Prospect Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile
Producator: Viatris Healthcare Limited
Clasa ATC: alte medicamente care acţionează asupra sistemului nervos, preparate
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 12796/2019/01-02-03-04-05 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile conţine diclorhidrat de betahistină 24 mg, echivalent cu
betahistină 15,63 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut:
Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile conţine aspartam (E 951) 3,4 mg per comprimat.
Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile conţine zahăr 0,15 mg per comprimat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat orodispersabil.
Comprimat orodispersabil rotund, plat, neted, de culoare alb-gălbui, nefilmat, cu muchiile teşite şi
neinscripţionat. Diametrul este de aproximativ 9 mm; greutatea comprimatului este de aproximativ
200 mg.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile este indicat la adulţi pentru tratamentul simptomatic al
sindromului Ménière şi vertijului vestibular.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Betaserc 24 mg comprimate
orodispersabile
1 comprimat
de două ori pe zi
În general, doza de betahistină recomandată pentru adulţi este cuprinsă în intervalul de doze
terapeutice de 24 mg-48 mg; doza trebuie administrată zilnic, împărţită în două sau trei prize şi trebuie
ajustată pentru fiecare pacient, în funcţie de răspunsul terapeutic. Sunt disponibile şi alte forme
farmaceutice pentru obţinerea unei doze mai mici de 48 mg pe zi.
Ameliorarea stării clinice poate fi observată, uneori, numai după câteva săptămâni de tratament.
Uneori, cele mai bune rezultate se obţin după câteva luni. Există date conform cărora iniţierea
tratamentului de la debutul bolii împiedică progresia acesteia şi/sau pierderea auzului în fazele tardive
ale afecţiunii.
Vârstnici
Deşi datele obţinute din studiile clinice la acest grup de pacienţi sunt limitate, experienţa obţinută după
punerea pe piaţă a medicamentului sugerează faptul că la această categorie de pacienţi nu este necesară
ajustarea dozei.
Insuficienţa renală
Nu există date specifice disponibile din studiile clinice la acest grup de pacienţi, dar conform
experienţei obţinute după punerea pe piaţă a medicamentului, nu este necesară ajustarea dozei.
Insuficienţa hepatică
Nu există date specifice disponibile din studiile clinice la acest grup de pacienţi, dar conform
experienţei obţinute după punerea pe piaţă a medicamentului, nu este necesară ajustarea dozei.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile la copii şi adolescenţi cu vârsta
sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele trebuie puse pe limbă şi lăsate să se dizolve, înainte de a fi înghiţite cu sau fără apă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Feocromocitom.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pacienţii cu astm bronşic sau ulcer gastro-duodenal în antecedente trebuie monitorizaţi atent în timpul
tratamentului.
Acest medicament conţine aspartam E951, o sursă de fenilalanină. Aceasta poate fi dăunătoare pentru
pacienţii cu fenilcetonurie.
Acest medicament conţine zahăr. Pacienţii cu probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză,
malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă de zaharază-izomaltază nu trebuie să ia acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s-au efectuat studii de interacţiune in vivo. Pe baza datelor de interacţiune obţinute in vitro nu se
preconizează o inhibare in vivo a enzimelor citocromului P450.
Datele obţinute in vitro arată că metabolizarea betahistinei este inhibată de medicamentele inhibitoare
ale monoaminooxidazei(MAO), incluzând subtipul B al IMAO (de exemplu, selegilină). Se
recomandă precauţie la administrarea concomitentă de betahistină şi inhibitori MAO (incluzând
inhibitorii selectivi MAO de tip B).
Deoarece betahistina este un analog al histaminei, teoretic, interacţiunea betahistinei cu
antihistaminicele poate afecta eficacitatea unuia dintre aceste două medicamente.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind administrarea betahistinei în timpul sarcinii.
Studiile efectuate la animale nu indică efecte nocive directe sau indirecte privind toxicitatea
reproductivă la expuneri terapeutice clinic relevante (vezi pct. 5.3). Ca măsură de prevedere este de
preferat evitarea administrării betahistinei în sarcină.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă betahistina se excretă în laptele matern.
Betahistina este excretată în laptele de şobolan. Efectele evidenţiate post-partum în studiile la animale
au fost limitate la doze foarte mari (vezi pct. 5.3). Importanţa administrării medicamentului la femeile
care alăptează trebuie pusă în balanţă cu beneficiul alăptării şi riscul potenţial pentru sugar.
