Prospect ASPIRIN PLUS C FORTE 800 mg/480 mg comprimate efervescente
Producator:
Clasa ATC: Sistemul nervos, alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, combinaţii, excluzând
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 15180/2023/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
ASPIRIN PLUS C FORTE 800 mg/480 mg comprimate efervescente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat efervescent conţine acid acetilsalicilic 800 mg şi acid ascorbic 480 mg.
Excipient cu efect cunoscut: sodiu 474 mg pe un comprimat efervescent .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate efervescente, rotunde, de culoare albă până la aproape albă, marcate pe fața superioară cu
„crucea Bayer” în interiorul unui cerc.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pentru tratamentul simptomatic al durerilor uşoare până la moderate, cum sunt cefaleea, durerile de
dinţi şi durerile menstruale. Pentru tratamentul simptomatic al durerii și febrei din cadrul răcelii şi
gripei.
ASPIRIN PLUS C FORTE este indicat adulţilor şi copiilor cu vârsta de peste 12 ani.
4.2 Doze şi mod de administrare
Mod de administrare
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat pentru mai mult de 3 zile (pentru febră) şi 3-4 zile (pentru
durere) fără recomandarea medicului.
Adulţi:
1 comprimat efervescent ca doză unică, repetând în funcţie de necesităţi la interval de minim 4 ore,
dacă este necesar. Doza zilnică maximă nu trebuie să depășească 3 comprimate efervescente,
corespunzător la 2400 mg acid acetilsalicilic.
Copii și adolescenți
Adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste):
Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace.
Doza zilnică recomandată de acid acetilsalicilic pentru copii este de 60 mg/kg masă corporală,
împărţită în 2-3 doze, echivalent cu 15 mg/kg la fiecare 6 ore.
Este posibil ca doza crescută din ASPIRIN PLUS C FORTE (800 mg acid acetilsalicilic / 480mg acid
ascorbic) să nu fie adecvată pentru tratamentul adolescenţilor.
Alte medicamente care conţin doze mai mici de acid acetilsalicilic sunt disponibile pentru utilizare la
această categorie de populaţie.
Copii (cu vârsta mai mică de 12 ani) :
ASPIRIN PLUS C FORTE nu trebuie sa fie administrat copiilor cu vârsta mai mică de 12 ani. În caz
de administrare acidentală va rugăm sa consultaţi punctul 4.4 « Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare » şi punctul 4.9 « Supradozaj ».
Pacienţii vârstnici (cu vârsta de 65 ani şi peste) şi pacienţii cu greutatea corporală scăzută:
Acidul acetilsalicilic trebuie să fie utilizat cu precauţie la pacienţii vârstnici din cauza potenţialului de
co-morbiditate sau greutății corporale scăzute (Vezi pct. 4.3 şi 4.4). Trebuie utilizată cea mai mică
doză eficace.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică:
Acidul acetilsalicilic trebuie să fie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau
moderată (Vezi pct. 4.4). Se recomandă reducerea dozei sau prelungirea intervalelor de dozare. Acidul
acetilsalicilic este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (Vezi pct. 4.3)
Pacienţii cu insuficienţă renală sau insuficienţă cardiovasculară:
Acidul acetilsalicilic trebuie să fie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau
moderată sau insuficienţă cardiovasculară (Vezi pct. 4.4). Se recomandă reducerea dozei sau
prelungirea intervalelor de dozare.
Acidul acetilsalicilic este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă sau insuficienţă
cardiacă severă necompensată (Vezi pct. 4.3).
Mod de administrare :
Administrare orală. Comprimatele efervescente se dizolvă într-un pahar cu apă înainte de a fi
administrate. Comprimate efervescente nu trebuie luate pe stomacul gol pentru a preveni iritaţia
gastrică.
