0,32%) 0 (0,0%)

Insomnie 2 (0,12%) 4 (0,16%) 0 (0,0%)

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente Somnolenţă 52 (3,06%) 82 (3,25%) 39 (2,86%)

Cefalee 68 (4,01%) 90 (3,56%) 46 (3,38%)

Mai puţin frecvente Ameţeli 14 (0,83%) 23 (0,91%) 8 (0,59%)

Tulburări acustice şi vestibulare

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe Bilastină Bilastină toate

Placebo

20 mg dozele

N=1362

Frecvenţă Reacţia adversă Nr=1697 Nr=2525

Mai puţin frecvente Tinitus 2 (0,12%) 2 (0,08%) 0 (0,0%)

Vertij 3 (0,18%) 3 (0,12%) 0 (0,0%)

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente Bloc de ramură dreaptă 4 (0,24%) 5 (0,20%) 3 (0,22%)

Aritmie sinusală 5 (0,30%) 5 (0,20%) 1 (0,07%)

QT prelungit pe

9 (0,53%) 10 (0,40%) 5 (0,37%)

electrocardiogramă

Alte modificări ECG 7 (0,41%) 11 (0,44%) 2 (0,15%)

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Mai puţin frecvente Dispnee 2 (0,12%) 2 (0,08%) 0 (0,0%)

Disconfort nazal 2 (0,12%) 2 (0,08%) 0 (0,0%)

Uscăciune nazală 3 (0,18%) 6 (0,24%) 4 (0,29%)

Tulburări gastro-intestinale

Mai puţin frecvente Durere în etajul abdominal

11 (0,65%) 14 (0,55%) 6 (0,44%)

superior

Durere abdominală 5 (0,30%) 5 (0,20%) 4 (0,29%)

Greaţă 7 (0,41%) 10 (0,40%) 14 (1,03%)

Disconfort gastric 3 (0,18%) 4 (0,16%) 0 (0,0%)

Diaree 4 (0,24%) 6 (0,24%) 3 (0,22%)

Xerostomie 2 (0,12%) 6 (0,24%) 5 (0,37%)

Dispepsie 2 (0,12%) 4 (0,16%) 4 (0,29%)

Gastrită 4 (0,24%) 4 (0,16%) 0 (0,0%)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Mai puţin frecvente Prurit 2 (0,12%) 4 (0,16%) 2 (0,15%)

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Mai puţin frecvente Fatigabilitate 14 (0,83%) 19 (0,75%) 18 (1,32%)

Sete 3 (0,18%) 4 (0,16%) 1 (0,07%)

Ameliorarea afecţiunilor

2 (0,12%) 2 (0,08%) 1 (0,07%)

preexistente

Febră 2 (0,12%) 3 (0,12%) 1 (0,07%)

Astenie 3 (0,18%) 4 (0,16%) 5 (0,37%)

Investigaţii diagnostice

Mai puţin frecvente Creştere a valorii gama

7 (0,41%) 8 (0,32%) 2 (0,15%)

glutamil transferazei

Creştere a valorii alanin

5 (0,30%) 5 (0,20%) 3 (0,22%)

aminotransferazei

Creştere a valorii aspartat

3 (0,18%) 3 (0,12%) 3 (0,22%)

aminotransferazei

Creştere a valorii creatininei

2 (0,12%) 2 (0,08%) 0 (0,0%)

serice

Creştere a valorii

2 (0,12%) 2 (0,08%) 3 (0,22%)

trigliceridelor serice

Creştere ponderală 8 (0,47%) 12 (0,48%) 2 (0,15%)

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile): Palpitaţii, tahicardie,

reacţii de hipersensibilitate (cum sunt anafilaxie, angioedem, dispnee, erupţie cutanată tranzitorie,

edem localizat/inflamaţie locală şi eritem) şi vărsături au fost observate în timpul perioadei de după

punerea pe piaţă.

Descrierea reacţiilor adverse selectate la pacienţii adulţi şi adolescenţi

Somnolenţă, cefalee, ameţeli şi fatigabilitate au fost observate atât la pacienţii trataţi cu bilastină

20 mg, cât şi la cei trataţi cu placebo. Frecvenţa lor raportată la bilastină faţă de placebo a fost 3,06%

faţă de 2,86% pentru somnolenţă; 4,01% faţă de 3,38% pentru cefalee; 0,83% faţă de 0,59% pentru

ameţeli şi 0,83% faţă de 1,32% pentru fatigabilitate.

