Prospect BELARA CONTINU 2 mg/0,03 mg comprimate filmate
Producator:
Clasa ATC: hormonii sexuali şi modulatorii sistemului genital, progesteroni şi estrogeni,
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15905/2025/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
BELARA CONTINU 2 mg/0,03 mg comprimate filmate
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
21 de comprimate roz pal:
Un comprimat filmat conține acetat de clormadinonă 2 mg și etinilestradiol 0,03 mg.
Excipient cu efect cunoscut:
Fiecare comprimat filmat conține lactoză 69,545 mg (sub formă de lactoză monohidrat).
7 comprimate de culoare albă:
Comprimatul nu conține substanțe active.
Excipient cu efect cunoscut:
Fiecare comprimat filmat conține lactoză 97,32 mg (sub formă de lactoză monohidrat).
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Comprimate filmate active: comprimate filmate, rotunde, biconvexe, de culoare roz pal, cu diametrul
de aproximativ 6,1 mm și grosimea de aproximativ 2,65 mm.
Comprimate filmate placebo: comprimate filmate, rotunde, bicovexe, de culoare albă până la aproape
albă, cu diametrul de aproximativ 7 mm și grosimea de aproximativ 2,65 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Contracepţie hormonală.
Decizia de a prescrie Belara Continu trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei,
în special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi nivelul de risc de apariţie a TEV în cazul
administrării Belara Continu comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Comprimatul filmat activ roz pal trebuie administrat zilnic, la aceeaşi oră (de preferinţă seara), timp de
21 zile consecutive, urmate de un interval de 7 zile în care se vor administra comprimate placebo de
culoare albă (care nu conţin hormoni); după două până la cel mult patru zile de la administrarea ultimului
comprimat filmat activ, trebuie să apară o sângerare de întrerupere, similară sângerării menstruale. După
intervalul de şapte zile al comprimatelor placebo (care nu conţin hormoni), tratamentul trebuie continuat
cu următorul blister de Belara Continu, indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu.
Primul comprimat activ trebuie scos din blister prin apăsare, la poziţia marcată cu „Start” şi trebuie
înghiţit întreg, eventual cu puţin lichid, dacă este necesar. Comprimatele filmate trebuie administrate
zilnic, urmând direcţia indicată de săgeată.
Mod de administrare
În cazul în care nu s-a administrat anterior un contraceptiv hormonal (în timpul ultimului ciclu
menstrual)
Primul comprimat filmat activ trebuie administrat în prima zi a următoarei menstruaţii. Dacă primul
comprimat filmat activ este administrat în prima zi de menstruaţie, contracepţia începe din prima zi de
administrare şi se menţine, de asemenea, în timpul intervalului de şapte zile al comprimatelor placebo.
Primul comprimat filmat activ poate fi, de asemenea, administrat în ziua 2-5 a ciclului menstrual,
indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu. În acest caz, trebuie utilizate măsuri contraceptive mecanice
suplimentare în primele 7 zile de administrare.
Dacă menstruaţia a început cu mai mult de 5 zile înainte, pacienta trebuie instruită să aştepte următorul
ciclu menstrual înainte de a începe administrarea Belara Continu.
Trecerea de la un alt contraceptiv hormonal la Belara Continu
Trecerea de la un contraceptiv hormonal (CHC) cu administrare de 22 zile sau 21 zile
Toate comprimatele din vechiul blister trebuie administrate în mod obişnuit. Primul comprimat filmat
activ roz pal de Belara Continu trebuie administrat în ziua următoare. În acest caz, nu există pauză în
administrare şi femeia nu trebuie să aştepte până când apare următoarea sângerare de întrerupere. Nu
sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare.
Trecerea de la un contraceptiv hormonal (CHC) cu administrare zilnică (contraceptiv de 28 zile)
Administrarea Belara Continu trebuie iniţiată după ce s-a administrat ultimul comprimat activ din cutia
cu contraceptivul de 28 zile (după ce s-au administrat 21 sau 22 comprimate). Primul comprimat activ
roz pal de Belara Continu trebuie administrat în ziua următoare. Nu există pauză în administrare şi
femeia nu trebuie să aştepte până când apare următoarea sângerare de întrerupere. Nu sunt necesare
măsuri contraceptive suplimentare.
Trecerea de la un contraceptiv hormonal care conţine numai progestativ
În cazul trecerii de la o metodă bazată numai pe progestogen (contraceptiv oral, injecţie, implant) sau
de la un sistem intrauterin care eliberează progestogen (SIU)
Femeia poate trece în orice zi de la contraceptivul oral cu progestogen (de la implant sau SIU în ziua
îndepărtării sale, de la un produs injectabil în momentul în care trebuie făcută următoarea injecţie), dar,
în toate aceste cazuri, pacientele trebuie sfătuite să utilizeze suplimentar măsuri contraceptive
suplimentare în primele 7 zile ale administrării comprimatului activ.
După un avort spontan sau un avort provocat în primul trimestru de sarcină
Administrarea Belara Continu poate începe imediat după un avort spontan sau provocat în primul
trimestru de sarcină. În acest caz, nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare.
După o naştere sau un avort spontan sau provocat în trimestrul al doilea de sarcină
După naştere, femeile care nu alăptează, pot începe administrarea medicamentului la 21-28 zile de la
naştere; în acest caz, nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare.
Dacă administrarea începe după mai mult de 28 zile de la naştere, sunt necesare măsuri contraceptive
suplimentare în timpul primelor 7 zile.
Dacă femeia a avut deja un raport sexual, trebuie exclusă posibilitatea unei sarcini sau femeia trebuie să
aştepte următoarea menstruaţie înainte de a începe administrarea contraceptivului (COC).
Alăptarea (vezi pct. 4.6)
Belara Continu nu trebuie administrat la femeile care alăptează.
După întreruperea administrării Belara Continu
După întreruperea administrării Belara Continu, primul ciclu poate fi prelungit cu aproximativ o
săptămână.
Administrarea comprimatelor omise
Dacă pacienta a omis să ia un comprimat filmat activ roz pal, dar îl administrează în decurs de 12 ore,
nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare. Administrarea comprimatelor filmate trebuie să
continue conform orarului obişnuit.
