Prospect Betadine soluţie cutanată 100 mg/ml
Producator: Egis Pharmaceuticals PLC,
Clasa ATC: antiseptice şi dezinfectante, medicamente ce conţin iod, codul ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 688/2008/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Betadine soluţie cutanată 100 mg/ml
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un ml soluţie conţine iod povidonă 100 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie cutanată.
Soluţie de culoare brun închis, fără particule în suspensie sau sediment.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Dezinfecţia tegumentelor înaintea injecţiilor, transfuziilor, perfuziilor, recoltării probelor de sânge,
puncţiilor, biopsiilor.
Dezinfecţia preoperatorie a tegumentelor şi mucoaselor (parţială sau totală – băi preoperatorii).
Asepsia rănilor, inclusiv a arsurilor tegumentare.
Adjuvant în infecţii bacteriene şi fungice cutanate.
Preoperator în intervenţii oftalmologice sub formă de Betadine soluţie diluată.
4.2 Doze şi mod de administrare
Betadine soluţie cutanată se aplică fie ca atare, fie sub formă diluată.
Betadine soluţie cutanată nu se diluează cu apă fierbinte, ci cu apă la temperatura corpului.
Soluţia nu este indicată pentru administrare orală.
Pentru dezinfecţia preoperatorie cutanată trebuie evitată prelingerea soluţiei în afara câmpului operator
(risc de iritare a tegumentelor). În timpul pregătirii preoperatorii trebuie evitat contactul prelungit cu
soluția. Expunerea prelungită la soluție poate determina iritații sau rareori reacții severe la nivelul
pielii. Pot să apară arsuri chimice ale pielii datorită contactului prelungit.
Doze
Aplicarea de Betadine soluţie cutanată nediluată, pentru dezinfecţia tegumentelor intacte înainte de
injecţii, transfuzii, perfuzii, recoltarea probelor de sânge, puncţii, biopsii, ca şi pentru dezinfecţia
rănilor sau arsurilor: soluţia cutanată poate fi utilizată de câteva ori pe zi.
Utilizarea Betadine soluţie cutanată pentru dezinfecţia mâinilor se face astfel:
- dezinfecţia uzuală a mâinilor – 2 x 3 ml soluţie nediluată se lasă în contact pentru 30 secunde;
- dezinfecţia preoperatorie a mâinilor – 2 x 5 ml soluţie nediluată se lasă în contact pentru 5 minute.
Pentru dezinfecţia tegumentului se utilizează soluţia nediluată şi se lasă în contact până la uscare.
Pentru indicaţiile terapeutice de mai jos Betadine soluţie cutanată se utilizează sub formă diluată.
În cazul în care este necesară o soluţie izotonă, diluţia se realizează cu ser fiziologic sau cu soluţie
Ringer.
Sunt recomandate următoarele diluţii în funcţie de scopul terapeutic urmărit:
Indicaţii terapeutice Diluţie Exemple
Comprese umede 1:5 – 1:10 200 ml – 100 ml/l
Baie 1:25 40 ml/l
Baie preoperatorie 1:100 10 ml/l
Baie pentru dezinfecţie corporală 1:1000 10 ml/10 l
Spălătură vaginală 1:25 4 ml/100 ml
Inserţie DIU
Spălătură perineală
Spălătură urologică
Spălătura plăgilor cronice sau a celor 1:2 – 1:20 50 ml – 5 ml/100 ml
postoperatorii
Spălături în ortopedie sau posttraumatice 1:10 10 ml/100 ml
Spălături orale postoperatorii
Uz oftalmologic (preoperator) 1:8 12,5 ml/100 ml (în ser fiziologic)
Diluarea Betadine soluţie cutanată se realizează imediat înainte de utilizare.
Mod de administrare
Numai pentru uz extern
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
- Hipertiroidism.
- Alte afecțiuni acute ale tiroidei
- Dermatită herpetiformă Duhring.
- Înainte şi după tratamentul cu iod radioactiv (pentru a se evita hipertiroidismul).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
În timpul pregătirii preoperatorii trebuie evitat contactul prelungit cu soluția. Expunerea prelungită la
soluție poate determina iritații sau rareori reacții severe la nivelul pielii. Pot să apară arsuri chimice ale
pielii datorită contactului prelungit.
