Belara comprimate filmate

Prospect Belara comprimate filmate

Producator: Gedeon Richter România S.A.

Clasa ATC: hormonii sexuali şi modulatorii sistemului genital, progesteroni şi

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 750/2008/01-02 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite

identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt

rugaţi să raporteze orice reacţii adverse suspectate. Vezi pct. 4.8 pentru modul de raportare a reacţiilor

adverse.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Belara comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un comprimat filmat conţine acetat de clormadinonă 2 mg şi etinilestradiol 0,030 mg.

Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 69,545 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat

Comprimate filmate, rotunde, de culoare roz deschis.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Contracepţie hormonală.

Decizia de a prescrie Belara trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei, în

special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi nivelul de risc de apariţie a TEV în cazul

administrării Belara comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Comprimatul filmat trebuie administrat zilnic, la aceeaşi oră (de preferinţă seara), timp de 21 zile

consecutive, urmate de o pauză de 7 zile în care nu se vor administra comprimate filmate; după două

până la cel mult patru zile de la administrarea ultimului comprimat filmat, trebuie să apară o sângerare

de întrerupere, similară sângerării menstruale.

După intervalul de şapte zile în care nu se administrează comprimate, tratamentul trebuie continuat cu

următorul blister de Belara, indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu.

Comprimatele filmate trebuie scoase din blister prin apăsare, la poziţia marcată cu ziua

corespunzătoare din săptămână şi trebuie înghiţite întregi, cu puţin lichid, dacă este necesar.

Comprimatele filmate trebuie administrate zilnic, urmând direcţia indicată de săgeată.

Iniţierea administrării comprimatelor filmate

În cazul în care nu s-a administrat anterior un contraceptiv hormonal (în timpul ultimului ciclu

menstrual)

Primul comprimat filmat trebuie administrat în prima zi a următoarei sângerări menstruale. Dacă

primul comprimat filmat este administrat în prima zi de menstruaţie, contracepţia începe din prima zi

de administrare şi se menţine, de asemenea, în timpul intervalului de şapte zile în care nu se

administrează medicamentul.

Primul comprimat filmat poate fi, de asemenea, administrat în ziua a doua – a cincea a ciclului

menstrual, indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu. În acest caz trebuie utilizate măsuri

suplimentare de contracepţie mecanică în primele şapte zile de administrare.

Dacă menstruaţia a început de mai mult de cinci zile, pacienta trebuie instruită să aştepte următorul

ciclu menstrual înainte de a începe administrarea Belara.

Trecerea de la un alt contraceptiv hormonal la Belara

Trecerea de la un contraceptiv hormonal (CHC) cu administrare de 22 zile sau 21 zile

Toate comprimatele din vechea cutie trebuie administrate în mod obişnuit. Primul comprimat filmat de

Belara trebuie administrat în ziua următoare. În acest caz, nu există pauză în administrare şi femeia nu

trebuie să aştepte până când apare următoarea sângerare de întrerupere. Nu sunt necesare măsuri

suplimentare de contracepţie.

Trecerea de la un contraceptiv hormonal (CHC) cu administrare zilnică (contraceptiv de 28 zile)

Administrarea Belara trebuie iniţiată după ce s-a administrat ultimul comprimat activ din cutia cu

contraceptivul de 28 zile (după ce s-au administrat 21 sau 22 comprimate). Primul comprimat de

Belara trebuie administrat în ziua următoare. Nu există pauză în administrare şi femeia nu trebuie să

aştepte până când apare următoarea sângerare de întrerupere. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de

contracepţie.

Trecerea de la un contraceptiv hormonal care conţine numai progesteron

În cazul trecerii de la o metodă bazată numai pe progestogen (contraceptiv oral, injecţie, implant) sau

de la un sistem intrauterin care eliberează progestogen (SIU)

Femeia poate trece în orice zi de la contraceptivul oral cu progestogen (de la implant sau SIU în ziua

îndepărtării sale, de la un produs injectabil în momentul în care trebuie făcută următoarea injecţie), dar

în toate aceste cazuri pacientele trebuie sfătuite să utilizeze suplimentar o metodă de barieră în primele

7 zile ale administrării comprimatului.

După un avort spontan sau provocat în primul trimestru de sarcină

Administrarea Belara poate începe imediat după un avort spontan sau provocat în primul trimestru de

sarcină. În acest caz nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare.

După o naştere sau un avort spontan sau provocat în trimestrul al doilea de sarcină

După naştere, femeile care nu alăptează pot începe administrarea medicamentului la 21-28 zile de la

naştere; în acest caz nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare.

Dacă administrarea începe după mai mult de 28 zile de la naştere, sunt necesare măsuri contraceptive

suplimentare în timpul primelor şapte zile.

Dacă femeia a avut deja un contact sexual, trebuie exclusă prezența sarcinii sau femeia trebuie să

aştepte următoarea menstruaţie înainte de a începe administrarea contraceptivului.

Alăptarea (vezi pct. 4.6)

Belara nu trebuie administrat la femeile care alăptează.

După întreruperea administrării Belara

După întreruperea administrării Belara, primul ciclu poate fi prelungit cu aproximativ o săptămână.

Administrarea comprimatelor omise

Dacă pacienta a omis să ia un comprimat filmat, dar îl administrează în decurs de 12 ore, nu sunt

necesare măsuri contraceptive suplimentare. Administrarea comprimatelor filmate trebuie să continue

conform orarului obişnuit.