Dacă intervalul uzual de administrare al comprimatelor filmate active roz pal este depăşit cu mai mult
de 12 ore, eficienţa contraceptivă a medicamentului scade. Femeia trebuie să utilizeze ultimul
comprimat filmat activ omis imediat ce îşi aminteşte, chiar dacă aceasta înseamnă să administreze 2
comprimate în acelaşi timp. Celelalte comprimate filmate active trebuie administrate conform orarului
obişnuit. În plus, în următoarele 7 zile trebuie utilizate măsuri contraceptive mecanice suplimentare,
cum sunt prezervativele.
Dacă blisterul actual conţine mai puţin de şapte comprimate active roz pal, trebuie început un nou blister
de Belara Continu imediat ce se termină comprimatele active din blisterul actual, fără un interval al
comprimatelor placebo între administrarea blisterelor. Este posibil ca sângerarea normală de întrerupere
să nu apară până când nu s-a terminat administrarea celui de-al doilea blister; cu toate acestea, în timpul
administrării comprimatelor pot apare frecvent sângerări intermenstruale neregulate sau microhemoragii
(pete). Dacă nu se produce sângerarea de întrerupere după administrarea celui de-a doilea blister, trebuie
efectuat un test de sarcină.
Comprimatele placebo omise (comprimatele 22-28) nu afectează siguranța contraceptivă și, astfel, pot
fi ignorate. Cu toate acestea, trebuie aruncate pentru a evita prelungirea neintenționată a intervalului cu
comprimate placebo.
Recomandări în caz de tulburări digestive
Dacă vărsăturile apar într-un interval de 3-4 ore după administrarea comprimatelor filmate active sau
dacă apare diaree severă, absorbţia poate fi incompletă şi nu se mai poate asigura o contracepţie
eficientă. În acest caz, trebuie urmate instrucţiunile din paragraful „Administrarea comprimatelor
omise” (a se vedea mai sus). Administrarea Belara Continu trebuie continuată. Cu toate acestea, pe
perioada rămasă din ciclu, trebuie utilizate măsuri contraceptive mecanice suplimentare.
Copii și adolescenți
Belara Continu este indicat doar după menarhă.
Nu au fost stabilite siguranța și eficacitatea administrării acetatului de clormadinonă și a
etinilestradiolului la adolescenți cu vârsta mai mică de 16 ani.
Nu sunt date disponibile.
Vârstnici
Nu este indicată administrarea Belara Continu după menopauză.
4.3 Contraindicații
Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiţii.
Dacă una dintre afecţiunile prezentate apare pentru prima dată pe perioada folosirii CHC,
administrarea medicamentului trebuie întreruptă imediat:
− Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)
− Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de
exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]);
− Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum sunt
rezistenţa la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de
antitrombină-III, deficitul de proteină C, deficitul de proteină S;
− Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4);
− Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi
pct. 4.4);
− Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA)
− Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de
tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecţiune prodromală (de
exemplu, angină pectorală);
− Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident
vascular cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT));
− Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum sunt
hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici,
anticoagulant lupic);
− Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale;
− Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi
pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:
− diabetul zaharat cu simptome vasculare;
− hipertensiunea arterială severă;
− dislipoproteinemie severă;
− Diabet zaharat necontrolat terapeutic;
− Hipertensiune arterială necontrolată terapeutic sau creşterea semnificativă a tensiunii arteriale
(valori care depăşesc în mod constant 140/90 mmHg);
− Hepatită, icter, tulburări ale funcţiei hepatice până la normalizarea valorilor funcţiei hepatice;
− Prurit generalizat, colestază, în special manifestate în timpul unei sarcini precedente sau al terapiei
estrogenice;
− Sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor, tulburări ale fluxului biliar;
− Meningiom în prezent sau în antecedente;
− Antecedente de tumori hepatice sau tumori hepatice actuale;
− Durere epigastrică severă, hepatomegalie sau simptome de hemoragie intra-abdominală (vezi pct.
4.8);
− Prima manifestare sau recurenţa porfiriei (toate cele trei forme de porfirie, dar în special porfiria
dobândită);
− Existența sau suspectarea de malignităţi dependente de hormonii sexuali (de exemplu, ale
organelor genitale sau ale sânilor);
− Tulburări severe ale metabolismului lipidic;
− Pancreatită prezentă sau în antecedente, dacă este asociată cu hipertrigliceridemie severă;
− Simptome de cefalee migrenoasă manifestate pentru prima dată sau apariţia mai frecventă a
cefaleei neobişnuit de severe;
− Tulburări senzoriale acute, de exemplu, tulburări vizuale sau acustice;
− Tulburări motorii (în special pareze);
− Creşterea frecvenţei crizelor epileptice;
− Depresie severă;
− Otoscleroză agravată în timpul sarcinilor anterioare;
− Amenoree inexplicabilă;
− Hiperplazie endometrială;
− Sângerări vaginale de etiologie necunoscută;
− Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Un factor de risc sever sau factori de risc multipli pentru apariția trombozei arteriale sau venoase pot
constitui o contraindicaţie (vezi pct. 4.4).
Este contraindicată administrarea Belara Continu concomitent cu medicamente care conțin
ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, medicamente care conțin glecaprevir/pibrentasvir sau
sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Atenţionări
Fumatul creşte riscul reacţiilor adverse severe cardiovasculare în cazul utilizării contraceptivelor
hormonale combinate (CHC). Acest risc creşte odată cu înaintarea în vârstă şi cu consumul de ţigări şi
este foarte pronunţat la femei cu vârste de peste 35 ani. Femeile fumătoare cu vârstă peste 35 ani trebuie
să utilizeze alte metode contraceptive.
Administrarea CHC este asociată cu un risc crescut de producere a unor afecţiuni grave, cum sunt infarct
miocardic, tromboembolie, accident vascular cerebral sau tumori hepatice. Riscul morbidităţii şi
mortalităţii creşte semnificativ în prezenţa altor factori de risc, cum sunt hipertensiunea arterială,
hiperlipidemia, obezitatea şi diabetul zaharat.
În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos,
trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Belara Continu.
Riscul de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism
venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.
Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai
scăzut risc de TEV. Alte CHC care conțin clormadinonă/etinilestradiol, cum este Belara Continu,
pot avea un risc de 1,25 ori mai mare comparativ cu levonorgestrel (LNG). Decizia de a utiliza
orice alt medicament decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai
după o discuţie purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV
asociat cu CHC, modul în care factorii săi de risc prezenți influenţează acest risc şi că riscul său
de TEV este cel mai crescut în primul an de utilizare. De asemenea, există dovezi că riscul este
crescut atunci când administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni
sau mai mult.
Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea TEV
în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de factorii
săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).
În studiile epidemiologice efectuate la femeile care utilizează contraceptive hormonale combinate cu
doză scăzută (< 50 μg etinilestradiol) s-a constatat că din 10000 femei, la aproximativ 6 până la 12 femei
va apărea TEV în decurs de un an.
Se estimează că din 10 000 de femei care utilizează un CHC care conține clormadinonă, la aproximativ
6-9 femei va apărea un TEV în decurs de un an; aceasta se compară cu o incidență anuală de aproximativ
6 cazuri de TEV la 10 000 de femei care utilizează un CHC care conține levonorgestrel.
Numărul de evenimente TEV la 10 000 de femei în decurs de un an
Numărul de apariţii a TEV în decursul unui an în cazul administrării de CHC cu doză scăzută este mai
mic decât numărul preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.
În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.
Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu, venele și
arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte
substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli (vezi
tabelul).
Belara Continu este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa
unui risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai
mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea
riscului – în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră
că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV
Factor de risc Observaţie
Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
30 kg/m2) Este deosebit de important de luat în considerare dacă
sunt prezenţi şi alţi factori de risc.
Imobilizare prelungită, intervenţie În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării
chirurgicală majoră, orice fel de intervenţie plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei
chirurgicală la nivelul picioarelor sau al chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni
pelvisului sau traumatism major înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni
după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă
metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei
Notă: imobilizarea temporară din cauza unei sarcini nedorite.
deplasări pe calea aerului > 4 ore poate Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic
reprezenta, de asemenea, un factor de risc de dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Belara
TEV, în special la femeile cu alţi factori de Continu.
risc
Prezenţa antecedentelor heredocolaterale Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
(de exemplu, tromboembolism venos trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
prezent vreodată la un frate/o soră sau la înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
vreunul dintre părinţi, în special la o vârstă CHC.
relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).
Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic
uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală
Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă.
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani.
Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea
ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în perioada
puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind „Fertilitatea, sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)
În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a membrului
inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în
ortostatism sau în timpul mersului;
- senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea
tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
- tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
- durere toracică ascuţită;
- vertij sau ameţeală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Unele dintre aceste simptome (de exemplu, „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot fi
interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu,
infecţii de tract respirator).
Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru a
unei extremităţi.
Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia, de la înceţoşarea nedureroasă a vederii,
care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de
tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic
tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de CHC
creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Belara Continu este contraindicat dacă o femeie prezintă
un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui risc crescut
de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de
risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului – în acest caz,
trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile,
nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA
Factor de risc Observaţie
Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani.
Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să
utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care
continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să
utilizeze o metodă contraceptivă diferită.
Hipertensiunea arterială
Obezitate (indice de masă corporală Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.
peste 30 kg/m2) Deosebit de important la femeile cu factori de risc
suplimentari.
Prezenţa antecedentelor Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia
heredocolaterale (de exemplu, trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări
tromboembolism arterial prezent înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui
vreodată la un frate/o soră sau la vreunul CHC.
dintre părinţi, în special la o vârstă
relativ tânără, înainte de vârsta de
50 ani).
Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul
utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al unui
eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un motiv
pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia.
Alte afecţiuni medicale asociate cu Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia
evenimente adverse de natură vasculară valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi
lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată
şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a
corpului;
- apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
- apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.
Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).
Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul
toracelui, braţului sau sub stern;
- senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
- senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Utilizatoarele de CHC trebuie informate că trebuie să se adreseze medicului în cazul apariţiei unor
simptome posibile de tromboză. Administrarea Belara Continu trebuie întreruptă în cazul suspiciunii
sau confirmării trombozei.
Tumori
În unele studii epidemiologice s-a observat că utilizarea CHC timp îndelungat poate duce la creşterea
riscului de cancer de col uterin, dar, persistă o controversă, privind gradul în care această constatare este
atribuită unor factori asociaţi, de exemplu, comportamentului sexual sau infecţia cu virusul papilomului
uman (HPV).
O metaanaliză din 54 studii epidemiologice a raportat că există o mică creştere a riscului relativ (RR =
1,24) de a avea cancer mamar diagnosticat la femeile care utilizează în mod curent CHC. Riscul
suplimentar scade gradat în cursul celor 10 ani după întreruperea utilizării CHC. Deoarece cancerul
mamar este rar la femei cu vârsta sub 40 ani, numărul suplimentar de cazuri de cancer mamar
diagnosticate la femeile care utilizează în mod curent şi recent CHC este mic în comparaţie cu riscul
general de cancer mamar. Aceste studii nu aduc dovezi de cauzalitate. Creşterea riscului se poate datora
unei diagnosticări precoce a cancerului mamar la femeile care utilizează COC, efectelor biologice ale
CHC sau unei combinaţii a ambelor. Cancerul mamar diagnosticat la femeile care au utilizat vreodată
CHC tinde să fie mai puţin avansat clinic decât cancerul diagnosticat la femeile care nu au utilizat CHC.
În cazuri rare, la femeile care utilizează CHC, au fost raportate tumori hepatice benigne şi mult mai rar
tumori hepatice maligne. În cazuri izolate, aceste tumori au condus la hemoragii intraabdominale care
au pus viaţa în pericol. O tumoră hepatică trebuie luată în considerare în diagnosticul diferenţial atunci
când apar dureri severe în abdomenul superior, hepatomegalie sau semne de hemoragie intraabdominală
la femeile care utilizează CHC iar administrarea Belara Continu trebuie întreruptă.