În cazul apariției iritațiilor cutanate, dermatitelor de contact sau reacțiilor de hipersensibilitate
utilizarea trebuie întreruptă. A nu se încălzi înainte de utilizare. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
La administrarea unor cantități mari de iod, pacienții cu gușă, noduli tiroidieni, sau alte afecțiuni non
acute ale tiroidei prezintă risc de a dezvolta hiperactivitate a funcției tiroidei (hipertiroidism).
În lipsa unor indicații stricte, la această categorie de pacienți aplicarea soluției de iod povidonă nu
trebuie să se facă pentru o perioadă lungă de timp și pe o suprafață mare a pielii. Chiar și după
terminarea tratamentului trebuie urmărită o posibilă apariție a unor simptome de hipertiroidism și dacă
este necesar trebuie monitorizată funcția tiroidei.
Tratamentul nu trebuie utilizat înainte sau după scintigrafie cu iod radioactiv sau tratament cu iod
radioactiv pentru tratamentul carcinomului tiroidian.
Se recomandă evitarea administrării la pacienţi cu insuficienţă renală.
La persoane cu o piele mai sensibilă, poate să apară rar şi tranzitoriu iritaţie cutanată. Pentru a evita
acest fenomen, utilizarea Betadine soluţie trebuie testată înainte de utilizarea regulată.
Trebuie evitat contactul cu ochii.
După utilizare, se clătesc bine mâinile.
Utilizarea pe o perioadă prelungită (mai mult de 14 zile) sau pe suprafeţe mari (mai mult de 10% din
suprafaţa corporală) la pacienţii cu tulburări latente a funcţiei tiroide (în special la vârstnici) trebuie
făcută numai după cântărirea balanţei beneficiu terapeutic/risc. Aceşti pacienţi trebuie atent
monitorizaţi chiar şi 3 luni după întreruperea tratamentului.
Proprietăţile oxidante pot determina corodarea unor metale, în timp ce plasticul sau materialul textil
este rezistent la iod povidonă. În unele cazuri poate apărea o modificare a culorii de multe ori
reversibilă.
Petele de Betadine soluţie cutanată pot fi înlăturate de pe materialele textile prin spălare cu apă caldă
şi săpun, iar pentru cele persistente se va folosi soluţie de tiosulfat de sodiu sau amoniac.
Copii și adolescenți
Nou născuții și sugarii prezintă un risc crescut de a dezvolta hipotiroidism prin administrarea unei
cantități mari de iod. Utilizarea iod povidonei trebuie să se facă în cantități minime la nou născuți și
sugari din cauza permeabilității crescute a pielii acestora și a sensibilității crescute la iod. Poate fi
necesar un control al funcției tiroidei la copii (de exemplu concentrația T și TSH). Trebuie evitată
orice posibilă ingestie orală de iod povidonă la sugari.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Complexul iod-PVP este eficace la valori ale pH-ului cuprinse între 2,0 și 7,0. Este de așteptat ca acest
complex să reacționeze cu proteinele și alți compuși organici nesaturați, conducând la afectarea
eficacității sale.
Utilizarea iod povidonei trebuie evitată în asociere cu alte antiseptice pe bază de peroxid de hidrogen,
săruri de argint sau tauloridină, datorită reducerii reciproce a efectelor terapeutice.
Iod povidona nu trebuie administrată concomitent cu medicamente pe bază de mercur datorită riscului
de formare a iodurii de mercur caustică.
La pacienţii care sunt în tratament cu litiu, trebuie evitată utilizarea pe termen lung a soluţiei cutanate
de Betadine soluție, în special pe suprafeţe mari.
Reacţia cu proteinele şi complexele organice nesaturate poate avea loc, dar poate fi compensată de
utilizarea unor doze mai mari de iod povidonă.
Medicamentele care conțin iod povidonă utilizate concomitent sau imediat după aplicarea
antisepticelor care conțin octenidină și aplicate pe aceleași suprafețe sau pe suprafețe adiacente pot
determina decolorări întunecate tranzitorii în zonele implicate.