Fertilitate
Studiile la animale nu au demonstrat efecte asupra fertilităţii la şobolani.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Betahistina este indicată în sindromul Ménière definit prin triada de simptome principale constând în
vertij, pierdere a auzului, tinitus şi pentru tratamentul simptomatic al vertijului vestibular. Ambele
afecțiuni pot influența negativ capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
În studiile clinice special concepute pentru a investiga capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi
utilaje, s-a constatat că betahistina nu are nicio influență sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii
de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Următoarele reacţii adverse au fost manifestate cu frecvenţa indicată mai jos, la pacienţii cărora li s-a
administrat betahistină în studiile clinice placebo-controlate: [foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥
1/100 şi <1>
1/10000)].
În plus faţă de aceste evenimente raportate în timpul studiilor clinice, pe perioada utilizării după
punerea de piaţă a produsului, precum şi în literatura de specialitate, s-au raportat în mod spontan
reacţii adverse. Deoarece din datele disponibile, frecvenţa nu poate fi estimată, au fost clasificate ca
având ”frecvenţă necunoscută”.
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvenţă necunoscută: reacţii de hipersensibilitate, de exemplu reacţii anafilactice.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente: greaţă şi dispepsie
Cu frecvenţă necunoscută: tulburări gastrice uşoare (de exemplu vărsături, dureri gastro-intestinale,
meteorism şi balonare). Acestea pot fi prevenite, în mod obişnuit, prin administrarea dozei în timpul
mesei sau prin reducerea dozei.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Cu frecvenţă necunoscută: reacţii de hipersensibilitate cutanată şi subcutanată, în special angioedem,
urticarie, erupţie cutanată tranzitorie şi prurit.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478-RO
e-mail: [email protected].
4.9 Supradozaj
Au fost raportate câteva cazuri de supradozaj. Unii pacienţi au prezentat simptome uşoare până la
moderate, la doze de până la 640 mg (de exemplu greaţă, somnolenţă, dureri abdominale).
Complicaţii mai grave (de exemplu convulsii, complicaţii pulmonare şi cardiace) au fost observate în
cazurile de supradozaj voluntar cu betahistină, în special în combinaţie cu supradozaj cu alte
medicamente. Tratamentul supradozajului include măsuri generale şi de susţinere a funcţiilor vitale.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte medicamente care acţionează asupra sistemului nervos, preparate
antivertiginoase, codul ATC: N07CA01.
Mecanism de acţiune
Mecanismul de acţiune al betahistinei este doar parţial cunoscut. Sunt cunoscute câteva ipoteze
plauzibile susţinute de studiile la animale şi date obţinute la om.
Betahistina influenţează sistemul histaminergic:
Betahistina acţionează atât ca agonist parţial al receptorilor histaminergici H , cât şi ca
antagonist al receptorilor histaminergici H la nivelul ţesutului neuronal şi are activitate
neglijabilă asupra receptorilor histaminergici H .
Betahistina creşte turn-over-ul şi eliberarea histaminei prin blocarea receptorilor presinaptici
H şi prin inducerea fenomenului de down-reglare la nivelul receptorilor H .
3 3
Betahistina poate creşte fluxul de sânge atât în zona cohleară, cât şi la nivelul întregii regiuni a
creierului:
Testele farmacologice la animale au arătat că circulaţia sanguină la nivelul zonei strias
vascularis a urechii interne se îmbunătăţeşte, probabil prin relaxarea sfincterelor precapilare
ale microcirculaţiei urechii interne. La om, s-a demonstrat, de asemenea, că betahistina creşte
fluxul sanguin cerebral.
Betahistina facilitează compensarea vestibulară:
Betahistina accelerează recuperarea vestibulară după neurectomie unilaterală la animale, prin
susţinerea şi facilitarea compensării vestibulare centrale; acest efect caracterizat prin
fenomenul de up-reglare a turn-over-ului şi eliberării histaminei este mediat prin intermediul
anatagoniştilor receptorilor H . La pacienţii trataţi cu betahistină, timpul de recuperare după
neurectomie vestibulară a fost, de asemenea, redus.