Meningiom
A fost raportată apariția meningiomului (unic sau multiplu) în asociere cu utilizarea de acetat de
clormadinonă, în special la administrarea în doze mari și pentru perioade lungi de timp (câteva luni până
la câțiva ani). Pacienții trebuie monitorizați pentru apariția semnelor și simptomelor meningiomului,
conform practicii clinice. Dacă un pacient este diagnosticat cu meningiom, orice tratament care include
acetat de clormadinonă trebuie întrerupt, ca măsură de precauție.
Există unele dovezi privind faptul că riscul de apariție a meningiomului poate fi redus după întreruperea
tratamentului cu acetat de clormadinonă.
Alte afecţiuni
Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente heredocolaterale pot prezenta un risc crescut de
pancreatită în cazul în care utilizează CHC.
Cu toate că au fost raportate creşteri mici ale tensiunii arteriale la multe femei care utilizează CHC,
creşterile relevante din punct de vedere clinic sunt rare. Totuşi, dacă pacienta dezvoltă hipertensiune
arterială persistentă, semnificativă din punct de vedere clinic în timpul utilizării CHC, este prudent ca
medicul să decidă întreruperea utilizării CHC şi să trateze hipertensiunea arterială. Când este necesar,
utilizarea CHC poate fi reluată dacă prin tratament antihipertensiv s-au obţinut valori normale ale
tensiunii arteriale.
Estrogenii exogeni pot induce sau agrava simptomele angioedemului ereditar sau dobândit.
Următoarele afecţiuni au fost raportate că apar sau se agravează atât o dată cu sarcina, cât şi cu utilizarea
CHC, dar dovada unei asocieri cu utilizarea CHC nu este clară: icter şi/sau prurit legate de colestază;
litiază biliară; porfirie; lupus eritematos sistemic; sindromul hemolitic uremic; coree Sydenham; herpes
gestaţional; pierderea auzului legată de otoscleroză.
Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării CHC până când
valorile funcţiilor hepatice revin la normal. Reapariţia icterului colestatic care a apărut prima dată în
timpul sarcinii sau al utilizării anterioare de steroizi sexuali, necesită întreruperea utilizării CHC.
Deşi CHC pot avea efecte asupra rezistenţei periferice la insulină şi asupra toleranţei la glucoză, nu
există nicio dovadă a necesităţii de a modifica regimul terapeutic la pacientele cu diabet zaharat care
utilizează CHC cu doză mică (conţinând < 0,05 mg etinilestradiol). Totuşi, femeile cu diabet zaharat
trebuie monitorizate cu atenţie în timpul utilizării CHC.
Boala Crohn şi colita ulcerativă au fost asociate cu utilizarea CHC.
Cloasma poate să apară ocazional, mai ales la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile cu
predispoziţie la cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau la radiaţii ultraviolete în timpul utilizării
CHC.
Precauţii
Administrarea de estrogeni sau asocieri de estrogen/progestativ poate avea efecte negative asupra
anumitor afecţiuni/situaţii patologice. Este necesar consult medical de specialitate în următoarele
cazuri:
− epilepsie
− scleroză multiplă
− tetanie
− migrenă (vezi şi pct. 4.3)
− astm bronşic
− insuficienţă cardiacă sau renală
− coree minoră
− diabet zaharat (vezi pct. 4.3)
− afecţiuni hepatice (vezi pct. 4.3)
− dislipoproteinemie (vezi pct. 4.3)
− boli autoimune (incluzând lupus eritematos sistemic)
− obezitate
− hipertensiune arterială (vezi pct. 4.3)
− endometrioză
− boală venoasă varicoasă, flebită (vezi pct. 4.3)
− coagulopatii (vezi pct. 4.3)
− mastopatie
− fibrom (miom) uterin
− herpes gestaţional
− depresie (vezi pct. 4.3)
− boală intestinală inflamatorie cronică (boala Crohn, colita ulcerativă; vezi pct. 4.8).
Consult medical/examene medicale
Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Belara Continu, trebuie efectuată o anamneză completă
(incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată
tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi
atenţionări (vezi pct. 4.4). Aceasta trebuie repetată anual în timpul administrării Belara Continu. De
asemenea, o examinare medicală regulată este necesară deoarece unele contraindicaţii (cum sunt
atacurile ischemice tranzitorii) sau factori de risc (cum sunt antecedente familiale de tromboză venoasă
sau arterială) pot apare pentru prima dată în timpul administrării unui contraceptiv hormonal.
Examinarea medicală trebuie să includă măsurarea tensiunii arteriale, examinarea sânilor, abdomenului,
organelor genitale interne şi externe, examenul citologic cervico-vaginal şi efectuarea analizelor de
laborator corespunzătoare.
Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre tromboza venoasă sau arterială,
inclusiv riscul Belara Continu comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV şi TEA, factorii de risc
cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările
furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile
terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva
infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Eficacitate redusă
Eficacitatea contraceptivă a medicamentului poate fi diminuată în următoarele evenimente: omiterea
unui comprimat filmat activ (vezi „Administrarea comprimatelor omise”), vărsături sau tulburări
intestinale, inclusiv diaree, administrarea concomitentă, pe termen lung, a unor medicamente (vezi pct.
4.5) sau în cazuri foarte rare, unele tulburări metabolice.
Efectul asupra controlului ciclului menstrual
Sângerări intermenstruale neregulate sau microhemoragii (pătare)
Toate CHC pot provoca sângerări vaginale neregulate (sângerări intermenstruale sau pete), în special în
primele cicluri de administrare. În consecinţă, evaluarea medicală a ciclurilor menstruale neregulate
trebuie efectuată după o perioadă de adaptare de aproximativ trei cicluri. Dacă în timpul administrării
Belara Continu, sângerările intermenstruale neregulate persistă sau apar după cicluri menstruale care au
fost anterior regulate, se impune efectuarea unei examinări pentru excluderea unei sarcini sau a unei
tulburări organice. După ce s-a exclus prezenţa unei sarcini sau a unei tulburări organice, administrarea
Belara Continu poate fi continuată sau se poate înlocui cu un alt medicament.
Sângerările din timpul ciclului pot constitui un semn de eficacitate contraceptivă scăzută (vezi
„Administrarea comprimatelor omise”, „Recomandări în caz de tulburări digestive” şi pct. 4.5).