Dacă intervalul uzual de administrare este depăşit cu mai mult de 12 ore, eficienţa contraceptivă a

medicamentului scade. Ultimul comprimat filmat omis trebuie administrat imediat ce îşi aminteşte,

chiar dacă aceasta înseamnă să administreze 2 comprimate în acelaşi timp. Celelalte comprimate

filmate trebuie administrate conform orarului obişnuit. În plus, în următoarele şapte zile trebuie

utilizate măsuri suplimentare de contracepţie mecanică, cum sunt prezervativele. Dacă în aceste şapte

zile s-a depăşit momentul în care trebuia terminată cutia utilizată în mod curent, următoarea cutie de

Belara trebuie începută imediat ce se termină cutia actuală, fără să existe un interval între

administrarea cutiilor („regula celor şapte zile”). Este posibil ca sângerarea normală de întrerupere să

nu apară până când nu s-a terminat administrarea celei de-a doua cutii; cu toate acestea, în timpul

administrării comprimatelor pot apare frecvent, sângerări intermenstruale neregulate sau

microhemoragii (pete). Dacă nu se produce sângerarea de întrerupere după administrarea celei de-a

doua cutii, trebuie efectuat un test de sarcină.

Recomandări în caz de tulburări digestive

Dacă vărsăturile apar într-un interval de 3-4 ore după administrarea comprimatelor sau dacă apare

diaree severă, absorbţia poate fi incompletă şi nu se mai poate asigura o contracepţie eficientă. În acest

caz trebuie urmate instrucţiunile din paragraful „Administrarea comprimatelor omise” (a se vedea mai

sus). Administrarea Belara trebuie continuată. Cu toate acestea, pe perioada rămasă din ciclu trebuie

utilizate măsuri suplimentare de contracepţie mecanică.

4.3 Contraindicaţii

Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiţii. Dacă una

dintre afecţiunile prezentate apare pentru prima dată pe perioada folosirii CHC, administrarea

medicamentului trebuie întreruptă imediat:

 Diabet zaharat necontrolat terapeutic;

 Hipertensiune arterială necontrolată terapeutic sau creşterea semnificativă a tensiunii arteriale

(valori care depăşesc în mod constant 140/90 mm Hg);

 Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)

 Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de

exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP])

 Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum

sunt rezistenţa la PCA [proteină C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de

antitrombină-III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S

 Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)

 Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli

(vezi pct. 4.4);

 Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA);

 Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de

tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecţiune prodromală (de

exemplu, angină pectorală);

 Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident vascular

cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT));

 Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum sunt

hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici,

anticoagulant lupic);

 Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale;

 Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi

pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:

 diabetul zaharat cu simptome vasculare

 hipertensiunea arterială severă

 dislipoproteinemie severă;

 Hepatită, icter, tulburări ale funcţiei hepatice până la normalizarea valorilor funcţiei hepatice;

 Prurit generalizat, colestază, în special manifestate în timpul unei sarcini precedente sau al

terapiei estrogenice;

 Sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor, tulburări ale fluxului biliar;

 Antecedente de tumori hepatice sau tumori hepatice actuale;

 Durere epigastrică severă, hepatomegalie sau simptome de hemoragie intra-abdominală (vezi

pct. 4.8);

 Apariția pentru prima dată sau recurenţa porfiriei (toate cele trei forme de porfirie, dar în

special porfiria dobândită);

 Existenţa sau suspectarea de malignităţi dependente de hormonii sexuali (de exemplu al

organelor genitale sau al sânilor);

 Tulburări severe ale metabolismului lipidic;

 Pancreatită în prezent sau în antecedente, dacă este asociată cu hipertrigliceridemie severă;

 Simptome de cefalee migrenoasă manifestate pentru prima dată sau apariţia mai frecventă a

cefaleei neobişnuit de severă;

 Tulburări senzoriale acute, de exemplu tulburări vizuale sau acustice;

 Tulburări motorii (în special pareze);

 Creştere a frecvenţei crizelor epileptice;

 Depresie severă;

 Otoscleroză agravată în timpul sarcinilor anterioare;

 Amenoree inexplicabilă;

 Hiperplazie endometrială;

 Sângerări vaginale de etiologie necunoscută;

 Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Un factor de risc sever sau factori de risc multipli pentru apariția trombozei arteriale sau venoase pot

constitui o contraindicaţie (vezi pct. 4.4).

Este contraindicată administrarea Belara concomitent cu medicamente care conțin

ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir (vezi pct. 4.4 și 4.5).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Atenţionări

Fumatul creşte riscul apariției reacţiilor adverse severe cardiovasculare în cazul utilizării

contraceptivelor hormonale combinate (CHC). Acest risc creşte odată cu înaintarea în vârstă şi cu

consumul de tigări şi este foarte pronunţat la femei cu vârste peste 35 ani. Femeile fumătoare cu vârstă

peste 35 ani trebuie să utilizeze alte metode contraceptive.

Administrarea CHC este asociată cu un risc crescut de apariție a unor afecţiuni grave, cum sunt

infarct miocardic, tromboembolism, accident vascular cerebral sau tumori hepatice. Riscul

morbidităţii şi mortalităţii creşte semnificativ în prezenţa altor factori de risc, cum sunt

hipertensiunea arterială, hiperlipidemia, obezitatea şi diabetul zaharat.

În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos,

trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Belara.

În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a

oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă

trebuie oprită utilizarea Belara.

Riscul de tromboembolism venos (TEV)

Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism

venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.

Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai

scăzut risc de TEV. Nu se cunoaşte încă nivelul riscului asociat cu Belara comparativ cu aceste

medicamente cu risc mai scăzut. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele

cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă,

pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu CHC, modul în care factorii săi

de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de

utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când

administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.

Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea

TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de

factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).

În studiile epidemiologice efectuate la femeile care utilizează contraceptive hormonale combinate cu

doză scăzută (<50 μg etinilestradiol) s-a constatat că din 10000 femei, la aproximativ 6 până la

12 femei va apărea TEV în decurs de un an.