4.3 Contraindicaţii
Combinaţia acid acetilsalicilic- acid ascorbic nu se utilizează în următoarele situații:
• hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, acid ascorbic sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1 sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) (reacție încrucișată)
• pacienţi cu mastocitoză pre-existentă, în care utilizarea acidului acetilsalicilic poate induce
reacţii de hipersensibilitate severă (inclusiv șoc circulator cu înroşire a feţei, hipotensiune
arterială, tahicardie şi vărsături) ;
• antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune
similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene;
• ultimul trimestru de sarcină (după 24 de săptămâni) (Vezi pct.4.6) ;
• ulcer peptic activ;
• diateză hemoragică dobândită sau congenitală
• insuficienţă renală severă ;
• insuficienţă hepatică severă;
• insuficienţă cardiacă necompensată severă;
• administrare concomitentă cu metotrexat în doze de 15 mg/săptămână sau mai mult (Vezi
pct.4.5);
• administrare concomitentă cu anticoagulante orale la pacienţii cu antecedente de ulcer gastro-
duodenal (Vezi pct. 4.5);
• Nefrolitiază sau antecedente de nefrolitiază;
• Hiperoxalurie;
• Hemocromatoză.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție în următoarele cazuri:
• în cazul administrării concomitente cu alte medicamente, pentru a evita orice risc de supradozaj,
verificați dacă acidul acetilsalicilic este absent din compoziția altor medicamente ;
• în cazul administrării pe termen lung a analgezicelor în doze mari, debutul cefaleei nu trebuie tratat
cu doze mai mari ;
• utilizarea regulată de analgezice, în special o combinație de analgezice, poate duce la leziuni renale
persistente, cu un risc de insuficiență renală.
Monitorizarea tratamentului trebuie să fie consolidată în următoarele cazuri:
• la pacienții cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal sau antecedente de hemoragii gastro-intestinale, sau
gastrită;
• la pacienții cu insuficiență renală sau la pacienții cu insuficiență cardiovasculară (boli renale vasculare,
insuficiență cardiacă congestivă, depleție volemică, intervenții chirurgicale majore, sepsis, evenimente majore
hemoragice), deoarece acidul acetilsalicilic poate mări și mai mult riscul de insuficiență renală și insuficiență
renală acută ;
• la pacienții cu insuficiență hepatică ;
• la pacienții cu astm bronșic: apariția unui atac de astm, la unii pacienți, poate fi legată de o alergie la
medicamente anti-inflamatoare non-steroidiene sau la acid acetilsalicilic; în acest caz, acest medicament este
contraindicat (vezi pct 4.3);
• la pacientele cu metroragie sau menoragie (risc de creștere a volumului și duratei sângerărilor menstruale) ;
• administrarea concomitentă de anticoagulante (vezi pct 4.5).
Acidul acetilsalicilic poate precipita bronhospasmul și induce atacuri de astm bronșic sau alte reacții
de hipersensibilitate. Factorii de risc sunt astmul pre-existent, febra fânului, polipii nazali, sau boli
respiratorii cronice. Acest lucru se aplică și la pacienții care prezintă reacții alergice (de exemplu
reacții cutanate, prurit, urticarie) la alţi alergeni.
Pot apărea în orice moment în timpul tratamentului hemoragii gastro-intestinale sau ulcerații /
perforații, unele cu evoluție letală, ,fără ca pacientul sa prezinte obligatoriu semne anterioare sau
antecedente.
Riscul relativ creşte odată cu creșterea dozelor, la pacienții cu antecedente de ulcer gastro-intestinal,
în special cu complicații de hemoragie sau perforare, la subiecții vârstnici, la subiecții cu o greutate
corporală scăzută, și la pacienții tratați cu anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi pct
4.5 ). În cazul unei sângerări gastro-intestinale sau ulcer, tratamentul trebuie întrerupt imediat.
Având în vedere efectul inhibitor al acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, care are loc
chiar și la doze foarte mici și persistă timp de câteva zile, pacienţii trebuie să fie avertizați asupra
riscului de hemoragie în cazul unei intervenții chirurgicale, chiar și de natură minoră (de exemplu, în
cazul extracțiilor dentare).
Acidul acetilsalicilic reduce excreția acidului uric. Acest lucru poate declanşa criza de gută la pacienţii
cu excreţie redusă de acid uric.