Informaţiile culese în timpul perioadei de supraveghere după punerea pe piaţă au confirmat profilul de

siguranţă observat în timpul dezvoltării clinice.

Rezumatul profilului de siguranţă la copii şi adolescenţi

În timpul dezvoltării clinice, frecvenţa, natura şi severitatea reacţiilor adverse la adolescenţi (cu vârsta

între 12 şi 17 ani) au fost la fel cu cele observate la adulţi. Informaţiile colectate referitoare la

adolescenţi, în timpul perioadei de după punerea pe piaţă, au confirmat rezultatele studiilor clinice.

Procentul copiilor (cu vârstă cuprinsă între 2-11 ani) care au raportat reacții adverse (RA) după

tratamentul cu bilastină 10 mg pentru rinoconjunctivită alergică sau urticarie idiopatică cronică într-un

studiu clinic controlat cu durata de 12 săptămâni a fost comparabil cu procentul din grupul celor care

au primit placebo (68,5% față de 67,5% ).

Reacțiile adverse asociate cu administrarea de bilastină (forma farmaceutică de comprimat

orodispersabil) raportate cel mai frecvent la 291 copii (cu vârstă cuprinsă între 2-11 ani) în timpul

studiilor clinice (#260 copii expuşi în studiul clinic de siguranţă, 31 copii expuşi în studiul

farmacocinetic) au fost cefalee, conjunctivită alergică, rinită şi durere abdominală. Aceste evenimente

adverse au apărut cu o frecvenţă comparabilă la 249 pacienţi care au fost trataţi cu placebo.

Tabel cu rezumatul reacţiilor adverse la copii şi adolescenţi

Reacțiile adverse cel mai puţin posibile legate de utilizarea de bilastină şi raportate la peste 0,1%

dintre copiii (cu vârstă cuprinsă între 2-11 ani) care au primit bilastină în timpul dezvoltării clinice

sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Frecvenţele se clasifică după cum urmează:

Foarte frecvente (≥1/10)

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Rare (≥1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile)

Reacţiile adverse rare, foarte rare şi cele cu frecvenţă necunoscută nu au fost incluse în tabel.

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe Bilastină 10 mg Placebo

Frecvenţă Reacţia adversă (n=291)# (n=249)

Infecţii şi infestări

Frecvente Rinită 3 (1,0%) 3 (1,2%)

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente Cefalee 6 (2,1%) 3 (1,2%)

Ameţeli 1 (0,3%) 0 (0,0%)

Mai puţin frecvente

Pierderea stării de conştienţă 1 (0,3%) 0 (0,0%)

Tulburări oculare

Frecvente Conjunctivită alergică 4 (1,4%) 5 (2,0%)

Mai puţin frecvente Iritaţie oculară 1 (0,3%) 0 (0,0%)

Tulburări gastro-intestinale

Durere abdominală/ Durere în etajul 3 (1,0%) 3 (1,2%)

Frecvente

abdominal superior

Diaree 2 (0,7%) 0 (0,0%)

Mai puţin frecvente Greaţă 1 (0,3%) 0 (0,0%)

Edem al buzelor 1 (0,3%) 0 (0,0%)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Eczemă 1 (0,3%) 0 (0,0%)

Mai puţin frecvente

Urticarie 2 (0,7%) 2 (0,8%)

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Mai puţin frecvente Fatigabilitate 2 (0,7%) 0 (0,0%)

#260 copii expuşi în studiul clinic de siguranţă, 31 copii expuşi în studiul farmacocinetic.