Se estimează că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel, la aproximativ 61

va apărea TEV în decurs de un an.

Nu se cunoaşte încă nivelul riscului în cazul administrării CHC care conţin clormadinonă comparativ

cu riscul în cazul administrării CHC care conţin levonorgestrel.

Numărul de apariţii a TEV în decursul unui an în cazul administrării de CHC cu doză scăzută este mai

mic decât numărul preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.

În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.

Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi

arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.

Factori de risc de TEV

Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte

substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli

(vezi tabelul).

Belara este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui

risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult

de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului –

în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că

riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEV

Factor de risc Observaţie

Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.

30 kg/m2). Este deosebit de important de luat în considerare dacă

sunt prezenţi şi alţi factori de risc.

Imobilizare prelungită, intervenţie În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării

chirurgicală majoră, orice fel de plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei

intervenţie chirurgicală la nivelul chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni

picioarelor sau al pelvisului, intervenție înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni

neurochirurgicală sau traumatism major. după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă

1 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel

comparativ cu riscul neutilizării, de 2,3-3,6.

metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei

sarcini nedorite.

Notă: imobilizarea temporară din cauza Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic

unei deplasări pe calea aerului > 4 ore dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Belara.

poate reprezenta, de asemenea, un factor

de risc de TEV, în special la femeile cu

alţi factori de risc.

Prezenţa antecedentelor heredocolaterale Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia

(de exemplu, tromboembolism venos trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări

prezent vreodată la un frate/o soră sau la înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui

vreunul dintre părinţi, în special la o CHC.

vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de

50 ani).

Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic

uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală

Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă.

Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani

Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea

ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.

Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în

perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind „Fertilitatea, sarcina şi alăptarea” vezi

pct. 4.6).

Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)

În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată

şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:

  • umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a

membrului inferior;

  • durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în

ortostatism sau în timpul mersului;

  • senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea

tegumentului de la nivelul membrului inferior.

Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:

  • debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
  • tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
  • durere toracică ascuţită;
  • vertij sau ameţeală severe;
  • ritm cardiac rapid sau neregulat.

Unele dintre aceste simptome (de exemplu, „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot

fi interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu,

infecţii de tract respirator).

Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru

a unei extremităţi.

Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia, de la înceţoşarea nedureroasă a vederii,

care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.

Riscul de tromboembolism arterial (TEA)

Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de

tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic

tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.

Factori de risc de TEA

Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de

CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Belara este contraindicat dacă o femeie prezintă

un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui risc crescut

de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de

risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului – în acest caz,

trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc

beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEA

Factor de risc Observaţie

Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani

Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să

utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care

continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să

utilizeze o metodă contraceptivă diferită.

Hipertensiunea arterială

Obezitate (indice de masă corporală Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.

peste 30 kg/m2). Deosebit de important la femeile cu factori de risc

suplimentari

Prezenţa antecedentelor Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia

heredocolaterale (tromboembolism trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări

arterial prezent vreodată la un frate/o înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui

soră sau la vreunul dintre părinţi, în CHC

special la o vârstă relativ tânără, înainte

de vârsta de 50 ani).

Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul

utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al

unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un

motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia.

Alte afecţiuni medicale asociate cu Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia

evenimente adverse de natură valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi

vasculară. lupusul eritematos sistemic.

Simptome de TEA

În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată

şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele de accident cerebrovascular pot include:

  • amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a

corpului;

  • apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
  • apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
  • apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
  • cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
  • pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.

Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).

Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:

  • durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul

toracelui, braţului sau sub stern;

  • senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
  • senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
  • transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
  • slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
  • ritm cardiac rapid sau neregulat.

Utilizatoarele de CHC trebuie informate că trebuie să se adreseze medicului în cazul apariţiei unor

simptome posibile de tromboză. Administrarea Belara trebuie întreruptă în cazul suspiciunii sau

confirmării trombozei.

Tumori

În unele studii epidemiologice s-a observat că utilizarea CHC timp îndelungat poate duce la creşterea

riscului de cancer de col uterin, dar persistă o controversă privind gradul în care această constatare

este atribuită unor factori de confuzie, de exemplu comportamentul sexual sau infecţia cu virusul

papiloma uman (HPV).

O metaanaliză a 54 de studii epidemiologice a raportat că există o creştere uşoară a riscului relativ

(RR = 1,24) de a avea cancer de sân diagnosticat la femeile care utilizează în mod curent CHC. Riscul

suplimentar scade gradat în cursul celor 10 ani după întreruperea utilizării CHC. Deoarece cancerul de

sân este rar la femei cu vârsta sub 40 ani, numărul suplimentar de cazuri de cancer de sân

diagnosticate la femeile care utilizează CHC în mod curent şi cele care au utilizat recent CHC este mic

în comparaţie cu riscul general de apariție a cancerului de sân. Aceste studii nu aduc dovezi de

cauzalitate. Creşterea riscului se poate datora unei diagnosticări precoce a cancerului de sân la femeile

care utilizează CHC, efectelor biologice ale CHC sau unei combinaţii a ambelor. Cancerul de sân

diagnosticat la femeile care au utilizat vreodată CHC tinde să fie mai puţin avansat clinic decât

cancerul diagnosticat la femeile care nu au utilizat CHC.

În cazuri rare, la femeile care utilizează CHC au fost raportate tumori hepatice benigne şi în cazuri şi

mai rare tumori hepatice maligne. În cazuri izolate, aceste tumori au condus la hemoragii intra-

abdominale care au pus viaţa în pericol. O tumoră hepatică trebuie luată în considerare în diagnosticul

diferenţial atunci când apar dureri severe în abdomenul superior, hepatomegalie sau semne de

hemoragie intra-abdominală la femeile care utilizează CHC, iar administrarea Belara trebuie

întreruptă.