Copii și adolescenți
Sindromul Reye, o boală foarte rară şi care poate pune viaţa în pericol a fost observat la copii și
adolescenți cu semne de infecție virală (în special, varicelă şi episoade asemanatoare gripei) cărora le-
a fost administrat acid acetilsalicilic. În consecință, acidul acetilsalicilic trebuie administrat la copiii și
adolescenții în această situație numai la recomandarea medicului, atunci când alte măsuri nu au dat
rezultate. În caz de vărsături persistente, tulburări ale conștienței sau comportament anormal,
tratamentul cu acid acetilsalicilic trebuie întrerupt.
Utilizarea de salicilați timp de 6 săptămâni după vaccinarea împotriva virusului varicelei, trebuie
evitată.
În unele forme severe de deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic poate provoca hemoliză. Factorii care
pot crește riscul de hemoliză sunt, de exemplu doze mari, febră sau infecții acute.
În caz de deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat sub supraveghere medicală.
Hemoliza a fost, de asemenea, observată la doze mari de acid ascorbic.
Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în timpul alăptării (vezi pct 4.6)
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei / prostaglandinei poate
determina afectarea fertilității feminine printr-un efect asupra ovulaţiei. Acest lucru este reversibil la
întreruperea tratamentului.
Acidul ascorbic
Se recomandă precauție la pacienții cu tulburări în utilizarea fierului (talasemie, anemie
sideroblastică).
Acest medicament conține sodiu 474 mg per comprimat efervescent echivalent cu 23,7% din doza
zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Mai multe substanțe sunt implicate în interacțiuni, din cauza proprietăților lor de inhibare a agregării
plachetare: abciximab, acid acetilsalicilic, clopidogrel, epoprostenol, eptifibatidă, iloprost și iloprost
trometamol, ticlopidină și tirofiban.
Utilizarea mai multor inhibitori ai agregării plachetare crește riscul de sângerare, așa cum o face
asocierea lor cu heparină sau molecule înrudite, anticoagulante orale sau alte trombolitice, și trebuie să
fie luate în considerare prin menținerea monitorizării clinice regulate.
Asocieri contraindicate (Vezi pct.4.3)
Metotrexatul utilizat în doze ≥ 15 mg/săptămână :
Creşte toxicitatea hematologică a metotrexatului (din cauza reducerii clearance-ului renal al
metotrexatului de către acidul acetilsalicilic.).
Anticoagulante orale la pacienții cu antecedente de ulcer gastro-duodenal:
Risc hemoragic crescut.
Asocieri nerecomandate:
Anticoagulante orale la pacienții fără antecedente de ulcer gastro-duodenal:
Risc crescut de hemoragie.
Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS):
Risc crescut de ulcere gastro-intestinale și hemoragie.
Heparine cu greutate moleculară mică (și molecule înrudite) și heparine nefracționate în doze
curative sau la pacienții vârstnici (> 65 de ani), indiferent de doza de heparină:
Risc crescut de hemoragie (inhibarea agregării plachetare și agresiune a mucoasei gastroduodenale de
către acidul acetilsalicilic). Trebuie utilizat un alt medicament anti-inflamator sau alt analgezic sau
antipiretic.
Clopidogrel (în afara indicațiilor aprobate pentru această combinație la pacienții cu sindrom
coronarian acut):
Risc crescut de hemoragie. În cazul în care administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se
recomandă monitorizarea clinică.
Uricozurice (benzbromaronă, probenecid):
Scade efectul uricozuric (competiţie la nivelul eliminării tubulare renale a acidului uric);
Ticlopidină:
Risc crescut de hemoragie. În cazul în care administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se
recomandă monitorizarea clinică.
Asocieri care necesită precauţie
Metotrexatul la doze mai mici de 15 mg / săptămână:
Creșterea toxicității metotrexatului, în special toxicității hematologice (din cauza reducerii clearance-
ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic).
Hemograma trebuie monitorizată săptămânal în timpul primelor săptămâni de administrare
concomitentă. Este necesară monitorizarea atentă a pacienților cu insuficiență renală (chiar ușoară),
precum și a pacienților vârstnici.
Clopidogrel (în indicațiile aprobate pentru această combinație la pacienții cu sindrom coronarian
acut):
Risc crescut de hemoragie. Se recomandă monitorizarea clinică.