Acţiunea oxidativă a iod povidonei poate determina rezultate fals pozitive în cazul unor teste de
diagnostic (de exemplu, testul toluidinei şi rezin-guaiacolului pentru determinarea hemoglobinei şi
glucozei în fecale şi urină).
Absorbția iodului din soluția de iod povidonă poate interfera cu teste ale funcției glandei tiroide.
Utilizarea soluției de iod povidonă poate determina reducerea absorbţiei iodului de către tiroidă;
aceasta poate interfera cu rezultatele unor investigaţii [scintigrafie tiroidiană, determinarea PBI (iodul
legat de proteine), proceduri diagnostice cu substanţe de contrast pe bază de iod] şi poate face
imposibil un tratament planificat pe bază de iod radioactiv (radioterapie cu iod). După întreruperea
tratamentului este necesară o perioadă adecvată înainte de a se repeta scintigrafia.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
În timpul sarcinii și alăptării iod povidona trebuie utilizată numai dacă este strict indicată și pe o
perioadă minimă de timp.
Iodul traversează placenta şi se excretă în laptele matern și din cauza creșterii sensibilității fătului sau
nou-născutului la iod, în timpul sarcinii și alăptării utilizarea iod povidonei trebuie să se facă în
cantități cât mai reduse. Mai mult, concentrația de iod este mai mare în laptele matern comparativ cu
concentrația din ser. Utilizarea iod povidonei poate induce hipotiroidism tranzitor și concentrații
ridicate ale TSH (hormon tiroidian de stimulare) la făt sau nou născut. Poate fi necesar controlul
funcției tiroidiene la nou născut. Trebuie neapărat evitată o posibilă ingestie orală a soluției de către
sugar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Betadine soluţie cutanată nu influenţează sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Următoarele frecvențe au stat la baza evaluării reacțiilor adverse:
Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 şi <1>
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1>
Rare (≥1/10000 şi <1>
Foarte rare (<1>
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare Hipersensibilitate
Foarte rare Reacție anafilactică
Tulburări endocrine
Foarte rare Hipertiroidism (uneori cu simptome cum sunt tahicardia sau agitația)*
Cu frecvență necunoscută Hipotiroidism****
Tulburări metabolice şi de nutriție
Cu frecvență necunoscută Dezechilibru electrolitic**
Acidoză metabolică**
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Rare Dermatită de contact (cu simptome cum sunt eritem, vezicule
mici și prurit)
Foarte rare Angioedem
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Cu frecvență necunoscută Insuficiență renală acută**
Osmolaritate sanguină anormală**
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Cu frecvență necunoscută Arsuri chimice cutanate***
*La pacienții cu afecțiuni tiroidiene în antecedente (vezi Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare) urmată de o asimilare importantă de iod cum este după o utilizare de lungă durată a soluției
de iod povidonă pentru tratamentul rănilor și arsurilor pe suprafețe cutanate extinse.
**Poate să apară în urma unei asimilări a unei cantități importante de iod povidonă (ca în cazul
arsurilor)
***Poate să apară în urma băilor preoperatorii în cazul pregătirii preoperatorii a pacientului
****Hipotiroidismul poate să apară ca urmare a unei utilizări îndelungate și extensive a iod povidonei
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Absorbţia sistemică a iodului după aplicaţii locale repetate pe zone cutanate întinse sau cu leziuni,
poate determina reacţii adverse multiple: gust metalic, iritaţii şi inflamaţii oculare, edem pulmonar,
colaps circulator, reacţii cutanate, tulburări gastro-intestinale, diaree, acidoză metabolică,
hipernatremie şi insuficienţă renală. În cazul ingestiei accidentale se impune tratament simptomatic şi
de susţinere a funcţiilor vitale, cu atenţie deosebită pentru echilibrul electrolitic, funcţia renală şi
tiroidiană.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiseptice şi dezinfectante, medicamente ce conţin iod, codul ATC:
D08AG02.
Efectul bactericid al iod povidonei se datorează iodului liber care se găseşte în echilibru cu iodul legat
organic. Practic iod povidona este un depozit de iod liber asigurând eliberarea constantă a acestuia.