Alte afecţiuni

Stările depresive și depresia sunt reacții adverse bine cunoscute ale utilizării contraceptivelor

hormonale (vezi pct. 4.8). Depresia poate fi gravă și este un factor de risc bine cunoscut pentru

comportament suicidar și suicid. Femeile trebuie sfătuite să se adreseze medicului în caz de schimbări

de dispoziție și de simptome depresive, inclusiv la scurt timp după inițierea tratamentului.

Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente heredocolaterale pot prezenta un risc crescut de

pancreatită în cazul în care utilizează CHC.

Cu toate că au fost raportate creşteri mici ale tensiunii arteriale la multe femei care utilizează CHC,

creşterile relevante din punct de vedere clinic sunt rare. Totuşi, dacă pacienta dezvoltă hipertensiune

arterială persistentă, semnificativă din punct de vedere clinic în timpul utilizării CHC, este prudent ca

medicul să decidă întreruperea utilizării CHC şi să trateze hipertensiunea arterială. Când este necesar,

utilizarea CHC poate fi reluată dacă prin tratament antihipertensiv s-au obţinut valori normale ale

tensiunii arteriale.

Următoarele afecţiuni au fost raportate că apar sau se agravează atât o dată cu sarcina, cât şi cu

utilizarea CHC, dar dovada unei asocieri cu utilizarea CHC nu este clară: icter şi/sau prurit legate de

colestază; litiază biliară; porfirie; lupus eritematos sistemic; sindrom hemolitic uremic; coree

Sydenham; herpes gestaţional; pierdere a auzului legată de otoscleroză.

Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării CHC până când

valorile funcţiilor hepatice revin la normal. Reapariţia icterului colestatic care a apărut prima dată în

timpul sarcinii sau al utilizării anterioare de steroizi sexuali necesită întreruperea utilizării CHC.

Deşi CHC pot avea efecte asupra rezistenţei periferice la insulină şi asupra toleranţei la glucoză, nu

există nicio dovadă a necesităţii de a modifica regimul terapeutic la pacientele cu diabet zaharat care

utilizează CHC cu doză mică (conţinând < 0,05 mg etinilestradiol). Totuşi, femeile cu diabet zaharat

trebuie monitorizate cu atenţie în timpul utilizării CHC.

Boala Crohn şi colita ulceroasă au fost asociate cu utilizarea CHC.

Cloasma poate să apară ocazional, mai ales la femeile eu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile

cu predispoziţie la cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau la radiaţii ultraviolete în timpul

utilizării CHC.

Precauţii

Administrarea de estrogeni sau asocieri de estrogen/progesteron poate avea efecte negative asupra

anumitor afecţiuni/situaţii patologice. Este necesar consult medical de specialitate în următoarele

cazuri:

 epilepsie

 scleroză multiplă

 tetanie

 migrenă (vezi şi pct. 4.3)

 astm bronşic

 insuficienţă cardiacă sau renală

 choree minoră

 diabet zaharat (vezi pct. 4.3)

 afecţiuni hepatice (vezi pct. 4.3)

 dislipoproteinemie (vezi pct. 4.3)

 boli autoimune (incluzând lupus eritematos sistemic)

 obezitate

 hipertensiune arterială (vezi pct. 4.3)

 endometrioză

 boală venoasă varicoasă, flebită (vezi pct. 4.3)

 coagulopatii (vezi pct. 4.3)

 mastopatie

 fibrom (miom) uterin

 herpes gestaţional

 depresie

 boală intestinală inflamatorie cronică (boala Crohn, colita ulcerativă; vezi pct. 4.8).

Consult medical/examene medicale

Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Belara, trebuie efectuată o anamneză completă (incluzând

antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini.

Trebuie măsurată tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi

pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4).

Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre tromboza venoasă sau arterială,

inclusiv riscul Belara comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV şi TEA, factorii de risc

cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.

De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările

furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile

terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.

Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva

infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.

Eficacitate redusă

Eficacitatea contraceptivă a medicamentului poate fi diminuată în următoarele condiţii: omiterea unui

comprimat filmat (vezi „Administrarea comprimatelor omise”), vărsăturile sau tulburările intestinale,

inclusiv diareea, administrarea concomitentă, pe termen lung, a unor medicamente (vezi pct. 4.5) sau

în cazuri foarte rare, unele tulburări metabolice.

Efectul asupra controlului ciclului menstrual

Sângerări intermenstruale neregulate sau microhemoragii (pătare)

Toate contraceptivele hormonale pot cauza sângerări vaginale neregulate (sângerări intermenstruale

sau pătare), în special în primele cicluri de administrare. Ca urmare, evaluarea medicală a ciclurilor

neregulate trebuie efectuată doar după o perioadă de adaptare de aproximativ trei cicluri. Dacă în

timpul administrării Belara, sângerările intermenstruale persistă sau apar după cicluri menstruale care

au fost anterior regulate, trebuie efectuată o examinare pentru excluderea unei sarcini sau a unei

tulburări organice. După ce s-a exclus prezenţa unei sarcini sau a unei tulburări organice,

administrarea Belara poate fi continuată sau se poate înlocui cu un alt medicament.

Sângerările intermenstruale pot constitui un semn de eficacitate contraceptivă redusă (vezi

„Administrarea comprimatelor omise”, „Recomandări în caz de tulburări digestive” şi pct. 4.5).