Medicamente topice gastro-intestinale, antiacide şi cărbune medicinal:
Cresc excreția renală a acidului acetilsalicilic datorită alcalinizarii urinei. Se recomandă ca
medicamentele gastro-intestinale administrate topic și antiacidele să fie administrate cu cel puțin 2 ore,
înainte sau după acidul acetilsalicilic.
Heparine cu greutate moleculară mică (și molecule înrudite) și heparine nefracționate la doze
preventive la pacienții cu vârsta sub 65 de ani:
Administrarea concomitentă care acționează la diferite niveluri ale hemostazei crește riscul de
hemoragie. De aceea, la pacienții cu vârsta mai mică de 65 de ani, administrarea concomitentă de
heparine (sau molecule înrudite) la doze preventive şi de acid acetilsalicilic, indiferent de doză, trebuie
luată în considerare prin menținerea monitorizării clinice și monitorizării de laborator după cum este
necesar.
Trombolitice, Streptochinază:
Risc hemoragic crescut.
Inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (citalopram, escitalopram, fluoxetină,
fluvoxamină, paroxetină, sertralină):
Risc hemoragic crescut.
Digoxină:
Creşte concentraţia plasmatică a digoxinei din cauza scăderii excreţiei renale.
Se recomanadă monitorizarea concentrației plasmatice de digoxină și, dacă este necesar, se recomandă
ajustarea dozei.
Antidiabetice, de exemplu insulină, sulfonilureice:
Accentuarea efectului hipoglicemiant la doze mari de acid acetilsalicilic prin acțiunea hipoglicemiantă
a acidului acetilsalicilic și prin deplasarea de la legarea de proteinele plasmatice a sulfonilureei. Se
recomandă monitorizarea glicemiei
Glucocorticoizii (cu excepția tratamentului de substituție cu hidrocortizon):
Risc crescut de hemoragie.
În timpul tratamentului cu glucocorticoizi scad concentraţiile plasmatice de salicilaţi din cauza
eliminării crescute a salicilaţilor de către glucocorticoizi, cu risc de supradozaj cu salicilaţi la
întreruperea acestui tratament.
Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversiea angiotensinei (ECA) și antagoniști ai receptorilor
angiotensinei II:
Insuficiența renală acută poate să apară la pacienții deshidratați din cauza scăderii ratei de filtrare
glomerulară secundarăscăderii sintezei de prostaglandine renale. În plus, poate să apară reducerea
efectului antihipertensiv. Asigurați-vă că pacientul este hidratat și funcția renală este monitorizată la
începutul tratamentului.
Acidul valproic :
Creşte toxicitatea acidului valproic din cauza deplasării sale de pe locurile de legare de proteinele
plasmatice
Alcoolul :
Risc crescut de leziuni la nivelul mucoasei gastro-intestinale şi de creştere a timpului de sângerare, din
cauza efectelor aditive ale acidului acetilsalicilic şi alcoolului etilic. Admistrarea concomitenta trebuie
evitata.
Asocieri care trebuie luate în considerare:
Deferasirox:
Risc crescut de ulcere gastro-intestinale și hemoragie.
Deferoxamină:
Utilizarea concomitentă cu acid ascorbic poate crește toxicitatea fierului în țesuturi, în special la nivel
cardiac, cauzând decompensare cardiacă.
Fier și aluminiu:
Administrarea de acid ascorbic crește absorbția gastro-intestinală. Acest lucru trebuie luat în
considerare la pacienții cu insuficiență renală, în caz de substituție de fier și administrarea antiacidelor
cu conținut de aluminiu.
Interacțiuni cu testele de laborator:
Acidul acetilsalicilic și acidul ascorbic în doze mari pot interfera cu anumite teste de laborator, de
exemplu testul sângerărilor oculte în materiile fecale, testele funcționale hepatice.
Deoarece vitamina C este un agent reducător (adică donor de electroni) poate produce interferențe
chimice în teste de laborator, care implică reacții de oxidare-reducere, cum ar fi analizele de glucoză,
creatinină, carbamazepină, acidul uric din urină, serul.