Descrierea reacţiilor adverse selectate la copii şi adolescenţi

Cefalee, durere abdominală, conjunctivită și rinită alergică au fost observate atât la copiii tratați cu

bilastină 10 mg, cât şi la cei trataţi cu placebo. Frecvența raportată a fost de 2,1% față de 1,2% pentru

cefalee; 1,0% față de 1,2% pentru durerea abdominală; 1,4% față de 2,0% pentru conjunctivita

alergică și 1,0% față de 1,2% pentru rinită.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

București 011478- RO

e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Informaţiile privind supradozajul acut al bilastinei provin din experienţa din studiile clinice efectuate

în timpul cercetării la adulţi şi din supravegherea după punerea pe piaţă. În studiile clinice după

administrarea de bilastină în doze de 10-11 ori mai mari decât doza terapeutică (220 mg doză unică;

sau 200 mg/zi timp de 7 zile) la 26 voluntari adulţi sănătoşi, frecvenţa reacțiilor adverse legate de

tratament a fost de două ori mai mare decât în cazul placebo. Reacţiile adverse cel mai frecvent

raportate au fost ameţeli, cefalee şi greaţă. Nu au fost raportate reacții adverse grave şi nici prelungirea

semnificativă a intervalului QTc. Informaţiile culese în perioada de supraveghere după punerea pe

piaţă sunt în concordanţă cu rezultatele studiilor clinice.

Evaluarea critică a efectului dozelor multiple de bilastină (100 mg x 4 zile) asupra repolarizării

ventriculare printr-un “studiu încrucişat minuţios al QT/QTc” incluzând 30 voluntari adulţi sănătoşi nu

a evidenţiat prelungirea semnificativă a QTc.

Nu există date privind supradozajul la copii.

În cazul supradozajului, se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere.

Nu există un antidot specific al bilastinei.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Antihistaminice pentru utilizare sistemică, alte antihistaminice pentru

utilizare sistemică, codul ATC R06AX29.

Mecanism de acţiune

Bilastina este un antagonist histaminergic non-sedativ, cu durată lungă de acţiune, cu afinitate

antagonistă selectivă pentru receptorii H periferici şi fără afinitate pentru receptorii muscarinici.

Bilastina a inhibat papula indusă de histamină şi reacţiile cutanate eritematoase timp de 24 ore după

dozele unice.

Eficacitate şi siguranţă clinică

Studiile de eficacitate şi siguranţă au fost efectuate cu forma farmaceutică de comprimat, cu care

bilastina 20 mg comprimate orodispersabile (ODT) s-a dovedit a fi bioechivalentă.

În studiile clinice efectuate la pacienţii adulţi şi adolescenţi cu rinoconjunctivită alergică (sezonieră şi

perenă), bilastina 20 mg, administrată o dată pe zi timp de 14-28 zile, a fost eficace în ameliorarea

simptomelor precum strănutul, rinoreea, pruritul nazal, congestia nazală, pruritul ocular, lăcrimarea şi

roşeaţa oculară. Bilastina a controlat eficient simptomele timp de 24 ore.

În două studii clinice efectuate la pacienţii cu urticarie idiopatică cronică, bilastina 20 mg, administrată

o dată pe zi timp de 28 zile a fost eficace în ameliorarea intensităţii pruritului şi a numărului şi

dimensiunii papulelor, precum şi a disconfortului pacienţilor provocat de urticarie. Pacienţilor li s-au

ameliorat somnul şi calitatea vieţii.

Nu s-a observat o prelungire semnificativă a intervalului QTc sau alte efecte cardiovasculare în

studiile clinice efectuate cu bilastină, chiar la doze de 200 mg pe zi (de 10 ori mai mari decât doza

clinică) timp de 7 zile la 9 subiecţi, sau chiar în cazul administrării concomitente cu inhibitori ai

glicoproteinei P, cum sunt ketoconazol (24 subiecţi) şi eritromicină (24 subiecţi). În plus, s-a efectuat

un studiu minuţios al QT cu 30 voluntari.

În studiile clinice controlate, la doza recomandată de 20 mg o dată pe zi, profilul de siguranţă al SNC

la administrarea bilastinei a fost similar cu placebo, iar incidenţa somnolenţei nu a diferit statistic de

placebo. Bilastina la doze de până la 40 mg pe zi nu a afectat performanţa psihomotorie în studiile

clinice şi nu a afectat capacitatea de a conduce vehicule într-un test de conducere standard.

Pacienţii vârstnici (cu vârsta ≥ 65 ani) incluşi în studiile de fază II şi III nu au prezentat nicio diferenţă

în ceea ce priveşte eficacitatea şi siguranţa comparativ cu pacienţii mai tineri. Un studiu post-

autorizare efectuat la 146 pacienți vârstnici nu a prezentat diferențe în profilul de siguranță comparativ

cu populația adultă.