Absenţa sângerării de întrerupere

Sângerarea de întrerupere apare, de obicei, după 21 zile de administrare a comprimatului. Sângerarea

de întrerupere poate fi absentă ocazional şi, în special, în primele luni de administrare. Cu toate

acestea, absenţa sângerării nu trebuie considerată un indicator al efectului contraceptiv scăzut. Dacă

sângerarea nu este prezentă după un ciclu de administrare în care niciun comprimat filmat nu a fost

omis, perioada de şapte zile fără comprimate nu a fost prelungită, nu s-au administrat concomitent alte

medicamente şi nu au existat simptome cum sunt vărsături sau diaree, concepţia este puţin probabilă şi

administrarea Belara poate fi continuată. Dacă administrarea Belara nu s-a efectuat conform

instrucţiunilor, înaintea primei absenţe a sângerării de întrerupere sau dacă sângerarea de întrerupere

nu apare în două cicluri consecutive, trebuie exclusă prezenţa unei sarcini înainte de a continua

administrarea medicamentului.

Creșteri ale ALAT

În cadrul studiilor clinice efectuate la pacienți tratați pentru infecții cu virusul hepatitei C (VHC) cu

medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, împreună cu sau fără ribavirin,

creșteri ale valorilor transaminazelor (ALAT) de peste 5 ori limita superioară a normalului (LSN) au

apărut semnificativ mai frecvent la femeile care utilizau medicamente care conțin etinilestradiol, cum

sunt contraceptive hormonale combinate (CHC), (vezi pct. 4.3 și 4.5).

Acest medicament conține lactoză.

Pacientele cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de

malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiunile etinilestradiolului, componenta estrogenică a Belara, cu alte medicamente pot creşte sau

reduce concentraţia serică de etinilestradiol.

Interacțiuni farmacodinamice

Utilizarea concomitent cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir,

împreună cu sau fără ribavirin poate cauza creșterea riscului de creșteri ale valorilor ALAT (vezi pct.

4.3 și 4.4). Ca urmare, utilizatoarele Belara trebuie să treacă la o metodă alternativă de contracepție

(de exemplu, contracepție numai cu progestogen sau metode non-hormonale) înainte de a începe

tratamentul cu acest regim terapeutic combinat. Administrarea Belara poate fi reluată după 2

săptămâni de la terminarea tratamentului cu acest regim terapeutic combinat.

Interacțiuni farmacocinetice

Dacă este necesar tratamentul pe termen lung cu aceste substanţe active, trebuie utilizate metode

contraceptive nehormonale. Concentraţiile serice scăzute de etinilestradiol pot duce la creşterea

frecvenţei sângerărilor intermenstruale şi tulburărilor de ciclu şi scăderea eficacităţii contraceptive a

Belara; concentraţiile serice crescute de etinilestradiol pot provoca creşterea frecvenţei şi severităţii

reacţiilor adverse.

Următoarele medicamente/substanţe active pot scădea concentraţiile serice de etinilestradiol:

 toate medicamentele care provoacă o motilitate gastro-intestinală crescută (de exemplu

metoclopramida) sau tulburări de absorbţie (de exemplu cărbune vegetal activat)

 substanţe active care provoacă inducţia enzimelor microzomale hepatice, cum sunt rifampicină,

rifabutină, barbiturice, antiepileptice (de exemplu carbamazepină, fenitoină şi topiramat),

griseofulvină, barbexaclon, primidonă, modafinil, unii inhibitori de protează (de exemplu

ritonavir) şi sunătoarea (vezi pct. 4.4)

În cazul tratamentului concomitent cu aceste medicamente sau substanţe active şi Belara, trebuie

utilizate metode suplimentare de contracepţie mecanică, în timpul tratamentului şi în primele şapte zile

după aceea. În cazul administrării unor substanţe active care reduc concentraţia serică de etinilestradiol

prin inducţia enzimelor microzomale hepatice, se impune utilizarea unor metode suplimentare de

contracepţie mecanică timp de cel mult 28 zile după terminarea tratamentului.

Următoarele medicamente/substanţe active pot creşte concentraţiile serice de etinilestradiol:

 substanţe active care inhibă sulfatarea etinilstradiolului la nivelul peretelui intestinal, cum sunt

acidul ascorbic sau paracetamolul

 atorvastatina (creşte ASC (aria de sub curba concentraţiei plasmatice) pentru etinilestradiol cu

20%)

 substanţe active care inhibă enzimele microzomale hepatice, cum sunt antimicotice de tipul

imidazolului (de exemplu fluconazol), indinavir sau troleandomicina.

Efectele Belara asupra altor medicamente

Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor alte substanţe active. Ca urmare,

concentraţia plasmatică şi concentraţiile tisulare ale acestora pot creşte sau pot scădea.

 prin inhibarea enzimelor microzomale hepatice şi, în consecinţă, prin creşterea concentraţiei

serice a unor substanţe active cum sunt diazepam (şi alte benzodiazepine metabolizate prin

hidroxilare), ciclosporină, teofilină şi prednisolon

 prin inducerea glucuronoconjugării hepatice şi, în consecinţă, reducerea concentraţiei serice a

unor medicamente cum sunt lamotrigină, clofibrat, paracetamol, morfină şi lorazepam.

Necesarul de insulină sau de antidiabetice orale poate fi modificat datorită efectelor asupra toleranţei

la glucoză (vezi pct. 4.4).

Aceste efecte se pot verifica de asemenea în cazul medicamentelor administrate recent.

Trebuie verificat cu atenţie Rezumatul Caracteristicilor Produsului în cazul medicamentului prescris

pentru evidenţierea interacţiunilor posibile cu Belara.