Vitamina C poate interfera cu testele care măsoară glicemia din urină și din sânge, rezultând rezultate
false, deși aceasta nu influențează nivelul glucozei din sânge.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcină
Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ cursul sarcinii și / sau al dezvoltării
embrionare / fetale. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort, malformații
cardiace și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în perioada de
sarcină timpurie. Riscul absolut de malformații cardiovasculare a crescut de la mai puțin de 1% până
la aproximativ 1,5%. Riscul pare să crească odată cu doza și durata tratamentului.
La animale, administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine a demonstrat că duce la creșterea
pierderii pre și post implantare si mortalitate embrio-fetală. In plus, o incidență crescută a diferitelor
malformații, inclusiv malformații cardiovasculare, a fost raportată la animalele la care s-a administrat
un inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul fazei de organogeneză a gestației.
Începând cu a 20-a săptămână de sarcină, utilizarea acidului acetilsalicilic poate provoca
oligohidramnios ca rezultat al disfuncției renale fetale. Acest lucru poate apărea la scurt timp
după inițierea tratamentului și este de obicei reversibil la întreruperea tratamentului. În plus, au
existat raportări de cazuri ale constricției canalului arterial în urma tratamentului în al doilea
trimestru, dintre care majoritatea s-au rezolvat după încetarea tratamentului. De aceea, cu
excepția cazurilor când este absolut necesar, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat în primele 24
de săptămâni de sarcină. În cazul în care acidul acetilsalicilic este administrat la o femeie care dorește
să rămână gravidă sau unei gravide în timpul primelor 24 de săptămâni de sarcină, doza trebuie să fie
cât mai mică posibil iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil. Monitorizarea prenatală pentru
oligohidramnios și constricție a canalului arterial trebuie luată în considerare după expunerea la
acid acetilsalicilic timp de câteva zile, începând cu săptămâna a 20-a de sarcină. Tratamentul cu
acid acetilsalicilic trebuie întrerupt dacă se constată oligohidramnios sau constricție a canalului
arterial.
În ultimul trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune
fătul la:
• toxicitate cardiopulmonară (constricție a/închiderea prematură a canalului arterial și
hipertensiune pulmonară) ;
• afectare a funcției renale, (vezi mai sus);
mama și nou-născutul, în ultima parte a sarcinii, la:
• posibila prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregant plachetar care poate să apară
chiar și la doze foarte mici de acid acetilsalicilic;
• inhibare a contracțiilor uterine care duc la întârzierea momentului nașterii sau prelungirea
travaliului.
În consecință, acidul acetilsalicilic este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină (peste 24 de
săptămâni de amenoree) (vezi pct. 4.3).
Alăptarea
Acidul acetilsalicilic trece în laptele matern.
Prin urmare, acidul acetilsalicilic nu este recomandat în timpul alăptării (vezi pct 4.4).
Fertilitate
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza prostaglandinelor / ciclooxigenazei pot
determina afectarea fertilității feminine printr-un efect asupra ovulaţiei. Acest lucru este reversibil la
întreruperea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu are efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că pot să apară cefalee sau amețeli.
4.8 Reacţii adverse
Următoarele reacții adverse se bazează pe raportări spontane după punerea pe piață a tuturor formelor
farmaceutice orale, inclusiv tratamentul pe termen scurt sau pe termen lung.
Frecvențele reacțiilor adverse sunt clasificate după cum urmează:
Foarte frecvente: ≥1 / 10
Frecvente: ≥1 / 100 și <1>
Mai puțin frecvente: ≥1 / 1000 și <1>
Rare: ≥1 / 10000 și <1>
Foarte rare: <1 >
Cu frecvență necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile
Tulburări hematologice și limfatice
Cu frecvență necunoscută:
Anemie sau deficit de fier cu semne de laborator şi clinice, semnele și simptomele respective au
apărut ca urmare a hemoragiei.
Hemoliza și anemie hemolitică la pacienții cu forme severe de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD)
Trombocitopenia.