Copii şi adolescenţi

Adolescenţii (cu vârstă între 12 şi 17 ani) au fost incluşi în cercetarea clinică. 128 adolescenţi au fost

trataţi cu bilastină în timpul studiilor clinice (81 în studii de tip dublu orb, in rinoconjunctivită

alergică). Alţi 116 pacienţi adolescenţi au fost randomizaţi pentru comparatori activi sau placebo. Nu

au fost observate diferenţe între adulţi şi adolescenţi în ceea ce priveşte eficacitatea şi siguranţa.

Conform ghidurilor de specialitate, eficacitatea dovedită la adulți și adolescenți poate fi extrapolată la

copii, fiind demonstrat că expunerea sistemică la bilastină 10 mg a copiilor cu vârste cuprinse între 6 și

11 ani şi greutatea de cel puţin 20 kg, este echivalentă cu expunerea la bilastină 20 mg a adulţilor (vezi

pct. 5.2). Extrapolarea datelor de la adulți și adolescenți este considerată adecvată pentru acest produs

deoarece fiziopatologia rinoconjunctivitei alergice și urticariei este aceeași pentru toate grupele de

vârstă.

Într-un studiu clinic controlat, desfăşurat pe o perioadă de 12 săptămâni, care a inclus copii cu vârstă

cuprinsă între 2-11 ani (509 copii în total, 260 tratați cu bilastină 10 mg: 58 cu vârstă de 2 până la

<6 ani, 105 cu vârstă de 6 până la <9 ani și 97 cu vârstă de 9 până la <12 ani și 249 pacienți tratați cu

placebo: 58 cu vârstă de 2 până la <6 ani, 95 cu vârstă de 6 până la <9 ani și 96 cu vârstă de 9 până la

<12 ani), la doza recomandată pentru copii de 10 mg o dată pe zi, profilul de siguranţă al bilastinei (n

= 260) a fost similar cu placebo (n = 249), reacțiile adverse au apărut la 5,8% și 8,0% dintre pacienții

cărora li s-a administrat bilastină 10 mg și, respectiv, placebo. Atât bilastina 10 mg, cât şi placebo au

prezentat o ușoară scădere a scorurilor de somnolență și sedare la Chestionarul pentru Evaluarea

Somnului la copii în timpul acestui studiu, fără diferențe semnificative statistic între grupurile de

tratament. La acești copii cu vârstă cuprinsă între 2 și 11 ani, nu s-au observat diferențe semnificative

asupra intervalului QTc după administrarea de bilastină 10 mg zilnic, comparativ cu placebo. Calitatea

vieţii observată în chestionarele de evaluare specifice copiilor cu rinoconjunctivită alergică sau

urticarie cronică a arătat o creștere generală a scorurilor la peste 12 săptămâni, fără nicio diferență

semnificativă statistic între brațele cu bilastină și placebo. Populația totală de 509 copii a cuprins:

479 subiecți cu rinoconjunctivită alergică și 30 subiecți diagnosticați cu urticarie cronică. 260 copii au

primit bilastină, 252 (96,9%) pentru rinoconjunctivită alergică și 8 (3,1%) pentru urticarie cronică. În

mod analog, 249 copii au primit placebo, 227 (91,2%) pentru rinoconjunctivită alergică şi 22 (8,8%)

pentru urticarie cronică.

Agenţia Europeană a Medicamentelor a suspendat obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor

efectuate cu bilastină la toate subgrupele de copii cu vârstă sub 2 ani (vezi pct. 4.2 pentru informaţii

privind utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Proprietăţile farmacocinetice au fost studiate cu forma farmaceutică de comprimat.

Două studii farmacocinetice au fost efectuate la voluntari sănătoşi pentru a compara bilastina 20 mg

comprimate orodispersabile cu bilastina 20 mg comprimate, care au demonstrat bioechivalenţa celor

două forme farmaceutice.

Absorbţie

Bilastina se absoarbe rapid după administrarea orală cu o durată de timp până la atingerea

concentraţiei plasmatice maxime de aproximativ 1,3 ore. Nu s-a observat acumulare. Valoarea medie a

biodisponibilităţii bilastinei administrată pe cale orală este de 61%.