Absenţa sângerării de întrerupere
În general, sângerarea de întrerupere apare după 21 zile de administrare a medicamentului. Sângerarea
de întrerupere poate fi absentă ocazional şi, în special, în primele luni de administrare. Cu toate acestea,
absenţa sângerării nu trebuie considerată un indicator al efectului contraceptiv scăzut. Dacă sângerarea
este absentă după un ciclu de administrare în care niciun comprimat filmat activ nu a fost omis, intervalul
de 7 zile al comprimatelor placebo nu a fost prelungit, nu s-au administrat concomitent alte medicamente
şi nu au existat simptome cum sunt vărsături sau diaree, concepţia este puţin probabilă şi administrarea
Belara Continu poate fi continuată. Dacă administrarea Belara Continu nu s-a efectuat conform
instrucţiunilor, înaintea primei absenţe a sângerării de întrerupere sau dacă sângerarea de întrerupere nu
apare în două cicluri consecutive, trebuie exclusă prezenţa unei sarcini înainte de a continua
administrarea medicamentului.
Excipienți
Acest medicament conţine lactoză (sub formă de lactoză monohidrat).
Pacientele cu afecțiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de
malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Notă: Trebuie consultate informaţiile privind prescrierea medicamentelor care se administrează
concomitent pentru a identifica interacţiunile potenţiale.
Interacțiuni farmacodinamice
În cadrul studiilor clinice efectuate la pacienți tratați pentru infecții cu virusul hepatitei C (VHC) cu
medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, împreună cu sau fără ribavirin,
creșteri ale valorilor transaminazelor (ALAT) de peste 5 ori limita superioară a normalului (LSN) au
apărut semnificativ mai frecvent la femeile care utilizau medicamente care conțin etinilestradiol, cum
sunt contraceptive hormonale combinate (CHC). În plus, și la pacienții la care se administrează
glecaprevir/pibrentasvir sau sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir, au fost observate creșteri ale ALAT la
femeile care utilizează medicamente care conțin etinilestradiol, cum sunt CHC (vezi pct. 4.3).
Ca urmare, utilizatoarele Belara Continu trebuie să treacă la o metodă alternativă de contracepție (de
exemplu, contracepție numai cu progestogen sau metode non-hormonale) înainte de a începe tratamentul
cu aceste regimuri terapeutice combinate. Administrarea Belara Continu poate fi reluată după
2 săptămâni de la terminarea tratamentului cu aceste regimuri terapeutice combinate.
Interacțiuni farmacocinetice
Efectele altor medicamente asupra Belara Continu
Pot apare interacţiuni cu medicamente care induc enzimele microzomale. Acestea pot avea ca rezultat
un clearance crescut al hormonilor sexuali și pot determina sângerări neregulate şi/sau scăderea
eficacităţii protecţiei contraceptive.
Abordare terapeutică
Inducția enzimatică poate fi observată deja după câteva zile de tratament. Inducţia enzimatică maximă
este observată, de obicei, în decurs de câteva săptămâni. După întreruperea tratamentului, inducția
enzimatică se poate menţine până la 4 săptămâni.
Tratamentul pe termen scurt
Femeile care urmează un tratament cu medicamente inductoare ale enzimelor hepatice trebuie să
utilizeze temporar o metodă de barieră sau o altă metodă contraceptivă suplimentar administrării COC.
Metoda de barieră trebuie utilizată pe toată durata administrării concomitente a medicamentului şi încă
28 zile după întreruperea utilizării acestuia.
Dacă oricare dintre aceste medicamente depăşeşte perioada de administrare a comprimatelor active din
blisterul de COC, administrarea următorului blister de COC trebuie începută imediat după acesta, fără
a mai păstra intervalul obişnuit cu comprimate placebo.
Tratamentul pe termen lung
Pentru femeile cărora li se administrează un tratament pe termen lung cu medicamente cu efect inductor
asupra enzimelor hepatice se recomandă utilizarea unei alte metode contraceptive, non-hormonale,
sigure.
Următoarele interacțiuni au fost raportate în literatura de specialitate.
Următoarele medicamente/substanţe active pot determina reducerea concentrațiilor plasmatice de
etinilestradiol și creșterea clearance-ului COC (eficacitate a COC redusă prin inducție enzimatică):
Rifampicină, rifabutină, barbiturice, antiepileptice (cum sunt: carbamazepină, oxcarbazepină, felbamat,
fenitoină și topiramat), griseofulvină, barbexaclonă, primidonă, modafinil, bosentan, anumiți inhibitori
ai proteazei (medicamente pentru tratamentul infecţiei cu HIV, de exemplu: ritonavir, nevirapină și
efavirenz) şi preparate din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum).
Următoarele medicamente/substanţe active pot determina reducerea concentrațiilor plasmatice de
etinilestradiol și creșterea motilității gastro-intestinale sau afectarea absorbției:
Metoclopramid, cărbune activat.
Substanțe active care au efecte variabile asupra clearance-ului COC:
Dacă sunt administrate concomitent cu COC, multe asocieri de inhibitori ai proteazei HIV și inhibitori
non-nucleozidici ai revers transcriptazei, inclusiv asocieri cu inhibitori VHC, pot determina creșterea
sau scăderea concentrațiilor plasmatice ale estrogenului sau ale progestativelor. În unele cazuri, efectul
net al acestor modificări poate fi relevant din punct de vedere clinic.
Ca urmare, trebuie consultate informațiile de prescriere ale medicamentelor administrate concomitent
pentru tratarea HIV/VHC, pentru a identifica interacțiunile posibile și orice recomandări legate de
acestea. Dacă există vreun dubiu, femeile la care se administrează tratament cu inhibitori ai proteazei
sau cu inhibitori non-nucleozidici ai revers transcriptazei trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă
suplimentară de barieră.
Următoarele medicamente/substanţe active pot determina creştea concentraţiilor plasmatice de
etinilestradiol:
− substanţe active care inhibă sulfatarea etinilestradiolului la nivelul peretelui intestinal, de
exemplu, acidul ascorbic sau paracetamolul;
− atorvastatina (creşte ASC pentru etinilestradiol cu 20%);
− substanţe active care inhibă enzimele microzomale hepatice, cum sunt antimicotice de tipul
imidazolului (de exemplu, fluconazol), indinavir sau troleandomicina.