Tulburări ale sistemului imunitar
Cu frecvență necunoscută:
Reacții de hipersensibilitate, reacții anafilactice, astm, angioedem
Reacțiile de hipersensibilitate cu manifestări clinice şi de laborator inclusiv reacții care afectează
pielea,tractul respirator, tractul gastrointestinal și sistemul cardiovascular, în special la pacienţii cu
astm . Simptomele includ erupții cutanate, urticarie, edem, prurit, scăderea tensiunii arteriale, sindrom
de astm, dispnee, rinită, congestie nazală, stres cardio-respirator, și foarte rar, reacții severe, inclusiv
șoc anafilactic sau angioedem.
Tulburări metabolice și de nutriție
Foarte rare:
Acidul acetilsalicilic inhibă excreția acidului uric. Acest lucru poate provoca guta la pacienţii care deja
tind sa aibă o excreţie scazută de acid uric.
Cu frecvență necunoscută:
Hipoglicemia
Tulburări ale sistemului nervos
Cu frecvență necunoscută:
Dureri de cap, amețeli, senzație de pierdere a memoriei, tinitus, care sunt, de obicei semne de
supradozaj.
Hemoragie intracraniană și cerebrală.
Tulburări vasculare
Cu frecvență necunoscută::
Sindroame hemoragice (epistaxis, sângerare a gingiilor, purpură, hemoragii urogenitale, etc.), cu o
creștere a timpului de sângerare. Riscul de sângerare poate persista timp de 4 până la 8 zile după
întreruperea tratamentului cu acid acetilsalicilic. Aceasta poate duce la un risc crescut de hemoragie în
cazul unei intervenții chirurgicale. Poate, de asemenea, să apară hemoragie intracraniană și gastro-
intestinală. Hemoragia intracraniană poate fi letală, în special atunci când este administrat la vârstnici.
Au fost raportate hemoragii grave, hemoragie cerebrală (în special la pacienții cu hipertensiune
arterială necontrolată și / sau tratamentul concomitent cu anticoagulante), care, în cazuri singulare pot
pune viața în pericol.
Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale
Rare:
Reacții de hipersensibilitate , cum sunt astm bronșic, rinită, congestie nazală.
Cu frecvență necunoscută:
Edem pulmonar non-cardiogen în cazul utilizării cronice și în contextul unei reacții de
hipersensibilitate din cauza acidului acetilsalicilic.
Tulburări gastro-intestinale
Frecvente:
Tulburări gastro-intestinale de tract digestiv superior și inferior, cum sunt dispepsie, reflux, diaree,
greață, vărsături.
Mai puțin frecvente:
Dureri gastro-intestinale și abdominale.
Rare:
Tulburări gastro-intestinale superioare: esofagită, duodenită erozivă, gastrită erozivă, ulcerații
esofagiene, perforații.
Tulburări gastro-intestinale inferioare: ulcerații intestinale la nivelul intestinului subțire (la nivelul
jejunului și ileonului ) și gros (la nivelul colonului şi rectului), colită.
Foarte rare:
Hemoragie gastro-intestinală ocultă sau manifestă (hematemeză, melenă, etc.), care duce la anemie cu
deficit de fier. Riscul de sângerare este dependent de doză.
Ulcere gastrice și perforații gastro-intestinale.
Aceste reacții pot sau nu pot fi asociate cu hemoragie și pot să apară la orice doză de acid
acetilsalicilic și la pacienții cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastro-
intestinale grave.
Cu frecvență necunoscută:
Boala diafragmei intestinale (mai ales în tratamentul de lungă durată).
Tulburări hepatobiliare
Cu frecvență necunoscută:
Creștere a enzimelor hepatice (transaminaze), insuficiență hepatică, leziuni hepatice, în principal
hepatocelulare.
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat
Mai puțin frecvente:
Urticarie, erupții cutanate tranzitorii, prurit
Cu frecvență necunoscută:
Reacţii cutanate
Tulburări renale și ale căilor urinare
Cu frecvență necunoscută:
Insuficiență renală, insuficiență renală acută.
Nefrolitiază (oxalat de calciu), din cauza acidului ascorbic
Tulburări generale și la nivelul locului de administrare
Cu frecvență necunoscută:
Sindromul Reye (vezi pct 4.4)
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Acid acetilsalicilic:
Riscul de supradozaj este semnificativ la subiecții vârstnici și mai ales la copiii mici (supradozaj
terapeutic sau, mai frecvent, intoxicații accidentale), caz în care acesta poate fi letal. Edemul pulmonar
non-cardiogen poate să apară în caz de supradozaj cu acid acetilsalicilic acut și cronic (vezi pct 4.8).