Betahistina modifică reacţiile neuronale la nivelul nucleilor vestibulari:
De asemenea, s-a constatat că betahistina are un efect inhibitor, dependent de doză, asupra
generării de impulsuri rapide la nivelul neuronilor din nucleii vestibulari laterali şi mediani.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Eficacitatea betahistinei a fost dovedită în studii la pacienţi diagnosticaţi cu vertij vestibular şi cu
sindrom Ménière, prin ameliorarea severităţii şi scăderea frecvenţei cu care apar crizele vertiginoase.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbție
După administrare orală, betahistina este absorbită rapid şi aproape complet din toate segmentele
tractului gastro-intestinal. După absorbţie, substanţa activă este metabolizată rapid şi aproape complet
în acid 2-piridilacetic (2-PAA). Se estimează că biodisponibilitatea absolută a betahistinei,
administrată sub formă de comprimat cu eliberare imediată sau comprimat orodispersibil, este de
aproximativ 1% ca urmare a metabolizării în proporţie foarte mare la nivelul primului pasaj hepatic.
Conecentraţiile plasmatice de betahistină sunt foarte scăzute. Din acest motiv, majoritatea evaluărilor
farmacocinetice se bazează pe dozarea 2-PAA din plasmă şi urină. În cadrul unui studiu în care s-a
folosit o metodă bioanalitică sensibilă, s-a demonstrat că valoarea maximă a concentraţiilor plasmatice
ale betahistinei nemodificate este atinsă la o oră după administrare.
C atinsă după administrarea împreună cu alimente a unei forme farmaceutice cu eliberare
max
modificată este mai mică comparativ cu cea atinsă după administrarea în condiţii de repaus alimentar.
Cu toate acestea, absorbţia totală a betahistinei este similară în ambele situaţii, indicând doar că
administrarea betahistinei concomitent cu alimente încetineşte absorbţia acesteia.
Distribuţie
Betahistina se leagă de proteinele plasmatice într-un procent mai mic de 5%.
Metabolizare
După absorbţie, betahistina este metabolizată rapid şi aproape complet în 2-PAA (care nu are nicio
activitate farmacologică) de către enzimele MAO.
După administrarea pe cale orală a betahistinei, concentraţia plasmatică (şi în urină) de 2-PAA atinge
valoarea maximă la o oră după administrare şi scade cu un timp de înjumătăţire plasmatică de
aproximativ 3,5 ore.
Eliminare
2-PAA se excretă rapid în urină. În cazul administrării de doze cuprinse în intervalul de doze
terapeutice de 8 mg-48 mg, aproximativ 85% din doza iniţială se regăseşte în urină. Eliminarea urinară
sau prin materiile fecale a betahistinei nemetabolizate este nesemnificativă.
Liniaritate
Rata de eliminare este constantă în intervalul de doze de 8 mg-48 mg administrate oral, indicând faptul
că farmacocinetica betahistinei este liniară, iar calea metabolică implicată nu este saturată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate cronică
La câini şi babuini, după administrarea intravenoasă de doze ≥ 120 mg/kg s-au observat reacţii adverse
la nivelul sistemului nervos.
Testarea toxicităţii cronice orale timp de 18 luni la şobolani la doze de 500 mg/kg şi timp de 6 luni la
câini la doze de 25 mg/kg au demonstrat că betahistina este bine tolerată, fără a prezenta toxicităţi
definite.
Potenţial mutagen şi carcinogen
Betahistina nu are potenţial mutagen.
Într-un studiu de 18 luni privind toxicitatea cronică la şobolani administrarea betahistinei până la doze
de 500 mg/kg nu a pus în evidenţă un potenţial carcinogen.
Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere
Efectele în studiile de toxicitate reproductivă au fost observate doar la expuneri considerate suficient
de mari faţă de expunerea maximă umană indicând astfel o minimă relevanţă pentru utilizarea clinică.
Toleranţa locală
Comprimatul orodispersibil nu a provocat iritaţii sau anomalii la nivelul cavităţii orale, în cadrul unui
test de 14 zile privind toleranţa locală, efectuat la hamster.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Celuloză microcristalină
Crospovidonă (tip A)
Acid citric anhidru
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Talc
Aspartam (E 951)
Acesulfam potasic (E 950)
Aromă de mentă
Aromă de mascare a gustului
Zahăr
Aspartam (E 951)
Acesulfam potasic (E 950)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Betaserc 24 mg comprimate orodispersabile este disponibil în cutii cu 20, 30, 50, 60 sau 100 de
comprimate, ambalate în blistere din poliamidă-aluminiu-PVC și folie din aluminiu.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Viatris Healthcare Limited
Damastown Industrial Park, Mulhuddart, Dublin 15,
DUBLIN, Irlanda
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
12796/2019/01-05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Decembrie 2014
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2019
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2022