Distribuţie

Studiile in vitro şi in vivo au evidenţiat faptul că bilastina este un substrat al glicoproteinei P (vezi

pct. 4.5 Interacţiune cu ketoconazol, eritromicină şi diltiazem) şi OATP (vezi pct. 4.5 Interacţiune cu

suc de grepfrut). Bilastina nu pare a fi un substrat pentru alţi transportori cum sunt BCRP sau

transportorii renali OCT2, OAT1 şi OAT3. Pe baza studiilor in vitro, nu se aşteaptă ca bilastina să

inhibe următorii transportori în sistemul circulator: Glicoproteina P, MRP2, BCRP, BSEP, OATP1B1,

OATP1B3, OATP2B1, OAT1, OAT3, OCT1, OCT2, şi NTCP, deoarece a fost observată numai o

inhibare moderată pentru glicoproteina P, OATP2B1 şi OCT1, având IC ≥300 μM mult mai mare

decât C plasmatică, calculată clinic şi, de aceea, aceste interacţiuni nu sunt relevante din punct de

max

vedere clinic. Cu toate acestea, pe baza acestor rezultate inhibarea de către bilastină a transportorilor

prezenţi în mucoasa intestinală, de exemplu glicoproteina P, nu poate fi exclusă.

La doze terapeutice bilastina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 84-90%.

Metabolizare

Bilastina nici nu a indus, nici nu a inhibat activitatea izoenzimelor CYP450 în studiile efectuate in

vitro.

Eliminare

Într-un studiu de bilanţ de masă efectuat la voluntari adulţi sănătoşi, după administrarea unei doze

unice de 20 mg 14C-bilastină, aproape 95% din doza administrată a fost regăsită în urină (28,3%) şi

fecale (66,5%) sub formă de bilastină nemodificată, confirmând faptul că la om bilastina nu este

metabolizată semnificativ. Timpul mediu de înjumătăţire prin eliminare calculat la voluntarii sănătoşi

a fost de 14,5 ore.

Liniaritate/Non-liniaritate

Bilastina prezintă o farmacocinetică liniară în intervalul de doze studiat (variind între 5 – 220 mg), cu

o variabilitate interindividuală scăzută.

Insuficienţă renală

Într-un studiu cu subiecţi cu insuficienţă renală ASC medie (±DS) a crescut de la 737,4 (±260,8) ng

0-

x h/ml la subiecţii fără insuficienţă renală (RFG: > 80 ml/min/1,73 m2) la: 967,4 (±140,2) ng x h/ml la

subiecţii cu insuficienţă renală uşoară (RFG: 50-80 ml/min/1,73 m2), 1384,2 (±263,23) ng x h/ml la

subiecţii cu insuficienţă renală moderată (RFG: 30 – <50 ml/min/1,73 m2), şi 1708,5 (±699,0) ng x

h/ml la subiecţii cu insuficienţă renală severă (RFG: < 30 ml/min/1,73 m2). Timpul de înjumătăţire

mediu (±DS) al bilastinei a fost 9,3 ore (±2,8) la subiecţii fără insuficienţă renală, 15,1 ore (±7,7) la

subiecţii cu insuficienţă renală uşoară, 10,5 ore (±2,3) la subiecţii cu insuficienţă renală moderată

şi 18,4 ore (±11,4) la subiecţii cu insuficienţă renală severă. Excreţia urinară de bilastină a fost practic

completă după 48-72 ore la toţi subiecţii. Aceste modificări farmacocinetice nu se aşteaptă să aibă o

influenţă clinică semnificativă asupra siguranţei bilastinei, deoarece concentraţiile plasmatice de

bilastină la pacienţii cu insuficienţă renală sunt situate încă în intervalul de siguranţă pentru bilastină.

Insuficienţă hepatică

Nu există date de farmacocinetică la subiecţii cu insuficienţă hepatică. Bilastina nu este metabolizată

la om. Deoarece rezultatele studiului efectuat la pacienţi cu insuficienţă renală indică faptul că

eliminarea renală reprezintă o contribuţie majoră la eliminare, este de aşteptat ca excreţia biliară să fie

doar minor implicată în eliminarea bilastinei. Nu este de aşteptat ca modificările funcţiei hepatice să

aibă o influenţă semnificativă clinic asupra farmacocineticii bilastinei.