Etinilestradiol poate afecta metabolismul altor medicamente:
Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor alte substanţe active. Ca urmare,
concentraţia plasmatică şi concentraţiile tisulare ale acestora pot creşte sau pot scădea.
− prin inhibarea enzimelor microzomale hepatice şi, în consecinţă, prin creşterea concentraţiei
serice a unor substanţe active cum sunt diazepam (şi alte benzodiazepine metabolizate prin
hidroxilare), ciclosporină, teofilină şi prednisolon
− prin inducerea glucuronoconjugării hepatice şi, în consecinţă, reducerea concentraţiei serice a
unor medicamente cum sunt clofibrat, paracetamol, morfină şi lorazepam.
Necesarul de insulină sau de antidiabetice orale poate fi modificat datorită efectelor asupra toleranţei la
glucoză (vezi pct. 4.4).
Acestea se pot aplica, de asemenea, în cazul medicamentelor administrate recent.
Trebuie verificat cu atenţie Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) în cazul medicamentului
prescris pentru evidenţierea interacţiunilor posibile cu Belara Continu.
Investigaţii diagnostice
Folosirea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele unor teste de laborator, inclusiv parametrii
biochimici pentru ficat, glanda tiroidă, glanda suprarenală şi funcţiile renale; concentraţiile plasmatice
ale proteinelor (de transport), de exemplu, ale globulinei care leagă corticosteroizii şi ale fracţiunilor
lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului glucidelor şi parametrii coagulării şi ai fibrinolizei.
Modificările rămân în general în limitele normale.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Belara Continu nu este indicat în timpul sarcinii. Sarcina trebuie exclusă înaintea administrării acestui
medicament. Dacă sarcina apare în timpul tratamentului cu Belara Continu, administrarea trebuie
întreruptă imediat. Până în prezent, cele mai multe studii epidemiologice au arătat că nu există o dovadă
clinică cu privire la efectele teratogene sau fetotoxice când estrogenii sunt administraţi accidental în
timpul sarcinii, în asociere cu alte medicamente pe bază de progesteron, în doze similare celor din Belara
Continu. Cu toate că experimentele la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere
(vezi pct. 5.3), datele clinice provenite de la mai mult de 330 sarcini umane expuse nu au demonstrat
niciun efect embriotoxic al clormadinonei acetat.
Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Belara Continu în perioada
post partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).
Alăptarea
Alăptarea poate fi afectată de estrogeni deoarece aceştia pot afecta cantitatea şi compoziţia laptelui
matern. Cantităţi mici de steroizi contraceptivi şi/sau metaboliţii acestora se pot excreta în laptele matern
şi pot afecta copilul. În consecinţă, Belara Continu nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Belara Continu nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacții adverse
Studiile clinice cu CHC conţinând etinilestradiol 0,03 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg, au arătat că
cele mai frecvente reacţii adverse (> 20%) au fost: sângerări intermenstruale neregulate,
microhemoragii, cefalee şi mastalgii.
Într-un studiu clinic care a cuprins 1629 femei cărora li s-a administrat etinilestradiol 0,03 mg şi acetat
de clormadinonă 2 mg au fost raportate următoarele reacţii adverse:
Frecvenţele sunt definite astfel:
Foarte frecvente: ≥ 1/10
Frecvente: ≥ 1/l00 şi < 1/10
Mai puţin frecvente: ≥ 1/1000 şi < 1/100
Rare: ≥ 1/10000 şi < 1/1000
Foarte rare: < 1/10000
Cu frecvență necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile
Infecţii şi infestări
Mai puţin frecvente: candidoză vaginală
Rare: vulvovaginită
Tumori benigne, maligne și nespecificate (incluzând chisturi și polipi)
Mai puţin frecvente: fibroadenom la nivelul sânului
Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puţin frecvente: hipersensibilitate la medicament, inclusiv reacții alergice la nivelul
pielii
Cu frecvență necunoscută: agravare a simptomelor angioedemului ereditar sau dobândit
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Mai puţin frecvente: modificări ale concentrațiilor lipidelor în sânge, inclusiv
hipertrigliceridemie
Rare: apetit alimentar crescut
Tulburări psihice
Frecvente: stare depresivă, iritabilitate, nervozitate
Mai puţin frecvente: libido redus
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: ameţeli, migrenă (şi/sau agravarea migrenei)
Tulburări oculare
Frecvente: tulburări vizuale
Rare: conjunctivită, disconfort în cazul utilizării lentilelor de contact
Tulburări acustice şi vestibulare
Rare: pierderea bruscă a auzului, tinitus
Tulburări vasculare
Rare: hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, colaps cardiovascular,
boală venoasă varicoasă , tromboembolism venos (TEV) sau
tromboembolism arterial (TEA)*
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente: greaţă
Frecvente: vărsături
Mai puţin frecvente: durere abdominală, flatulenţă, diaree
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: acnee
Mai puţin frecvente: pigmentare anormală, cloasmă, alopecie, xerodermie, hiperhidroză
Rare: urticarie, eczemă, eritem, prurit, agravarea psoriazisului, hirsutism
Foarte rare: eritem nodos
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Frecvente: senzație de greutate
Mai puţin frecvente: durere lombară, tulburări musculare
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Foarte frecvente: leucoree, dismenoree, amenoree
Frecvente: durere la nivelul abdomenului inferior
Mai puţin frecvente: galactoree, chist ovarian
Rare: mărirea sânilor, menoragie, sindrom premenstrual
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Frecvente: fatigabilitate, edem, creştere ponderală
Investigaţii diagnostice
Frecvente: creşterea tensiunii arteriale
În plus, în utilizarea după punerea pe piață au fost raportate următoarele reacții adverse asociate cu
utilizarea substanțelor active etinilestradiol și acetat de clormadinonă: cădere a părului, astenie, reacții
alergice dermice/la nivelul pielii/urticarie, leucoree.
Descrierea reacţiilor adverse selectate
S-au raportat de asemenea următoarele reacţii adverse în cazul administrării asocierilor de contraceptive
hormonale:
• S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi trombo-embolice arteriale şi venoase,
inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză
venoasă şi embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.