Investigaţii diagnostice

Folosirea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele unor teste de laborator, inclusiv

parametrii biochimici pentru ficat, glanda tiroidă, glanda suprarenală şi funcţiile renale; concentraţiile

plasmatice ale proteinelor (de transport), de exemplu ale globulinei care leagă corticosteroizii şi ale

fracţiunilor lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului glucidelor şi parametrii coagulării şi ai

fibrinolizei. Modificările rămân în general în limitele normale.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Belara nu este indicat în timpul sarcinii. Sarcina trebuie exclusă înaintea administrării acestui

medicament. Dacă sarcina apare în timpul tratamentului cu Belara, administrarea trebuie întreruptă

imediat. Până în prezent, cele mai multe studii epidemiologice au arătat că nu există o dovadă clinică

cu privire la efectele teratogene sau fetotoxice când estrogenii sunt administraţi accidental în timpul

sarcinii, în asociere cu alte medicamente pe bază de progesteron, în doze similare celor din Belara.

Cu toate că experimentele efectuate la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere

(vezi pct. 5.3), datele clinice provenite de la mai mult de 330 sarcini umane expuse nu au demonstrat

niciun efect embriotoxic al acetatului de clormadinonă.

Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Belara în perioada post

partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).

Alăptarea

Alăptarea poate fi afectată de estrogeni deoarece aceştia pot afecta cantitatea şi compoziţia laptelui

matern. Cantităţi mici de steroizi contraceptivi şi/sau metaboliţii acestora se pot excreta în laptele

matern şi pot afecta copilul. Ca urmare, Belara nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Belara nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Studiile clinice efectuate cu Belara au arătat că cele mai frecvente reacţii adverse (>20%) au fost:

sângerări intermenstruale, pătare, cefalee şi mastodinie.

Într-un studiu clinic care a cuprins 1629 femei cărora li s-a administrat Belara, au fost raportate

următoarele reacţii adverse.

Frecvenţa reacţiilor Foarte Frecvente Mai puţin Rare Foarte

adverse / Clasificarea frecvente (≥1/100 şi frecvente (≥1/10.000 şi rare

pe aparate, sisteme şi (≥1/10) <1>

organe (MedDRA <1>

versiunea 17.1)

Infecţii şi infestări candidoză vaginală vulvovaginită

Tumori benigne, fibroadenom la

maligne și nivelul sânului

nespecificate

(incluzând chisturi și

polipi)

Tulburări ale hipersensibilitate la

sistemului imunitar medicament,

inclusiv reacții

alergice la nivelul

pielii

Tulburări metabolice modificări ale Apetit alimentar

şi de nutriţie concentrațiilor crescut

lipidelor în sânge,

inclusiv

hipertrigliceridemie

Tulburări psihice stare de libido redus

depresie,

nervozitate,

irascibilitate

Tulburări ale ameţeli,

Frecvenţa reacţiilor Foarte Frecvente Mai puţin Rare Foarte

adverse / Clasificarea frecvente (≥1/100 şi frecvente (≥1/10.000 şi rare

pe aparate, sisteme şi (≥1/10) <1>

organe (MedDRA <1>

versiunea 17.1)

sistemului nervos migrenă

(și/sau

agravare a

acesteia)

Tulburări oculare tulburări de conjunctivită,

vedere intoleranță la

lentilele de

contact

Tulburări acustice și pierdere bruscă a

vestibulare auzului, tinitus

Tulburări vasculare hipertensiune

arterială,

hipotensiune

arterială,

colaps

cardiovascular,

varice venoase,

tromboembolism

venos (TEV),

tromboembolism

arterial (TEA)

Tulburări gastro- greață vărsături durere abdominală,

intestinale distensie

abdominală,

diaree

Afecţiuni cutanate şi acnee tulburări de urticarie, eritem

ale ţesutului pigmentare, eczemă, nodos

subcutanat cloasmă, eritem,

alopecie, prurit,

xerodermie, agravare a

hiperhidroză psoriazisului,

hipertricoză

Tulburări musculo- senzație de dorsalgie,

scheletice şi ale greutate tulburări musculare

ţesutului conjunctiv

Tulburări ale scurgere durere la galactoree, mărire a sânilor,

aparatului genital şi din vagin, nivelul chisturi ovariene menoragie,

sânului dismenoree, abdomenului sindrom

amenoree inferior premenstrual

Tulburări generale şi fatigabilitate,

la nivelul locului de edem,

administrare creștere

ponderală

Investigaţii creștere a

diagnostice tensiunii

arteriale

În plus, în utilizarea după punerea pe piață au fost raportate următoarele reacții adverse asociate cu

utilizarea substanțelor active etinilestradiol și acetat de clormadinonă: cădere a părului, astenie, reacții

alergice dermice/la nivelul pielii/urticarie, leucoree.

Descrierea reacţiilor adverse selectate

S-au raportat, de asemenea, următoarele reacţii adverse în cazul administrării de contraceptive

hormonale combinate:

 S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase,

inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză

venoasă şi embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.

 În unele studii s-a raportat un risc crescut de afecţiuni ale tractului biliar în cazul administrării pe

termen lung a CHC. Există controverse cu privire la posibilitatea formării unor calculi biliari în

timpul tratamentului cu medicamente care conţin estrogen.

 În cazuri rare, după administrarea de contraceptive hormonale orale, s-au observat tumori hepatice

benigne și în cazuri foarte rare tumori hepatice maligne; în cazuri izolate s-au produs hemoragii

intra-abdominale care au pus viața în pericol (vezi pct. 4.4).

 Agravare a bolii intestinale inflamatorii cronice (boală Crohn, colită ulcerativă, vezi și pct. 4.4).

Pentru alte reacţii adverse grave cum sunt cancerul de col uterin sau cancerul mamar, vezi pct. 4.4.