Simptome
Intoxicatie moderată:
Simptome cum sunt tinitus, senzație de afectare a auzului, transpirație, greață și vărsături, cefalee,
amețeli sunt semne de supradozaj și pot fi controlate printr-o reducere a dozei.
Intoxicații severe:
Simptomele includ: febră, hiperventilație, cetoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă,
colaps cardiovascular, insuficiență respiratorie, hipoglicemie severă.
La copii, o supradoză poate fi letală la o doză de la 100 mg / kg într-o singură administrare.
Gestionarea situațiilor de urgență
- Transferul imediat la o unitate spitalicească de specialitate
- Lavaj gastro intestinal și administrarea de cărbune activ
- Controlul echilibrului acido-bazic
- Alcalinizarea urinei cu monitorizarea pH-ului urinei
- Hemodializă în cazuri de intoxicație severă
- Controlul electroliților plasmatici și substituirea depleției
- Tratamentul simptomatic
Acid ascorbic:
Supradozajul acut sau cronic al medicamentului poate provoca, de asemenea, toxicitate specifică
asociată acidului ascorbic. După administrarea unor doze unice de acid ascorbic mai mari de 3 g pe zi,
pot apărea diaree osmotică și tulburări gastro-intestinale, precum greață sau gastrită.
Semnele și simptomele clinice, rezultatele de laborator și efectele supradozajului depind de
susceptibilitatea individuală și circumstanțele înconjurătoare (de exemplu, doză, durata utilizării, timp
de diagnosticare).
Dacă apar simptome de supradozaj, medicamentul trebuie oprit și trebuie consultat un profesionist din
domeniul sănătății
Supradozajul acut sau cronic de vitamina C (> 2 g/zi la adulți) poate crește semnificativ nivelurile de
oxalat din urină.
În unele situații, aceasta duce la hiperoxalurie, cristalizare de oxalat de calciu, formarea pietrelor la
rinichi, depunere de oxalat de calciu, nefropatie tubulointerstițială și insuficiență renală acută.
Supradozajul de vitamina C la persoanele cu deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (> 3 g/zi la
copii și > 15 g/zi la adulți) poate conduce la hemoliză eritrocitară.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică:
Sistemul nervos, alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, combinaţii, excluzând
psiholeptice, codul ATC: N02BA51.
Acidul acetilsalicilic aparține clasei de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, care au proprietăți
analgezice, antipiretice și antiinflamatoare. Mecanismul său de acțiune se bazează pe inhibarea
ireversibilă a ciclooxigenazei implicată în sinteza prostaglandinelor. Acidul acetilsalicilic inhiba, de
asemenea, agregarea trombocitelor prin blocarea sintezei de tromboxan A2 în plachete.
Dozele orale de la 300 mg la 1000 mg de acid acetilsalicilic sunt utilizate pentru tratamentul
simptomatic al durerii ușoare până la moderate și în condiții febrile minore, cum sunt răceli sau
simptome asemănătoare gripei, pentru reducerea temperaturii.
Vitamina hidrosolubilă acid ascorbic este o parte a unui sistem de protecție al organismului împotriva
radicalilor de oxigen și a altor oxidanți de origine endogenă sau exogenă, care joacă un rol deosebit în
procesul inflamator și în funcția leucocitelor.
Atât experimentele in vitro, cât și cele și ex vivo indică faptul că acidul ascorbic are un efect pozitiv
asupra răspunsului imun leucocitar la om.
Acidul ascorbic este esențial pentru sinteza substanței de bază intracelulară (muco-polizaharide) care,
împreună cu fibrele de colagen, este responsabilă pentru etanșarea pereților capilari.