− În unele studii s-a raportat un risc crescut de afecţiuni ale tractului bilar în cazul administrării
prelungite a COC. Există controverse cu privire la posibilitatea formării unor calculi biliari în
timpul tratamentului cu medicamente care conţin estrogen.
− În cazuri rare, s-au observat tumori hepatice benigne iar în cazuri foarte rare, s-au observat
tumori hepatice maligne după administrarea contraceptivelor hormonale orale; în cazuri izolate
s-au produs hemoragii intra-abdominale cu risc vital (vezi pct. 4.4).
− Agravarea bolii intestinale inflamatorii cronice (boala Crohn, colită ulcerativă; vezi de
asemenea pct. 4.4).
Pentru alte reacţii adverse grave cum sunt cancerul de col uterin sau cancerul mamar, vezi pct. 4.4.
Interacțiuni
Sângerări intermenstruale și/sau eșecul metodei contraceptive pot apare ca rezultat al interacțiunilor
altor medicamente (inductori enzimatici) cu contraceptivele orale (vezi pct. 4.5).
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Nu există informaţii cu privire la efecte toxice grave în caz de supradozaj. Pot apărea următoarele
simptome: greaţă, vărsături şi, în special la fete tinere, sângerări vaginale uşoare. Nu există antidot şi în
aceste cazuri trebuie administrat tratament simptomatic. În cazuri rare, poate fi necesară monitorizarea
echilibrului hidro-electrolitic şi a funcţiei hepatice.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hormonii sexuali şi modulatorii sistemului genital, progesteroni şi estrogeni,
combinații fixe, codul ATC: G03AA15.
Mecanism de acţiune
Administrarea continuă a acetat de clormadinonă şi etinilestradiol timp de 21 zile inhibă secreţia
hipofizară de FSH şi LH şi în acest mod, inhibă ovulaţia. Endometrul proliferează şi suferă o
transformare secretorie. Consistenţa mucusului cervical se modifică. Aceasta previne migrarea spermei
în colul uterin şi afectează motilitatea spermei.
Cea mai mică doză zilnică de acetat de clormadinonă pentru inhibarea completă a ovulaţiei este de 1,7
mg. Doza totală pentru transformare endometrială este de 25 mg pe ciclu.
Acetatul de clormadinonă este un progesteron antiandrogenic. Efectul său este bazat pe capacitatea sa
de a desprinde androgenii de pe receptorii lor și poate avea efecte benefice (de exemplu, controlul
androgenilor endogeni și reducerea acneei sau a hirsutismului).
Datele extrase din șase studii extinse, non-intervenționale, au fost analizate pentru a evalua eficacitatea
contraceptivă, evenimentele din cadrul ciclului menstrual, simptomele de dismenoree și reclamațiile
privind afectarea pielii de către comprimatele filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de
clormadinonă 2 mg la adolescente și femei adulte care au utilizat un regim cu ciclu convențional sau
extins. Datele extrase includ 60.508 femei (325.937,5 cicluri), iar rezultatele sunt prezentate în tabelul
de mai jos:
Parametru adolescente adulte
inițial la ultimul control inițial la ultimul control
stabilitatea 61,6% 81,8% 75,2% 83,3%
ciclului menstrual
sângerări 29,3% 23,4% 33,8% 25%
intermenstruale
amenoree 16,9% 4,2% 14,8% 4,8%
reducere a 18,7% 0,8% 12,7% 1,2%
intensității
sângerării
dismenoree 62,5% 26,6% 43,7% 18%
La includerea în studiu, prevalența seboreei și acneei a fost de 73,7% la adolescente și 73,5% la adulte
și a fost similară în cadrul sub-grupelor de vârstă, cu excepția adultelor cu vârsta ≥35 ani, unde a fost
ușor mai redusă (66%). În cadrul fiecărui sub-grup, a fost o reducere semnificativă a tulburărilor la
nivelul pielii în timpul perioadei de monitorizare. La ultimul control, doar 45,9% dintre adolescente și
47,3% din adulte au prezentat seboree și acnee.
Combinația de etinilestradiol şi acetat de clormadinonă a avut ca rezultat o incidență foarte mică a
sarcinilor, determinând un Indice Pearl practic de 0,34 [Interval de încredere (IÎ) 95% 0,27–0,42]:
• La adolescente: un Indice Pearl practic de 0,36 (IÎ 95% 0,22–0,55), un Indice Pearl teoretic de
0,09 (IÎ 95% 0,03-0,20), incluzând 75.761,75 cicluri.
• La adulte: un Indice Pearl practic de 0,33 (IÎ 95% 0,25–0,42), un Indice Pearl teoretic de 0,07 (IÎ
95% 0,04-0,12), incluzând 246.082,50 cicluri.
Eficacitate clinică
În studiile clinice în care s-a testat administrarea etinilestradiol 0,03 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg
timp de 2 ani, la 1655 femei şi în mai mult de 22000 cicluri menstruale, s-au produs 12 sarcini. În 7
cazuri, în perioada concepţiei au existat erori de administrare, afecţiuni concomitente care provoacă
greaţă sau vărsături sau administrarea concomitentă a unor medicamente despre care se cunoşte faptul
că reduc efectul contraceptiv al medicamentelor contraceptive hormonale.
Indice Pearl Număr de sarcini Indice Pearl Interval de încredere 95%
Utilizare obişnuită 12 0,698 [0,389; 1,183]
Utilizare perfectă 5 0,291 [0,115; 0,650]
Efectul comprimatelor filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg
asupra acneei papulo-pustulare moderate a fost evaluat în cadrul unui studiu controlat cu placebo (6
cicluri de tratament, 251 femei) și al unui studiu controlat comparativ cu combinația etinilestradiol
0,030 mg şi levonorgestrel 0,15 mg (12 cicluri de tratament la 200 femei). Principala variabilă privind
eficacitatea a fost procentul de paciente care au prezentat răspuns la tratament, adică pacientele la care
a apărut o reducere cu 50% a numărului de papule și/sau pustule pe jumătate din față între primul control
medical și al 6-lea sau al 12-lea ciclu de tratament.