Interacțiuni

Sângerări intermenstruale și/sau eșecul metodei contraceptive pot apare ca rezultat al interacțiunilor

altor medicamente (inductori enzimatici) cu contraceptivele orale (vezi pct. 4.5).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului

naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Nu există informaţii cu privire la efecte toxice grave în caz de supradozaj. Pot apărea următoarele

simptome: greaţă, vărsături şi, în special la fete tinere, sângerări vaginale uşoare. Nu există antidot şi

în aceste cazuri trebuie administrat tratament simptomatic. În cazuri rare poate fi necesară

monitorizarea echilibrului hidro-electrolitic şi a funcţiei hepatice.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: hormonii sexuali şi modulatorii sistemului genital, progesteroni şi

estrogeni, combinaţii fixe, codul ATC: G03AA15.

Mecanism de acțiune

Administrarea continuă a Belara timp de 21 zile inhibă secreţia hipofizară de FSH şi LH şi, în acest

mod, inhibă ovulaţia. Endometrul proliferează şi suferă o transformare secretorie. Consistenţa

mucusului cervical se modifică. Aceasta previne migrarea spermei în colul uterin şi afectează

motilitatea spermei.

Cea mai mică doză zilnică de acetat de clormadinonă pentru inhibarea completă a ovulaţiei este de

1,7 mg. Doza totală pentru transformare endometrială este de 25 mg pe ciclu.

Acetatul de clormadinonă este un progesteron antiandrogenic. Efectul său este bazat pe capacitatea sa

de a desprinde androgenii de pe receptorii lor și poate avea efecte benefice (de exemplu, controlul

androgenilor endogeni și reducerea acneei sau a hirsutismului).

Datele extrase din șase studii extinse, non-intervenționale, au fost analizate pentru a evalua eficacitatea

contraceptivă, evenimentele din cadrul ciclului menstrual, simptomele de dismenoree și reclamațiile

privind afectarea pielii de către comprimatele filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de

clormadinonă 2 mg la adolescente și femei adulte care au utilizat un regim cu ciclu convențional sau

extins. Datele extrase includ 60.508 femei (325.937,5 cicluri), iar rezultatele sunt prezentate în tabelul

de mai jos:

Parametru adolescente adulte

inițial la ultimul control inițial la ultimul control

stabilitatea 61,6% 81,8% 75,2% 83,3%

ciclului menstrual

sângerări 29,3% 23,4% 33,8% 25%

intermenstruale

amenoree 16,9% 4,2% 14,8% 4,8%

reducere a 18,7% 0,8% 12,7% 1,2%

intensității

sângerării

dismenoree 62,5% 26,6% 43,7% 18%

La includerea în studiu, prevalența seboreei și acneei a fost de 73,7% la adolescente și 73,5% la adulte

și a fost similară în cadrul sub-grupelor de vârstă, cu excepția adultelor cu vârsta ≥35 ani, unde a fost

ușor mai redusă (66%). În cadrul fiecărui sub-grup, a fost o reducere semnificativă a tulburărilor la

nivelul pielii în timpul perioadei de monitorizare. La ultimul control, doar 45,9% dintre adolescente și

47,3% din adulte au prezentat seboree și acnee.

Combinația de etinilestradiol şi acetat de clormadinonă a avut ca rezultat o incidență foarte mică a

sarcinilor, determinând un Indice Pearl practic de 0,34 [Interval de încredere (IÎ) 95% 0,27–0,42]:

 La adolescente: un Indice Pearl practic de 0,36 (IÎ 95% 0,22–0,55), un Indice Pearl teoretic de

0,09 (IÎ 95% 0,03-0,20), incluzând 75.761,75 cicluri.

 La adulte: un Indice Pearl practic de 0,33 (IÎ 95% 0,25–0,42), un Indice Pearl teoretic de 0,07

(IÎ 95% 0,04-0,12), incluzând 246.082,50 cicluri.

Eficacitatea clinică

În cadrul studiilor clinice în care a fost testată administrarea comprimatelor filmate care conțin

etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg timp de până la 2 ani la 1655 femei și mai

mult de 22.000 cicluri menstruale, au fost înregistrate 12 sarcini. La 7 femei au fost prezente în

perioada concepției: erori de administrare, afecțiuni concomitente care cauzează greață sau vărsături,

sau administrarea concomitentă de medicamente care se cunoaște că reduc efectul contraceptiv al

contraceptivelor hormonale.

Tipul utilizării Număr de sarcini Indice Pearl Interval de încredere 95%

utilizare obişnuită 12 0,698 [0,389; 1,183]

utilizare perfectă 5 0,291 [0,115; 0,650]

Efectul comprimatelor filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg

asupra acneei papulo-pustulare moderate a fost evaluat în cadrul unui studiu controlat cu placebo (6

cicluri de tratament, 251 femei) și al unui studiu controlat comparativ cu combinația etinilestradiol

0,030 mg şi levonorgestrel 0,15 mg (12 cicluri de tratament la 200 femei). Principala variabilă privind

eficacitatea a fost procentul de paciente care au prezentat răspuns la tratament, adică pacientele la care

a apărut o reducere cu 50% a numărului de papule și/sau pustule pe jumătate din față între primul

control medical și al 6-lea sau al 12-lea ciclu de tratament.

Comprimatele filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg au prezentat

o rată a răspunsului terapeutic în privința acneei statistic semnificativ mai mare comparativ cu placebo

(64,1% comparativ cu 43,7%). În privința seboreei, a apărut o reducere totală la al 6-lea ciclu de

tratament la 41,5% dintre pacientele la care s-au administrat comprimate filmate care conțin

etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg comparativ cu 23,9% dintre pacientele la care

s-a administrat placebo.