Prin legarea de povidonă iodul pierde din proprietăţile iritante ale soluţiei alcoolice de iod, având o
mai bună tolerabilitate pentru piele, mucoase şi răni. Iodul acţionează asupra grupărilor oxidabile SH
sau OH din structura enzimelor sau proteinelor microorganismelor, producând distrugerea acestora. În
timpul acestui proces iod povidona suferă un proces de decolorare astfel încât intensitatea culorii
soluţiei reprezintă indicatorul puterii bactericide.
Acest mecanism de acţiune nespecific explică activitatea bactericidă a iod povidonei asupra unui
spectru larg de germeni patogeni: bacterii Gram-pozitive şi Gram-negative, Gardnerella vaginalis,
micoplasme, Treponema pallidum, clamidii, fungi (de exemplu, Candida), viruşi (inclusiv herpes şi
HIV), protozoare (de exemplu, trichomonas) şi spori.
Datorită mecanismului de acţiune, chiar şi după o utilizare de lungă durată nu este de aşteptat
instalarea rezistenţei, inclusiv secundară.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbție: Iodul se poate absorbi prin tegumente. Această absorbţie este dependentă de durata şi felul
tratamentului şi de suprafaţa pe care a fost aplicată soluţia.
După aplicarea pe suprafeţe intacte (dezinfecţia preoperatorie cutanată sau dezinfecţia mâinilor) se va
absorbi doar o cantitate mică de iod.
Povidona (PVP):
Absorbţia şi excreţia renală a povidonei depind de greutatea (medie) moleculară (a amestecului).
Pentru o greutate moleculară cuprinsă între 35000-50000 este posibilă acumularea.
Iod:
Creşterea cantităţii de iod în sânge este, în general, tranzitorie (revenirea la valorile iniţiale se face în
7-14 zile de la întreruperea tratamentului).
La pacienţii cu funcţie tiroidiană normală creşterea concentraţiei de iod nu determină schimbări clinice
semnificative privind hormonii tiroidieni.
Eliminarea se realizează în principal la nivel renal.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate acută
În studiile preclinice efectuate la animale (şoarece, şobolan, iepure şi câine) după administrare
sistemică (oral, i.p., i.v.) a unor doze mari, care nu au semnificație pentru administrarea topică a
soluției de iod povidonă, au fost observate efecte toxice acute.
Toxicitate după doze repetate
Teste de toxicitate sub-cronică şi cronică au fost efectuate la şobolani, printre alte animale, cărora în
funcţie de greutatea corporală, li s-a administrat timp de 12 săptămâni iod povidonă în doze de 75-750
mg (cu eliberarea a 10% iod activ) amestecată cu hrană. După întreruperea administrării iod
povidonei, s-au observat creşteri reversibile ale iodului legat de proteine şi afectare histopatologică
nespecifică a tiroidei. Afectări similare au fost observate şi în grupul de control tratat cu doze
echivalente de iodură de potasiu.
Mutagenitate, carcinogenitate
Iod povidona nu a demonstrat potenţial mutagen.
Nu s-au efectuat studii privind potenţialul carcinogen; de aceea nu există informații disponibile.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Glicerol
Nonoxinol 9
Acid citric anhidru
Fosfat disodic anhidru
Hidroxid de sodiu (soluţie 10%)
Apă purificată
6.2 Incompatibilităţi
Betadine soluţie cutanată este incompatibilă cu agenţi reducători, săruri de alcaloizi, acid tanic, acid
salicilic, săruri de argint, mercur şi bismut, taurolidină, peroxid de hidrogen (vezi pct. 4.5).
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare (a se vedea data tipărită pe ambalaj).
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon verde din PE a 30 ml soluţie cutanată, prevăzut cu un aplicator pentru picurare din
PE
Cutie cu un flacon verde din PE a 120 ml soluţie cutanată, prevăzut cu un aplicator pentru picurare din
PE
Un flacon verde din PE a 1000 ml soluţie cutanată, prevăzut cu un aplicator pentru picurare din PE
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Egis Pharmaceuticals PLC,
Keresztúri út 30-38, H-1106 Budapesta,
Ungaria
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
688/2008/01-02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei – Aprilie 2008
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2015