Comprimatele filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg au prezentat
o rată a răspunsului terapeutic în privința acneei statistic semnificativ mai mare comparativ cu placebo
(64,1% comparativ cu 43,7%). În privința seboreei, a apărut o reducere totală la al 6-lea ciclu de
tratament la 41,5% dintre pacientele la care s-au administrat comprimate filmate care conțin
etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg comparativ cu 23,9% dintre pacientele la care
s-a administrat placebo.
Comprimatele filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg au prezentat
o rată a răspunsului terapeutic în privința acneei statistic semnificativ mai mare comparativ cu
combinația etinilestradiol/levonorgestrel (59,4% comparativ cu 45,9%, în cadrul unei analize privind
intenția de a trata).
În privința seboreei, a apărut o reducere totală la al 12-lea ciclu de tratament la 80% dintre pacientele la
care s-au administrat comprimate filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă
2 mg comparativ cu 76,2% dintre pacientele la care s-a administrat combinația
etinilestradiol/levonorgestrel.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Acetat de clormadinonă (ACM)
Absorbţie
În urma administrării orale, ACM este absorbit rapid şi aproape complet în organism. Biodisponibilitatea
sistemică a ACM este crescută şi nu suferă efectul de prim pasaj hepatic (metabolizare presistemică).
Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 1-2 ore.
Distribuţie
Legarea ACM de proteinele plasmatice umane, în special albumină, depăşeşte 95%. ACM nu prezintă
afinitate de legare pentru SHBG (globulina care leagă hormonii sexuali) sau CBG (globulina care leagă
corticosteroizii). ACM este depozitat în principal în ţesutul adipos.
Metabolizare
Procesele diferite de reducere şi oxidare şi conjugarea la glucuronoconjugaţi şi sulfaţi produc metaboliţi
variaţi. Metaboliţii principali în plasma umană sunt 3α- şi 3β- hidroxi-ACM, cu un timp biologic de
înjumătăţire plasmatic care nu diferă în mod esenţial de ACM nemetabolizat. În urină, metaboliţii apar
în principal sub forma de conjugaţi. Metaboliţii 3-hidroxi prezintă activităţi antiandrogenice similare
ACM. După scindare enzimatică, principalul metabolit este 2α-hidroxi-ACM, pe lângă metaboliţii 3-
hidroxi şi -dihidroxi.
Eliminare
CMA este eliminat din plasmă cu un timp mediu de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 34 ore (după
o singură doză) şi de aproximativ 36 – 39 ore (după doze multiple). După administrarea orală, CMA şi
metaboliţii acestuia sunt excretaţi atât la nivel renal cât şi prin materii fecale, în cantităţi aproximativ
egale.
Etinilestradiol (EE)
Absorbţie
EE este absorbit rapid şi aproape complet după administrarea orală şi concentraţiile plasmatice medii
sunt atinse după 1,5 ore. În ceea ce priveşte conjugarea presistemică şi efectul de prim pasaj metabolic
la nivel hepatic, biodisponibilitatea absolută este de numai aproximativ 40% şi suferă variaţii
interindividuale semnificative (20-65%).
Distribuţie
Concentraţiile plasmatice de EE raportate în literatură variază în mod considerabil. Aproximativ 98%
din EE este legat de proteine plasmatice, aproape exclusiv de albumină.
Metabolizare
Asemănător estrogenilor naturali, EE este biotransformat (prin intermediul citocromului P-450) prin
hidroxilare la nivelul inelului aromatic. Metabolitul principal este 2-hidroxi-EE, care este metabolizat
în alți metaboliţi şi conjugaţi. EE suferă un proces de conjugare presistemică atât la nivelul mucoasei
intestinului subţire cât şi la nivel hepatic. În urină sunt prezenţi în principal glucuronoconjugaţi iar în
bilă şi în plasmă sunt prezenţi în principal sulfaţi.
Eliminare
Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 12-14 ore. EE se excretă pe cale renală şi
prin materii fecale în raport de 2:3. Sulfatul de EE se excretă în bilă după hidroliză sub acţiunea
bacteriilor intestinale şi intră în procesul de circulaţie enterohepatică.
5.3 Date preclinice de siguranță
Toxicitatea acută a estrogenilor este scăzută. Datorită diferenţelor accentuate dintre speciile de animale
experimentale şi specia umană, rezultatele studiilor cu estrogeni la animale au numai o valoare
predictivă limitată la om. Etinilestradiolul, un estrogen de sinteză utilizat frecvent în contraceptivele
orale, prezintă efect letal asupra embrionului la animale de laborator chiar şi în doze relativ scăzute; s-au
observat anomalii ale tractului urogenital şi fenomene de feminizare la feţii de sex masculin. Se
consideră că aceste efecte au specificitate de specie.
Acetatul de clormadinonă a prezentat efecte letale asupra embrionului la iepuri, şobolani şi şoareci. În
plus s-a observat teratogenitate la doze embriotoxice la iepuri şi chiar la cea mai mică doză testată (1
mg/kg/zi) la şoareci. Nu este clară semnificaţia acestor date în cazul administrării la om.
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale privind
toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea şi potenţialul carcinogen, cu excepţia celor deja descrise
în celelalte puncte ale RCP.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Comprimate filmate active:
Nucleu:
Lactoză monohidrat
Amidon de porumb
Povidonă K-30
Stearat de magneziu
Film:
Hipromeloză (tip 2910)
Lactoză monohidrat
Dioxid de titan (E 171)
Talc
Macrogol 6000
Propilenglicol
Oxid roşu de fer (E 172)
Comprimate filmate placebo:
Nucleu:
Ludipress
Lactoză monohidrat
Povidonă K-30
Crospovidonă tip A
Stearat de magneziu
Film:
Hipromeloză (tip 2910)
Lactoză monohidrat
Talc
Dioxid de titan (E 171)
Macrogol 6000
Propilenglicol
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30 °C.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC-PVdC/Al a 28 comprimate filmate (21 comprimate filmate active și 7
comprimate filmate placebo).
Cutie cu 3 blistere din PVC-PVdC/Al a câte 28 comprimate filmate (21 comprimate filmate active și 7
comprimate filmate placebo).
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Gedeon Richter România S.A.
Str. Cuza Vodă, Nr. 99-105
540306 Târgu-Mureş, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
15905/2025/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Octombrie 2019
Data reînnoirii autorizației: Martie 2025
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2025
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.