Vârstnici:

Sunt disponibile doar date limitate de farmacocinetică la subiecţii cu vârsta peste 65 ani. Nu s-au

observat diferenţe semnificative statistic în ceea ce priveşte farmacocinetica bilastinei la vârstnici cu

vârsta peste 65 ani comparativ cu adulţii cu vârsta între 18 şi 35 ani.

Copii şi adolescenţi

Nu sunt disponibile date farmacocinetice la adolescenţi (cu vârstă între 12 şi 17 ani) deoarece

extrapolarea datelor obţinute la adulţi este considerată adecvată pentru acest produs.

Datele farmacocinetice la copii au fost obținute într-un studiu farmacocinetic de fază II, incluzând

31 copii cu vârstă cuprinsă între 4 și 11 ani, cu rinoconjunctivită alergică sau urticarie cronică, cărora

li s-a administrat o dată pe zi bilastină 10 mg comprimate orodispersabile. Datele privind analiza

farmacocinetică a concentrației plasmatice au arătat că doza pediatrică de bilastină 10 mg o dată pe zi

are ca rezultat o expunere sistemică echivalentă cu cea observată după o doză de 20 mg la adulți și

adolescenți, valoarea medie a ASC fiind 1014 ng x h/ml pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 6 şi

11 ani. Aceste rezultate au fost în mare măsură sub pragul de siguranță pe baza datelor din doza de

80 mg o dată pe zi, la adulți, în conformitate cu profilul de siguranță al medicamentului. Aceste

rezultate au confirmat alegerea administrării orale a bilastinei 10 mg o dată pe zi ca doză terapeutică

adecvată pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 11 ani şi greutate de cel puţin 20 kg.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice referitoare la bilastină nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza

studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate,

genotoxicitatea şi carcinogenicitatea.

În studiile toxicităţii asupra funcţiei de reproducere, efectele bilastinei asupra fătului (avort pre şi post

implantare la şobolan şi osificare incompletă a oaselor craniene, a sternebrelor şi membrelor la iepure)

au fost observate numai în cazul dozelor toxice materne. Nivelurile de expunere la care nu se observă

evenimente adverse (NOAEL) sunt suficient de mari (> 30 de ori) faţă de expunerea umană la doza

terapeutică recomandată.

Într-un studiu cu privire la lactație, bilastina, administrată oral ca doză unică (20 mg/kg), a fost

identificată în laptele șobolanilor care alăptează. Concentrațiile de bilastină din lapte erau aproximativ

jumătate din concentraţiile plasmatice materne. Relevanța acestor rezultate la om nu este cunoscută.

Într-un studiu asupra fertilităţii la şobolani, bilastina administrată pe cale orală până la 1000 mg/kg/zi

nu a indus niciun efect asupra organelor reproductive feminine şi masculine. Nu au fost afectați indicii

de împerechere, fertilitate şi sarcină. După cum s-a observat într-un studiu de distribuţie la şobolani cu

determinarea concentraţiei de medicament prin autoradiografie, bilastina nu se acumulează în SNC.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Manitol (E 421)

Croscarmeloză sodică

Stearilfumarat de sodiu

Sucraloză (E 955)

Aromă de struguri roșii (componente principale: gumă arabică, butirat de etil, triacetină, antranilat de

metil, etanol, d-limonen, linalool)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

4 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere cu doze unitare din OPA/Alu/PVC//Alu cu 10 x 1, 20 x 1, 30 x 1, 40 x 1, 50 x 1 comprimate

orodispersabile, ambalate în cutii de carton.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările

locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

MENARINI INTERNATIONAL OPERATIONS LUXEMBOURG S.A.

1, Avenue De La Gare, L1611 Luxembourg

Luxemburg

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

14958/2023/01-ambalaj cu 10 comprimate orodispersabile

14958/2023/02-ambalaj cu 20 comprimate orodispersabile

14958/2023/03-ambalaj cu 30 comprimate orodispersabile

14958/2023/04-ambalaj cu 40 comprimate orodispersabile

14958/2023/05-ambalaj cu 50 comprimate orodispersabile

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: Martie 2023

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Martie 2023