Comprimatele filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de clormadinonă 2 mg au prezentat

o rată a răspunsului terapeutic în privința acneei statistic semnificativ mai mare comparativ cu

combinația etinilestradiol/levonorgestrel (59,4% comparativ cu 45,9%, in cadrul unei analize privind

intenția de a trata).

În privința seboreei, a apărut o reducere totală la al 12-lea ciclu de tratament la 80% dintre pacientele

la care s-au administrat comprimate filmate care conțin etinilestradiol 0,030 mg şi acetat de

clormadinonă 2 mg comparativ cu 76,2% dintre pacientele la care s-a administrat combinația

etinilestradiol/levonorgestrel.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Acetat de clormadinonă (ACM)

Absorbţie

În urma administrării orale, ACM este absorbit rapid şi aproape complet. Biodisponibilitatea sistemică

a ACM este mare şi nu este supus metabolizării la nivelul primului pasaj hepatic (metabolizare

presistemică). Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 1-2 ore.

Distribuţie

Legarea ACM de proteinele plasmatice, în special albumină, depăşeşte 95%. ACM nu prezintă

afinitate de legare pentru SHBG (globulina care leagă hormonii sexuali) sau CBG (globulina care

leagă corticosteroizii). ACM este depozitat în principal în ţesutul adipos.

Metabolizare

Procesele variate de reducere, oxidare şi conjugarea la glucuronizi şi sulfaţi au ca rezultat metaboliţi

variaţi. Metaboliţii principali în plasma umană sunt 3α- şi 3ß- hidroxi-ACM, cu timpi biologici de

înjumătăţire plasmatică care nu diferă în mod esenţial de ACM nemetabolizat. Metaboliţii 3-hidroxi

prezintă activitate antiandrogenică similară ACM. În urină, metaboliţii apar în principal sub formă de

conjugaţi. După scindare enzimatică, principalul metabolit este 2α-hidroxi-ACM, pe lângă metaboliţii

3-hidroxi şi -dihidroxi.

Eliminare

CMA este eliminat din plasmă cu un timp mediu de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 34 ore

(după o singură doză) şi de aproximativ 36–39 ore (după doze multiple). După administrarea orală,

CMA şi metaboliţii acestuia sunt excretaţi atât la nivel renal cât şi prin materii fecale, în cantităţi

aproximativ egale.

Etinilestradiol (EE)

Absorbţie

EE este absorbit rapid şi aproape complet după administrarea orală şi concentraţiile plasmatice medii

sunt atinse după 1,5 ore. În ceea ce priveşte conjugarea presistemică şi metabolizarea la nivelul

primului pasaj hepatic, biodisponibilitatea absolută este de numai aproximativ 40% şi suferă variaţii

interindividuale semnificative (20-65%).

Distribuţie

Concentraţiile plasmatice de EE raportate în literatură variază în mod considerabil. Aproximativ 98%

din EE este legat de proteine plasmatice, aproape exclusiv de albumină.

Metabolizare

Similar estrogenilor naturali, EE este metabolizat prin hidroxilare la nivelul inelului aromatic

(mediată de citocromul P-450). Metabolitul principal este 2-hidroxi-EE, care este metabolizat în alţi

metaboliţi şi conjugaţi. EE este supus conjugării presistemice atât la nivelul mucoasei intestinului

subţire cât şi la nivel hepatic. În urină sunt prezenţi în principal glucuronoconjugaţi iar în bilă şi în

plasmă sunt prezenţi în principal sulfaţi.

Eliminare

Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică al EE este de aproximativ 12-14 ore. Metaboliții EE sunt

excretați pe cale renală şi prin materii fecale în raport de 2:3. Sulfatul de EE este excretat în bilă după

hidroliză sub acţiunea bacteriilor intestinale şi este supus circuitului enterohepatic.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitatea acută a estrogenilor este scăzută. Datorită diferenţelor accentuate dintre speciile de

animale experimentale, precum şi cu specia umană, rezultatele studiilor efectuate cu estrogeni la

animale au numai o valoare predictivă limitată la om. Etinilestradiolul, un estrogen de sinteză utilizat

frecvent în contraceptivele hormonale, prezintă efect letal asupra embrionului la animale de laborator

chiar şi în doze relativ scăzute; au fost observate anomalii ale tractului urogenital şi fenomene de

feminizare la feţii de sex masculin. Se consideră că aceste efecte au specificitate de specie.

Acetatul de clormadinonă a prezentat efecte letale asupra embrionului la iepuri, şobolani şi şoareci. În

plus, s-a observat teratogenitate la doze embriotoxice la iepuri şi chiar la cea mai mică doză testată

(1 mg/kg/zi) la şoarece. Nu este clară semnificaţia acestor date în cazul administrării la om.

Datele preclinice provenite din studii convenţionale privind toxicitatea după doze repetate,

genotoxicitatea şi potenţialul carcinogen nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe lângă cele

descrise deja în celelalte puncte ale RCP.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu:

Lactoză monohidrat

Amidon de porumb

Povidonă K 30

Stearat de magneziu

Film:

Hipromeloză 6 mPas

Lactoză monohidrat

Macrogol 6000

Propilenglicol

Talc

Dioxid de titan (E 171)

Oxid roşu de fer (E 172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 30 ºC.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un blister din PVC-PVDC/Al tip calendar a 21 comprimate filmate

Cutie cu 3 blistere din PVC-PVDC/Al tip calendar a câte 21 comprimate filmate

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gedeon Richter România S.A.

Str. Cuza Vodă Nr. 99-105

540306 Târgu-Mureş, România

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

750/2008/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie 2020

Cuprins RCP Belara comprimate filmate

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

BELARA CONTINU 2 mg/0,03 mg comprimate filmate

Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.