Adaosul de acid ascorbic la acidul acetilsalicilic limitează dimensiunea afectării gastrointestinale și
stresul oxidativ. Aceste beneficii pot avea ca rezultat un profil de tolerabilitate îmbunătățit pentru
combinaţia acid ascorbic – acid acetilsalicilic, comparativ cu administrarea numai a acidului
acetilsalicilic.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie:
După administrarea orală, acidul acetilsalicilic este absorbit rapid și complet din tractul gastro-
intestinal. În timpul și după absorbție, acidul acetilsalicilic este transformat în principalul său
metabolit activ, acidul salicilic. În general, concentrațiile plasmatice maxime sunt atinse după 15-30 de
minute pentru acidul acetilsalicilic și respectiv după 0,72-2 ore pentru acidul salicilic. Adăugarea de
acid ascorbic are ca rezultat o variabilitate mică sau deloc în parametrii PK ai acidului acetilsalicilic.
După administrarea orală, acidul ascorbic este absorbit în intestinul uman printr-un sistem de
transport activ,Na+- dependent, cel mai eficient la nivelul intestinului proximal. Absorbția nu este
proporțională cu doza.
Distribuţie:
Atât acidul acetilsalicilic cat şi acidul salicilic se leagă în proporție mare de proteinele plasmatice și
sunt distribuite rapid prin întreg organismul. Acidul salicilic trece în laptele matern și traversează
placenta.
Deoarece doza orală zilnică de acid ascorbic este crescută, concentrația în plasmă și alte fluide ale
corpului nu crește proporțional, ci tinde să se apropie de limita superioară.
Metabolizare :
Acidul salicilic este eliminat predominant prin metabolizare hepatică. Metaboliții săi sunt acidul
saliciluric, glucuronid fenolic salicilic, glucuronidă salicilacil, acid gentisic și acid gentisuric.
Principalii metaboliți ai acidului ascorbic sunt oxalatul și acidul diketogluconic.
Eliminare:
Cinetica de eliminare a acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolizarea sa este
limitată de capacitatea enzimelor hepatice. Prin urmare, timpul de înjumătățire plasmatică variază de la
2 la 3 ore după doze mici până la aproximativ 15 ore la doze mari. Acidul salicilic și metaboliții săi
sunt eliminați în principal prin rinichi.
Acidul ascorbic este excretat predominant prin rinichi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilele de siguranță preclinice ale acidului acetilsalicilic și acidului ascorbic sunt bine documentate.
În studiile la animale, salicilații au provocat leziuni renale la doze mari, dar nu și alte leziuni organice.
Acidul acetilsalicilic a fost studiat extensiv in vitro și in vivo pentru mutagenicitate; nu s-a găsit nicio
dovadă relevantă a unui potențial mutagen. Același lucru se aplică şi în cazul studiilor de
carcinogenitate.
Salicilații au prezentat efecte teratogene în studiile efectuate la animale la o serie de specii diferite. Au
fost descrise tulburări de nidare, efecte embriotoxice și fetotoxice și afectarea capacității de învățăre la
descendenți după expunerea prenatală.
Intoxicația cronică cu salicilat poate fi insidiosă, având în vedere că semnele și simptomele sunt
nespecifice. O intoxicație cronică ușoară cu salicilat sau salicilism are loc, de obicei, numai după
utilizarea repetată a unor doze mari. Simptomele includ amețeli, vertij, tinitus, surditate, transpirație,
greață și vărsături, cefalee, și confuzie, și pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitusul poate apărea
la concentrații plasmatice de 150 până la 300 micrograme / ml. Mai multe reacții adverse grave au loc
la concentrații mai mari de 300 micrograme / ml.
Datele preclinice pentru acidul ascorbic obținute pe baza studiilor convenționale de toxicitate acută și
după doze repetate, genotoxicitate, potențial carcinogen și toxicitate pentru reproducere și dezvoltare
nu au evidențiat niciun risc specific pentru om.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor:
Hidrogenocarbonat de sodiu (Hidrogenocarbonat de sodiu și carbonat de sodiu)
Acid citric anhidru
Povidonă K 30
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Benzi de 4 straturi (hârtie/PE/aluminiu/ionomer), în cutii din carton care conțin 10 sau 20 comprimate
efervescente.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINATORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Bayer S.R.L.
Șos București-Ploiești nr 1A, clădire B, etaj 1,
sector 1, 013681, Bucureşti
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
15180/2023/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Martie 2017.
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2023
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2024.